Lucrările la noul pod peste Tisa, din Sighetu Marmației, trebuie încheiate în toamna lui 2024, iar europarlamentarul Daniel Buda (PNL) arată că proiectul este deopotrivă important pentru România și Uniunea Europeană.

Foto: Daniel Buda Facebook.com

Într-o vizită de evaluare a lucrărilor de pe șantierul noului pod peste Tisa, eurodeputatul Daniel Buda, alături de membri ai Comisiei de Dezvoltare Regională din Parlamentul European, precum Andrei Novakov, Leopoldo Lopez Gill, Niels Geuking, precum și a secretarului de stat în Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene, Ovidiu Câmpean și a lui Ionel Bogdan, președintele Consiliului Județean Maramureș, a semnalat că proiectul din Sighetu Marmației reprezintă o cale de comunicare modernă, cu o însemnătate deosebită în dezvoltarea regională a zonei, scrie Monitorul de Cluj.

„Proiectul „Pod peste Tisa în zona Teplița din Sighetu Marmației” are ca scop crearea unei căi de comunicație modernă cu implicații în dezvoltarea regională a zonei, a fluidizării traficului, creșterii siguranței utilizatorilor și a micșorării timpilor de parcurs”, a explicat europarlamentarul clujean.

Viitorul pod va avea o lungime de 260 de metri, iar 98% din finanțare provine din fonduri europene, din politica de coeziune.

Pentru ca acest proiect să fie finalizat, partea ucraineană ar trebui să construiască 800 de metri, bani pe care din păcate Ucraina nu îi are la dispoziție.

Daniel Buda și Andrei Novakov și-au exprimat angajamentul în identificarea resurselor financiare la nivelul Parlamentului European pentru sprijinirea Ucrainei în construirea acestor 800 de metri de pod.

„Împreună cu domnul Andrei Novakov, coordonatorul EPP Regi, ne-am angajat să identificăm la nivelul Parlamentului European resursele financiare care pot fi accesate de partea ucraineană pentru construirea celor 800 de metri de pod”, a adăugat eurodeputatul Daniel Buda. Într-o primă etapă, fondurile ar putea proveni inclusiv din cooperarea transfrontalieră

Podul de peste Tisa nu doar că unește două țări, România și Ucraina, dar este o punte de legătură pentru românii aflați pe ambele maluri ale Tisei.

România va primi ajutor UE în valoare de 33,9 milioane de euro pentru daune cauzate de seceta severă din 2022. Europarlamentarul Daniel Buda a salutat adoptarea de către Parlamentul European a alocării.

Foto: Daniel Buda

Parlamentul a aprobat, miercuri, aproape 455 de milioane de euro sub formă de ajutor din Fondul de Solidaritate al UE ca răspuns la recentele dezastre naturale din România, Italia și Turcia. Europarlamentarul PNL/ PPE Daniel Buda a salutat adoptarea ajutorului financiar pentru fermierii români.

„Salut adoptarea de către Parlamentul European a alocării pentru România a 33,9 de milioane de euro, pentru combaterea secetei și altor dezastre naturale. Tocmai am votat în cadrul sesiunii plenare de la Strasbourg de astăzi, în mod favorabil, raportul privind mobilizarea Fondului de Solidaritate al Uniunii Europene pentru a oferi asistență României și Italiei în legătură cu dezastrele naturale în 2022 și Turciei în legătură cu cutremurele din februarie 2023! Cu 593 voturi pentru, 11 împotrivă și 22 abțineri, raportul a fost adoptat și astfel, România, Italia și Turcia vor primi sprijin financiar pentru a face față urmărilor dezastrelor naturale”, a declarat europarlamentarul Daniel Buda.

Buda: „Sud-estul României a suferit o secetă gravă”

Eurodeputații și-au exprimat „profunda solidaritate cu toate victimele, familiile lor și toate persoanele afectate” de dezastrele naturale din România, Italia și Turcia. Aceștia sunt îngrijorați de „creșterea numărului de dezastre naturale grave și distructive în Europa” și subliniază că „datorită schimbărilor climatice, fenomenele extreme, cum ar fi cele observate în România și Italia ce au dus la situații de urgență, se vor intensifica și se vor multiplica în continuare”. Prin urmare, UE ar trebui „să își consolideze eforturile de combatere a schimbărilor climatice atât în Uniune, cât și la nivel mondial”.

„Partea de sud-est a României a suferit o secetă gravă la sfârșitul lunii iunie – începutul lunii iulie 2022, ceea ce a dus la pagube directe totale estimate de autoritățile române la 1,31 miliarde EUR. Această sumă depășește pragul de „dezastru natural major” pentru România de 0,6% din venitul național brut (VNB), care a fost de 1 290 495 milioane EUR în 2022. Prin urmare, dezastrul se califică drept „dezastru natural major” conform articolului 2(2) din Regulament.

România a fost una dintre țările cele mai puternic afectate de incendiile de vegetație în 2022. Datele estimate de Sistemul European de Informații privind Incendiile Forestiere (EFFIS) arată că aproximativ 163 536 de hectare au fost arse. În 2022, incendiile din România au fost concentrate în principal în două regiuni.

Fondul de Solidaritate nu doar oferă asistență financiară, ci și promovează solidaritatea și unitatea între statele membre ale UE, contribuind la construirea unui viitor mai rezilient și mai sigur pentru toți cetățenii europeni”, a mai arătat eurodeputatul clujean.

Comisia Europeană a propus utilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a acorda asistență financiară în valoare de 454 835 030 EUR celor trei țări. Asistența FSUE va acoperi o parte din costurile operațiunilor de urgență și de salvare, cum ar fi repararea infrastructurii deteriorate, securizarea infrastructurii preventive și protecția patrimoniului cultural, precum și operațiunile de curățare. În conformitate cu normele fondului, operațiunile de urgență și de salvare pot fi finanțate retroactiv de FSUE din prima zi a unui dezastru.

Pachetul de ajutor a fost aprobat cu 593 voturi pentru, 11 voturi împotrivă și 22 abțineri.

Europarlamentarul Daniel Buda a salutat inițiativa Comisiei Europene de a aborda în mod concret problema urșilor și a altor mari prădători, care au devenit o preocupare crescută în Europa în ultimii ani.

Europarlamentarul Daniel Buda susține inițiativa Comisiei Europene prin care vizează rezolvarea problemei urșilor și a altor mari prădători.  Acest lucru vine în urma creșterii semnificative a populațiilor de lupi și urși în Europa continentală, cu efecte semnificative asupra comunităților locale și a agriculturii.

Unul dintre aspectele cheie ale situației actuale este creșterea numărului de carnivore mari în Europa continentală. În acest sens, lupii au înregistrat o creștere semnificativă, de la 12.000 de exemplare raportate în 2012, la 19.000 în 2022, însoțită de o extindere a teritoriului lor cu 25%. În România, numărul de urși se ridică la aproximativ 8.000 de indivizi, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din populația de urși la nivelul Uniunii Europene, în timp ce populația de lupi a depășit 3.000 de exemplare în țară.

„Am fost responsabil pe rezoluția inițiată de PPE în Parlamentul European privind protecția creșterii animalelor și a marilor carnivore în Europa, rezoluție care a fost susținută și votată favorabil de colegii din Parlamentul European în noiembrie 2022.

În ultimii ani, numărul de carnivore mari din Europa continentală a crescut, cel mai notabil pentru lupi, de la 12.000 exemplare raportate în 2012, la 19.000 în 2022 și la o expansiune de 25% a teritoriului. În România, numărul de urși este de aproximativ 8.000 indivizi, care reprezintă în jur de jumătate din populația la nivel UE, iar lupii de pe teritoriul țării au depăsit 3000 exemplare. La nivel UE, marile carnivore se află sub protecția strictă a speciilor de animale în conformitate cu Directiva Habitate.

În multe părți ale UE, extinderea ariei de răspândire sau recolonizarea de noi teritorii de către anumiți prădători mari, în special lupii și urșii, declanșează conflicte cu activitățile umane, mai ales cu agricultorii. Pășunatul extensiv al oilor și bovinelor este afectat de prădători, ceea ce duce la costuri semnificative cauzate de distrugerea efectivelor”, a transmis Daniel Buda.

CE, bază de date privind populația de lupi

În încercarea de a aborda această problemă complexă, Comisia Europeană a început să colecteze date detaliate cu privire la populațiile de lupi. Aceste date sunt obținute din surse multiple, inclusiv de la grupurile de experți și de la autoritățile naționale, în conformitate cu legislația UE și internațională existentă. Daniel Buda a subliniat că datele existente nu oferă o imagine completă și a făcut un apel către toate comunitățile locale, oamenii de știință și părțile interesate să contribuie la acest demers.

„Din aprilie 2023, Comisia a început să colecteze date privind efectivele de lup de la grupurile de experți și de la principalele părți interesate, precum și date raportate de autoritățile naționale în temeiul legislației UE și internaționale existente.

Cu toate acestea, datele existente nu oferă o imagine completă, iar toate comunitățile locale, oamenii de știință și părțile interesate sunt invitate să prezinte, până la 22 septembrie 2023, date actualizate privind populația de lupi și impactul acestora la adresa de email EC-WOLF-DATA-COLLECTION@ec.europa.eu. Îndemn toate părțile interesate, fermieri, asociații de fermieri și autorități locale să aducă o contribuie acestui demers și să sublinieze și impactul pe care îl au și alte mari carnivore.

Consider că, deși problema acestor prădători mari nu se rezumă doar la lupi, România fiind deosebit de afectată de atacurile de urși, Comisia Europeană face pași relevanți în direcția potrivită”, a mai arătat europarlamentarul Daniel Buda.

Europarlamentarii liberali Dan Motreanu şi Daniel Buda au solicitat Comisiei Europene sprijin financiar suplimentar pentru fermierii români, în contextul atacurilor Rusiei asupra porturilor ucrainene Reni şi Ismail.

Sursa foto: Facebook Daniel Buda

Europarlamentarii liberali Dan Motreanu şi Daniel Buda au trimis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula Von der Leyen.

„Recentul atac al Rusiei asupra porturilor ucrainene Reni și Ismail, esențiale pentru transportul mărfurilor ucrainene pe Dunăre cumulat cu decizia Federației Ruse de a stopa acordul internațional privind transportul grânelor din Ucraina pe Marea Neagră vor pune, indiscutabil, o presiune adițională extraordinară atât pe infrastructura de transport a României cât și asupra sectorului agricol românesc în ansamblul său. Reamintim faptul că fermierii români rămân încă grav afectați de efectele influxului de cereale ucrainene la prețuri reduse, la care Comisia Europeană a venit cu măsuri de sprijin financiar, din păcate, insuficiente. Recent, în România prețul grâului a ajuns la 0,75 lei/kg (0,15€/kg). În condițiile unei producții medii de 4000-4500 kg la hectar, rezultă o sumă de 3000-3375 lei (609 -686€), ce nu poate acoperi costurile de producție care se ridică la 3500-4000 de lei (711 – 821€). Acesta este un record negativ, ceea ce pune într-un real pericol viabilitatea fermelor românești”, arată cei doi în scrisoarea deschisă.

Europarlamentarii i-au cerut Ursulei Von der Leyen „punerea la dispoziţie în regim de urgenţă a unor fonduri europene suplimentare pentru modernizarea şi dezvoltarea infrastructurii de transport terestru, fluvial, maritime și dezvoltarea capacităţilor de stocare a grânelor pe teritoriul României”.

„În același timp, deși printre cei mai încercați în aceste vremuri tulburi, agricultorii români primesc în continuare cele mai mici subvenții, mult sub media Uniunii Europene. Reiterăm pe această cale apelul adoptat într-o recentă rezoluție a Parlamentului European privind securitatea alimentară de a accelera procesul de convergenţă al plăților directe din cadrul Politicii Agricole Comune (PAC).

Vă solicităm așadar, să acordați statului Român sprijinul necesar pentru o gestionare eficientă a noilor provocări, prin identificare și punerea la dispoziție în regim de urgență a unor fonduri europene suplimentare pentru modernizarea și dezvoltarea infrastructurii de transport (terestru, fluvial, maritim) care să facă față volumului adițional de mărfuri ucrainene transportate, consolidarea culoarelor verzi de transport, dezvoltarea capacitaților de stocare a grânelor pe teritoriul României, precum și pregătirea unui nou pachet de sprijin financiar pentru fermierii români care riscă altfel să cadă în capcana forțelor politice anti-europene. Nu în ultimul rând, atragem atenția că refuzul nejustificat și fără temei juridic legat de criteriile de aderare la spațiul Schengen al României îngreunează semnificativ transporturile de mărfuri (romanești și ucrainene) și generează totodată costuri suplimentare inutile pentru transportatori, ceea ce se reflectă în final în prețul plătit de consumatori, într-un context inflaționist european și global îngrijorător. Vă solicităm așadar, ca în calitate de membru în Consiliul European să exercitați o presiunea suplimentară asupra opoziției cancelarului austriac cu argumente îndoielnice pentru a corecta numaidecât această situație discriminatorie, care riscă să transforme cetățenii români din cei mai proeuropeni, în urmă cu doar câțiva ani, în cei mai eurosceptici în viitorul apropiat. Așteptam cu interes răspunsul dumneavoastră și noile măsuri propuse de Comisia Europeană”, se mai arată în documentul citat.

Europarlamentarul Daniel Buda a participat, la sfârșitul săptămânii trecute, la Târgul Internațional de Agricultură Agraria, a cărei ediție s-a desfășurat în acest an în localitatea Jucu. Potrivit eurodeputatului clujean, evenimentul este unul emblematic pentru agricultura europeană.

Foto Facebook Daniel Buda

De peste 25 de ani, AGRARIA – Târgul Internațional de Agricultură, industrie alimentară și zootehnie, oferă soluții adaptate pentru o agricultură performantă.

Ediția cu numărul 27 s-a desfășurat în acest an în perioada 21-24 aprilie, la Jucu, în județul Cluj.

„Am avut deosebita plăcere de a participa și în acest an la AGRARIA – Târgul Internațional de Agricultură, industrie alimentară și zootehnie. Fiecare ediție AGRARIA reprezintă un prilej bun pentru ca fermierii din toată țara să se informeze asupra noilor tehnologii, practici durabile și să preia desigur, unii de la alții exemple de bune practici”, a notat recent eurodeputatul clujean Daniel Buda.

Eurodeputatul clujean a abordat o serie de teme acute pentru agricultură și de prim interes pentru fermierii români, precum problema importului de cereale sau criza laptelui, care se află la un minim istoric raportat la prețul de producție, accesarea fondurilor europene și nevoia unor proceduri simplificate, sistemele de irigații ori depozitarea cerealelor.

„Cercetarea și inovarea fac parte din premisele progresului în privința tuturor provocărilor cu care se confruntă sectorul agricol și zonele rurale. Astfel, dezbaterile privind investițiile în tehnologiile moderne, de calitate, digitalizarea agriculturii dar și alternativele fertilizării organice vs fertilizarea convențională au fost extrem de importante și bine venite.

AGRARIA aduce an de an, în întâmpinarea fermierilor soluții adaptate pentru o agricultură performantă de care avem cu toții nevoie!

Evenimentul rămâne o platformă de comunicare optimă pentru fermieri și mă bucur că am reușit să mă aflu printre ei, să dezbatem împreună problemele cu care se confruntă, într-un context în care comunicarea și exprimarea fermă a nevoilor ajută la luarea deciziilor corecte pentru a-i sprijini”, a semnalat Daniel Buda.

Potrivit eurodeputatului, în ciuda tuturor provocărilor și a creșterii generale a prețurilor, tehnologia din agricultură este mult mai accesibilă ca preț pentru fermieri în prezent, comparativ cu cinci ani în urmă.

Europarlamentarul PPE/PNL Daniel Buda a fost prezent în cadrul evenimentului „Perspective regionale despre imaginea de ansamblu a Europei digitale”.

Europarlamentarul PPE/PNL Daniel Buda a fost prezent în cadrul evenimentului „Perspective regionale despre imaginea de ansamblu a Europei digitale”, alături de primarul Emil Boc, ministrul Marcel Ioan Boloș și secretar de stat Ovidiu Cîmpean.

Workshop-ul, organizat cu prilejul Săptămânii Europene a Regiunilor, a reunit perspectivele a patru speakeri de înaltă reprezentanță la nivel european, regional și local cu privire la tema tranziției digitale.

„Mulțumesc pe această cale ADR Nord-Vest pentru invitație și îi felicit pentru organizarea acestui workshop extrem de important pentru împărtășirea cât mai eficientă a experiențelor, bunelor practici de la nivel național, regional, local. Săptămâna aceasta, mai mult decât de obicei, vorbim despre Politica de Coeziune, tranziția verde și digitală. Politica de coeziune este o expresie a solidarităţii europene. Fondurile structurale europene au devenit principalul instrument menit să reducă decalajele teritoriale și, în special, să rezolve problema regiunilor mai puțin dezvoltate. Mai mult decât atât, în prezent politica de coeziune poate contribui la provocările legate de migranții care fug de război, poate răspunde problemelor legate de capacitățile de depozitare a cerealelor din port, iar exemplele pot continua”, a transmis europarlamentarul Daniel Buda.

Atât în Parlamentul European cât și în Comitetul Regiunilor există o preocupare constantă cu privire la exodul de creiere și schimbările demografice.

„Un fenomen care afectează România și multe țări din Europa de Est. Am avut personal un raport prin care am cerut ca politica de coeziune să fie folosită mai bine pentru a inversa tendințele demografice negative. Este timpul să privim spre viitor, să vorbim despre programele UE pentru 2021-2027 și, cu siguranță, sub conducerea ministrului Boloș, România va putea absorbi și cheltui mai mulți bani din Politica de Coeziune. Cu această ocazie vreau să salut programele
operaționale semnate la Alba Iulia care vor contribui la dezvoltarea României”, a mai arătat eurodeputatul.

Clujul a fost dat ca exemplu de bune practici 

„Astăzi este vorba și de digitalizare. Oportunitățile de transformare digitală au un impact important asupra coeziunii dintre regiunile și orașele «UE». Cluj-Napoca este un exemplu pozitiv de transformare digitală: digitalizarea în administrația publică, digitalizarea în transportul public. Îl felicit pe domnul Emil Boc pentru că reușește să aducă tehnologia mai aproape de viața oamenilor”, a transmis europarlamentarul.

Europa trece prin diverse provocări, războiul din Ucraina, pandemia, securitatea alimentară, toate acestea afectează teritoriul UE și riscă să exacerbeze disparitățile existente: „EURegions Week reprezintă ocazia perfectă pentru a reflecta asupra modului în care putem transforma provocările în oportunități. Orașele și regiunile sunt inima proiectului european, deoarece autoritățile locale cunosc problemele cu care se confruntă comunitățile. Politicile europene trebuie să vină de la nivel local. Sunt sigur că Săptămâna Europeană a Regiunilor va aduce cele mai bune soluții pentru regiunile și orașele noastre!”, a mai spus Daniel Buda.

Eurodeputatul Daniel Buda a solicitat în plenul PE ca România și Bulgaria să fie primite în spațiul Schengen: „Am fost și suntem furnizori de securitate și stabilitate în regiune”.

Eurodeputatul clujean Daniel Buda a solicitat ieri, în plenul reunit al Parlamentului European, ca România și Bulgaria să fie acceptate în spațiul Schengen, argumentând că „am fost și suntem furnizori de securitate și stabilitate în regiune.”

„Din 2011, România îndeplinește toate condițiile tehnice. A făcut investițiile necesare în sistemele de securitate. Am consolidat legislația și am pregătit constant funcționarii din domeniu. Războiul din Ucraina a demonstrat încă o dată că autoritățile din România au capacitatea de a gestiona mari fluxuri migratorii. Am asigurat un tranzit constant de cereale din Ucraina către toate zonele lumii, prevenind foametea. Am fost și suntem parte integrantă a eforturilor comunității internaționale de a pune capăt acestui război dus de Putin. Ne-am exprimat așadar solidaritatea în momente dificile pentru Uniunea Europeană. Am fost și suntem furnizori de securitate și stabilitate în regiune”, a precizat europarlamentarul Daniel Buda.

Daniel Buda a subliniat că România „nu cere altceva decât un drept pe care l-a câștigat.”

„Cerem să fim primiți acolo unde ne este locul. În caz contrar, riscul apariției unor curente extremiste este imens, iar prețul plătit de proiectul european va fi unul mult prea mare. Un lucru să fie clar: putem să oferim mai departe solidaritate în vremuri de război, să garantăm stabilitatea în vremuri greu încercate, dar nu vom mai tolera să fim umiliți. Astăzi, românii și bulgarii, firmele din România și Bulgaria nici nu concep ca aceeași Uniune să nu fie solidară cu ei și să le acorde ceea ce în mod profund și nedrept le-a fost refuzat atât de mult timp, și anume accesul în spațiul Schengen”, a conchis europarlamentarul în mesajul său din plenul Parlamentului European.

În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen.

Păstrarea României, Bulgariei și Croației în afara Spațiului Schengen este profund imorală, consideră eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare regională (AGRI), care a avut o intervenție în plenul reunit al Parlamentului European, ce a dezbătut, printre altele, și Politica Regională a Uniunii Europene.

„Pandemia de Covid -19 și războiul din Ucraina au provocat cea mai gravă recesiune după anul 1945, iar acest lucru ne obligă la un set de acțiuni concrete, menite să înlăture disparitățile regionale. Investițiile în infrastructură, indiferent dacă vorbim de cea feroviară sau rutieră, alături de infrastructura medicală sau școlară, reprezintă elemente indispensabile pentru orice regiune. Creșterea economică pe termen lung, este subsumată accesului la internet în bandă largă, dar mai ales cercetării și inovării”, a punctat europarlamentarul Daniel Buda.

Acesta este de părere că „un lucru aparte îl reprezintă consolidare a legăturilor dintre zonele urbane și rurale, care au posibilitatea de a oferi noi oportunități de dezvoltare și de stimulare a dezvoltării economice și sociale”.

„Încurajarea investițiilor la nivel regional, urban și rural, prin mobilizarea resurselor din sectorul privat, trebuie dublate de o reducere substanțială a birocrației în accesarea fondurilor europene”, a mai spus Daniel Buda.

Acesta a subliniat și necesitatea „sinergiei fondurilor care să permită atingerea acestor obiective, iar exemplul fondului LEADER este cel mai bun de urmat pentru toate statele membre”.

„Regiunile transfrontaliere au nevoie de soluții și politici adaptate noilor realități. În același timp, ținerea României, Bulgariei și Croației în afara spațiului Schengen, o apreciez ca fiind profund imorală, deoarece aceste state sunt pregătite din punct de vedere tehnic, iar dezvoltarea regională este imposibilă fără să fie aparținătoare acestui spațiu”, a fost mesajul transmis de Daniel Buda.

Eurodeputatul Daniel Buda face apel la ”bani noi în agricultură și investiții în sistemele de irigații” pentru a evita în viitor o criză alimentară generată de secetă.

„Combaterea secetei presupune investiții în tehnologii care să permită o gestionare durabilă a apei, iar pentru aceasta este nevoie de bani europeni. Fără bani noi în agricultură și fără investiții serioase în sistemele de irigații ne vom confrunta iar cu acest fenomen în anii următori, riscând să avem o criză alimentară care se va manifesta nu doar prin lipsa alimentelor, dar și prin faptul că vor deveni inaccesibile ca preț”, a atras atenția europarlamentarul clujean Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare durabilă (AGRI) din Parlamentul European, în dezbaterea privind combaterea secetei, a incendiilor și a altor fenomene meteo extreme, ce a avut loc în Parlamentul European, la care a luat parte și comisarul european pentru mediu, oceane și pescuit, Virginijus Sinkevičius.

Avertismentul lui Daniel Buda vine în contextul în care „de 500 de ani, Europa nu a mai cunoscut o astfel de secetă ca cea de astăzi, care a generat incendii, a afectat sectorul agricol”.

„Seceta, creșterea prețurilor la energie, la îngrășăminte, rămânerea necontrolată a unor cantități însemnate de cereale din Ucraina în țările din Uniunea Europeană, vândute la prețuri neverosimil de mici, pun presiune pe sectorul agricol”, a descris eurodeputatul situația.

Mai mult, acesta a semnalat că „fermierii din Europa sunt nevoiți să-și închidă fermele din cauza prețurilor de cost, iar cei din sectorul zootehnic sunt nevoiți să își ducă animalele la abator din lipsa furajelor distruse de secetă”.

Parlamentul European, reunit în sesiune plenară la Strasbourg, a dezbătut alături de reprezentanții Comisiei Europene și Consiliului Uniunii Europene măsurile necesare pentru a sprijini autoritățile locale și regionale în lupta cu seceta și incendiile forestiere care au afectat mai multe țări din UE în această vară și care au avut un impact devastator asupra sectorului agricol.

Această discuție va fi urmată de adoptarea unei rezoluții în acest sens.

Președinția Cehiei la Consiliul UE susține aderarea României la spațiul Schengen, anunță eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), după participarea, luni, la discuțiile cu ministrul ceh al justiției, Pavel Blažek, în cadrul Comisiei Juridice a Parlamentului European.

Ce a scris Daniel Buda pe Facebook:

„Președinția Cehă prin Ministrul Justiției, Pavel Blažek – Susținem aderarea României la spațiul Schengen!

Aderarea României la Spațiul Schengen este un obiectiv asumat de Guvernul Ciucă! România a îndeplinit criteriile încă din 2011 pentru aderarea la acest spațiu, dar din diverse motive s-a tot amânat acest lucru!

Astăzi, la Comisia Juridică din Parlamentul European, în cadrul discuțiilor cu Ministrul Justiției, Pavel Blažek, din Cehia, care asigură președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, am subliniat necesitatea privind aderarea României la acest spațiu! Răspunsul prompt al Ministrului nu a întârziat să vină, acesta afirmând: „Atât personal, cât și președinția Cehă susține intrarea României, Bulgariei și Croației în spațiul Schengen!”

Intervenția integrală a eurodeputatului PNL:

„Mulțumesc, domnule ministru, pentru expunerea făcută. Sunt absolut convins că împreună vom reuși să gestionăm în mod eficient dosarele pe care le avem pe masă. Aș dori să vă adresez o întrebare punctuală legată de ceea ce înseamnă aderarea României, Bulgariei și Croației la Spațiul Schengen. După cum știți, România este pregătită inclusiv din 2011 pentru această aderare. Avem toate condițiile tehnice îndeplinite și astăzi suntem furnizori de securitate și stabilitate în regiune. Ați vorbit în mod corect despre ceea ce înseamnă gestionarea unui flux de migranți masiv din Ucraina, România este în prima linie având graniță cu Ucraina și gestionăm foarte bine acest flux de migranți din poziția aceasta de furnizori de securitate de securitate, subliniez acest lucru. Din păcate, până în momentul de față, s-a refuzat intrarea României în spațiul Schengen. Săptămâna trecută, cancelarul Germaniei și-a exprimat opinia fermă, în sensul în care România, Croația și Bulgaria trebuie să intre în spațiul Schengen și mă interesează dacă la nivelul președinției cehe există un punct de vedere legat de acest aspect pentru că ținerea României mai departe în afara acestui spațiu este profund imorală și profund nedreaptă. Mulțumesc!”

 Slujbă de Te Deum, ieri, în capela Facultăţii de Teologie „Sfântul Andrei Şaguna”, prin care a fost sărbătorită Ziua numelui primit la călugărie de Înaltpreasfinţitul Laurenţiu, Arhiepiscopul Sibiului şi Mitropolitul Ardealului. Astăzi se împlinesc 26 de ani de la hirotonia întru arhiereu a ÎPS Laurențiu.

foto: Costin Chesnoiu/mitropolia-ardealului.ro

Un sobor de preoți și diaconi condus de vicarul administrativ al Arhiepiscopiei Sibiului, arhimandritul Ioachim Tomoioagă, membrii permanenței Consiliului eparhial al Arhiepiscopiei Sibiului, decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Sfântul Andrei Șaguna” din Sibiu, Pr. Prof. Dr. Habil. Daniel Buda, consilieri eparhiali, protopopi, stareți, preoți, monahi, monahii și credincioși s-au strâns la capela instituției de învățământ teologic să se roage pentru Înaltpreasfințitul Mitropolit Laurenţiu şi să-l felicite la ceas aniversar. În acelaşi timp, ziua Sfântului arhidiacon Laurențiu precede ziua în care ierarhul sărbătoreşte împlinirea a 26 ani de la hirotonia întru arhiereu, astfel încât momentul aniversar a fost unul deosebit, transmite Mitropolia Ardealului.

Pr. prof. dr. Daniel Buda – decanul Facultății de Teologie din Sibiu, a vorbit despre însemnătatea numelui purtat de Înaltpreasfinția Sa. „Laurențiu, este un nume vechi, pre-roman, care înseamnă „cel care poartă lauri“. În antichitate, laurii erau purtați de către învingătorii în războaie și de către învingătorii în arene. Sf. Apostol Pavel îl compară pe creștin cu un luptător din arenă, care a învins și care poartă cununa. Prin Sf. arhidiacon Laurențiu și prin faptul că el a încreștinat acest nume la origine păgân, numele său primește o semnificație puțin mai deosebită, anume acela care poartă laurii duhovnicești, de cel care este încărcat de virtuți, de cel care din punct de vedere spiritual, a purtat și a câștigat lupta cea bună.”, a menționat pr. prof. dr. Daniel Buda, decanul Facultății de Teologie din Sibiu.

Înaltpreasfințitul Mitropolit Laurențiu (foto: Costin Chesnoiu/mitropolia-ardealului.ro)

„În continuare, arhimandritul Ioachim Tomoioagă, a adresat cuvintele de mulțumire și de felicitare din partea tuturor celor prezenți, subliniind implicarea duhovnicească și statornică a Înaltpreasfințitului Mitropolit Laurențiu în toate lucrările pastorale, misionare și sociale din Arhiepiscopia Sibiului, oferind ierarhului în semn de prețuire din partea Permanenței Consiliului Eparhial, a cuvioșilor și cuvioaselor maici pe care le păstorește, a clerului și a poporului dreptcredincios, cărora le poartă multă dragoste și grijă și pe care îi are mereu în rugăciuni, crucea și engolpionul, însemnele arhierești, care vor deveni însemnele oficiale ale Eparhiei Sibiului.

În cuvântul de mulţumire, Înaltpreasfințitul Laurenţiu a amintit faptul că sărbătoarea Sfântului Laurențiu a pregătit, în urmă cu 26 ani, momentul cel mare prin care a primit harul arhieriei, o chemare deosebită din partea lui Dumnezeu şi o responsabilitate aparte. De asemenea, Înaltpreasfinția Sa a subliniat importanța pe care o au numele purtate de noi ca și creștini. „Numele fiecăruia dintre noi, pe care l-am primit la Botez, are o încărcătură spirituală puternică, plină de iubire și de potențial, care se revarsă spre cel de lângă noi, atunci când îi pomenim numele, realizându-se astfel comuniunea.”, a spus Părintele Mitropolit.

La final, cei prezenți i-au oferit flori IPS Mitropolit Laurențiu, împreună cu urările specifice acestui moment aniversar deosebit.“, a transmis Mitropolia Ardealului.

foto: Costin Chesnoiu/Mitropolia Ardealului