Se afișează postările cu eticheta Pactul Verde European. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Pactul Verde European. Afișați toate postările

miercuri, 3 noiembrie 2021

Publicat la miercuri, noiembrie 03, 2021 de

Daniel Buda: „Fermierii vor fi încurajați să utilizeze practici agricole mai «verzi»”

Daniel Buda, vicepreședintele Comisiei pentru agricultură din PE, a prezentat țintele stabilite în cadrul unui acord privind Politica Agricolă Comună. Practicile agricole mai „verzi”, printre obiectivele urmărite prin Pactul Verde European „De la fermă la furculiţă”.


1. D-le Buda, în sfârșit, la ultimul consiliu Agrifish s-a ajuns la un acord privind Politica Agricolă Comună și la modul în care sa fie cuprinsă in cadrul acesteia strategia privind Pactul Verde European cu cele două componente referitoare strict la agricultură „De la fermă la furculiţă” sau la consumator şi Biodiversitate. Care sunt țintele stabilite pentru producția agricolă europeană?
 
În cadrul reuniunii Consiliului Agricultură și Pescuit din iunie 2021, miniștrii agriculturii din UE au confirmat acordul provizoriu la care s-a ajuns cu Parlamentul European cu privire la reforma politicii agricole comune. În ceea ce privește obiectivele stabilite, noua politică va încuraja fermierii să utilizeze practici agricole mai „verzi”, va asigura o mai bună corelare a sprijinului cu rezultatele și performanța fermelor, va consolida angajamentul statelor membre față de drepturile sociale și de muncă ale lucrătorilor agricoli. Noua PAC va intra în vigoare la 1 ianuarie 2023 și va dura până la sfârșitul anului 2027. Astfel, perioada 2021-2022 este una de tranziție, în care se aplică regulile din PAC 2014-2020. Începând din ianuarie 2023, urmează să fie puse în aplicare obiective mai ambițioase în materie de mediu și climă, aliniate la obiectivele Pactului verde.
PAC va permite punerea în aplicare prin intermediul planurilor strategice naționale, în conformitate cu Pactul verde. 25% din fondurile aferente Pilonului I vor fi alocate eco-schemelor, fiind prevăzută o perioadă de învățare între 2023-2024, cu o alocare între 20% și 25%. Noua PAC va asigura, de asemenea, o distribuire mai echitabilă a sprijinului, în special către fermele familiale mici și mijlocii și către tinerii fermieri. România, ca orice alt stat UE, poate opta între: o plată redistributivă de 10% din bugetul Pilonului I și în acest caz, nu se aplică plafonarea, iar sumele obtinute se vor redistribui fermierilor mici sau mijlocii sau plafonarea la 100 de mii de euro, cu posibilitatea de deducere a 50% din salarii; în cazul aplicării plafonării, ar fi afectati fermierii care dețin 450 ha-500 ha. Plata redistributivă reprezintă „centura de siguranță” pentru fermierii mici și mijlocii, care îi ajută să se dezvolte pe piață. Această plată redistributivă consolidează modelul fermelor familiale mici și mijlocii.
 
2. Cum se va lua în calcul pentru România calcularea procentelor medii de utilizare a pesticidelor, cît şi a antibioticelor în hrana animalelor, avînd in vedere că  media la nivel European este 2,6 kg substanță activă pe hectar, în timp ce la noi în țara este de doar 0,6 kg pe ha? Mai este loc de reducere,  dacă noi suntem  la un sfert din precentul mediu al multor tari europene?
 
Pactul Verde European propune tranziția către un sistem alimentar mai sănătos și mai durabil. Actuala dependență de pesticide ca principalul mijloc de combatere a dăunătorilor nu este compatibilă cu agricultura sustenabilă, deoarece utilizarea prelungită a pesticidelor conduce frecvent la crearea unei rezistențe la pesticide în rândul dăunătorilor. Astfel, având în vedere că utilizarea excesivă a pesticidelor are un efect negativ asupra mediului, Comisia Europeană a propus reducerea cu 50 %  a utilizării pesticidelor chimice, până în 2030.
Conform raportului publicat în mai 2020 de Eurostat, în România se utilizează aproximativ 640 de grame de substanță activă pe hectar, în timp ce media Uniunii Europene este de 2200 de grame pe hectar. Astfel, fermierii români nu vor fi afectați de această măsură având în vedere că ne situăm cu mult sub media Uniunii. Fermierii români sunt conștienți de nevoia de creștere a calității produselor obținute, având recolte de calitate superioară. Statele membre care depășesc limita impusă trebuie să ia toate măsurile necesare pentru promovarea și stimularea unei gestionări a dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, acordând prioritate, oricând este posibil, metodelor nechimice. Prin stabilirea obiectivului de reducere cu 50% a utilizării pesticidelor până în 2030, se urmărește ca cetățenii europeni să poată beneficia de alimente sănătoase și la prețuri accesibile, iar sistemul alimentar să devină unul durabil!
 
3. Este realistă ținta ca până in 2030 România să ajungă la un procent de 20-25% din suprafața agricolă certificată ecologic? Nu că nu ar exista destul teren, dat fiind specficul României ,cu multe zone de deal și munte, care să se incadreze la agricultura ecologică, dar ce facem  cu costurile certificarii?
 
Plecând de la realitățile din teren reflectate de datele colectate, 40% din populația Uniunii Europene suferă de obezitate, ceea ce înseamnă faptul că fie se consumă în exces grăsimi, fie alimentația nu este una sănătoasă. Acest lucru are un impact major asupra scăderii speranței de viață, dar și asupra capacității de muncă a acestora. Să nu mai vorbim de consumul de medicamente pentru persoanele care suferă de diverse afecțiuni generate de o alimentație nesănătoasă. Modelele actuale de consum alimentar nu sunt durabile, nici din punct de vedere al sănătății, nici din perspectiva mediului. Inversarea tendinței de creștere a excesului de greutate și a ratelor obezității în întreaga UE până în 2030 este esențială.
 
În acest context, Comisia Europeană este dispusă să investească sume consistente pe două paliere în ceea ce privește strategia Farm to Fork. Primul palier se concentrează pe fermieri, pe susținerea lor financiară astfel încât să se îndrepte spre o producție ecologică. Astfel, fermierii români vor fi încurajați să se îndrepte spre o agricultură ecologică. Pierderile financiare ale fermierilor generate de scăderea producției urmează a fi compensate cu resurse financiare de la nivel european. În același timp, UE este preocupată ca produsele bio să fie la prețuri accesibile pentru consumatori.
 
Al doilea palier asupra căruia Comisia va acționa are în vedere intensificarea promovării consumului de alimente obținute în sistem bio. Comisia a prezentat un plan de acțiune privind agricultura ecologică. Acesta va ajuta statele membre să stimuleze atât cererea, cât și oferta de produse. ecologice. Această abordare va contribui la atingerea obiectivului ca cel puțin 25% din terenurile agricole ale UE să fie ocupate de agricultura ecologică până în 2030. În ceea ce privește atingerea acestui procent în România, deși ne aflăm moment la coada clasamentului privind practicarea agriculturii ecologice, suntem avantajați de faptul că fermierii români folosesc cantități de pesticide și substanțe chimice cu mult sub media europeană. Astfel, am încredere că agricultorii români vor profita de oportunitățile oferite de noua PAC și vor face parte din această tranziție verde.
 
4. Care este procentul care a fost alocat până la urmă eco-schemelor? Are fermierul român capacitate de a le implementa pentru a nu pierde bani din plățile directe? Vor fi de ajuns cei doi ani “de învățare” pentru a nu risca dezangajarea de sume importante de bani?
 
Viitoarea PAC va juca un rol vital în gestionarea tranziției către un sistem alimentar durabil și în sprijinirea fermierilor europeni pe tot parcursul acesteia. Programele ecologice sunt un nou instrument menit să recompenseze fermierii care aleg să se angajeze în acțiuni ce privesc protecția mediului și a climei. Planurile strategice ale PAC vor pune în practică condiționalități sporite, eco-scheme, servicii de consiliere agricolă, precum și măsuri și investiții agro-ecologice și climatice pentru a aborda obiectivele Acordului Verde, în special cele care decurg din Strategia Farm to Fork  și Strategia pentru biodiversitate pentru 2030 și pentru a îndeplini obiectivele specifice climatice și de mediu ale PAC.
 
Eco-schemele reprezintă o resursă suplimentară de care pot să beneficieze fermierii care practică o agricultură prietenoasă cu mediul. Alocarea financiară pentru aceste plăți va fi substanțială. Această plată suplimentară pe hectar, adăugată la actualele scheme de plăți pe hectar, le poate aduce fermierilor români subvenții la fel de mari precum în vestul Europei. Aceste eco-scheme sunt concepute astfel încât să atragă fermierii să le implementeze, motiv pentru care consider că cei doi ani “de învățare” vor fi suficienți, iar fermierii români vor profita de această oportunitate.
 
25% din fondurile aferente Pilonului I vor fi alocate eco-schemelor, fiind prevăzută o perioadă de învățare între 2023-2024, cu o alocare între 20% și 25%.
 
5. Ne apropiem de cealaltă componenta a Green Dealului – Biodiversitatea, ce însemnă acest lucru pentru PAC?
 
O PAC mai verde reprezintă unul dintre principiile fundamentale pentru următorii ani. Noua PAC va sprijini tranziția către o agricultură mai sustenabilă, cu obiective mai ambițioase în ceea ce privește clima, mediul și bunăstarea animalelor. Noua PAC va permite punerea în aplicare prin intermediul planurilor strategice naționale, în conformitate cu Pactul verde, cu strategia „De la fermă la consumator” și cu strategia din domeniul biodiversității. PAC introduce, de asemenea, noi instrumente care, împreună cu noul mod de lucru, vor permite obținerea unor rezultate mai eficace și mai bine direcționate în materie de mediu, de climă și de bunăstare a animalelor.
 
Statele membre vor trebui să propună programe ecologice. Acest nou instrument voluntar va recompensa fermierii pentru punerea în aplicare a unor practici favorabile climei și mediului (agricultura ecologică, agroecologia, gestionare integrată a dăunătorilor, etc.), precum și pentru îmbunătățirea bunăstării animalelor. Statele membre trebuie să aloce programelor ecologice cel puțin 25% din bugetul lor alocat sprijinului pentru venit.
 
Cel puțin 35% din fondurile de dezvoltare rurală vor fi alocate angajamentelor de agromediu, care promovează practicile favorabile mediului, climei și bunăstării animalelor.
 
6. Asa cum știm, toate aceste lucruri sunt prevazute a fi implementate începând cu anul 2023. Dată fiind experitiza dumneavoastra în domeniu, sunteti de ani buni vicepreședinte al Comisiei de Agricultură din Parlamentul European, ce le transmiteți autorităților și fermierilor români pentru a nu fi luati pe nepregatite de aceste noi modificări? V-ați gandit, știu eu, să organizați niște intâlniri în care sa le descifrați tainele noul PAC?
 
Îi îndemn pe fermieri să contribuie la realizarea Planurilor Strategice Naționale împreună cu autoritățile pentru că implicarea lor va duce la transpunerea problemelor reale din agricultură și găsirea celor mai bune forme de sprijin pentru acestea. În acest nou exercițiu financiar, beneficiem de cele mai consistente fonduri europene de la aderarea României. Îi încurajez pe fermieri să apeleze cu încredere la serviciile de consiliere și să acceseze programele de dezvoltare disponibile. Trebuie să facem parte din această tranziție verde deoarece întreaga planetă se confruntă cu dificultăți majore generate de schimbările climatice, iar sectorul agricol a resimțit din plin acest lucru. Fermierii sunt principalii parteneri în lupta pentru conservarea biodiversității și am încrederea că vor reuși să se adapteze acestei tranziții spre o agricultură verde pentru a garanta un sector agricol durabil, performant, competitiv!
 
În ceea ce privește întâlnirile cu fermieri, informările, încă de la începutul primului mandat, organizez periodic reuniuni cu fermierii pentru a vedea care sunt problemele pe care le întâmpină, ce soluții putem găsi împreună, care sunt instrumentele de la nivelul instituțiilor europene, dar și naționale pentru a aborda aceste probleme. Referitor la noua PAC, în ultimii 3 ani de când se poartă negocierile, i-am informat constant, atât prin intermediul mijloacelor online, cât și prin diferite mijloace fizice, cum ar fi rapoarte de activitate, broșuri și alte materiale informative, dar și prin reuniuni cu fermierii și vizite la fermele lor. În continuare, în limita condițiilor actuale generate de pandemie, voi organiza diferite evenimente fizice sau online în care le voi prezenta principalele elemente ale noii PAC, dar și oportunitățile acesteia. Îi asigur pe fermieri de toată deschiderea, implicarea și sprijinul meu pentru a devolta împreună un sector agricol sustenabil și a asigura o hrană de calitate, accesibilă pentru consumatori și venituri corecte pentru fermieri!
Continuare

, , , , ,

    Trimite prin e-mail

luni, 10 august 2020

Publicat la luni, august 10, 2020 de

Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu: „Respectul pentru mediu nu este o lozincă, ci principiul acțiunilor noastre“


Președinta Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, explică importanța fundamentării deciziilor locale pe aceleași principii care conturează și viziunea europeană.
“Este esențial să fim cât mai aproape de logica europeană și să ne bazăm deciziile pe aceleași idei. Vom putea,  prin asumarea la timp a  principiilor care stau la baza direcțiilor europene si prin conturarea cadrului normativ local, să reducem riscul neîndeplinirii obligațiilor” – spune Daniela Cîmpean, candidat pentru un nou mandat în fruntea Consiliului Județean Sibiu.
“A fost lansat PACTUL VERDE EUROPEAN, o veritabilă foaie de parcurs care cuprinde obligațiile și instrumentele de finanțare spre o economie prietenoasă cu mediul, una care nu țintește  doar bunăstarea zilei de mâine, ci prosperitate pe termen lung. Dorința mea este ca județul Sibiu să fie între primele regiuni din Europa care pune în practică PACTUL VERDE EUROPEAN PENTRU DEZVOLTARE DURABILĂ prin masuri concrete, locale”, spune Daniela Cîmpean.

Președinta Consiliului Județean Sibiu afirmă că dezvoltarea în acord cu politicile Uniunii Europene poate reprezenta un avantaj major. Daniela Cîmpean este membru în Comitetul European al Regiunilor, poziție din care a fost mereu în contact cu tipul de abordări  susținute de Uniunea Europeană pe principalele direcții de acțiune.

,,Deși, ca în toate domeniile, procesul este perfectibil, în realitate suntem între primele județe din România în care funcționează colectarea selectivă. Încet, dar sigur, media noastră de reciclare crește an de an și se situează peste media națională. În plus, suntem astăzi  mult în fața altor județe care abia acum demarează revizuirea Planului Județean de Gestiune a Deșeurilor - documentul nostru este realizat și aprobat de consilieri”- afirmă președinta Consiliului Județean Sibiu.

Daniela Cîmpean amintește și că administrația județeană sibiană este printre puținele autorități publice din România care a implementatat decizia europeană privind interzicerea plasticului.
“Am avut alături colegi pasionați de protejarea  mediului, precum Adrian Bibu, directorul Sălii Transilvania. Împreună cu el și cu alți activiști din domeniu ne-am asumat rolul de instituție județeană #fara plastic”- amintește Daniela Cîmpean.
Referitor la adapatarea  Planului  Județean de Gestiune a Deșeurilor , aceasta este  o condiție pentru  accesarea de noi fonduri europene. Documentul  a primit aprobarea Agenției pentru Protecția Mediului Sibiu și a fost, asadar, recent,  adoptat prin vot de consilierii județeni.

“Am avansat mult  în pregătirea unei noi cereri de finanțare. Vrem să atragem fondurile necesare care să ne mențină la standardele europene în acest domeniu. Planul trasează pașii pe care îi avem de parcurs în perioada 2020-2025 pentru a produce mai puține deșeuri, pentru a valorifica acele materiale ce pot fi reciclate dacă se colectează selectiv și pentru a reduce cantitățile de deșeuri pe care le depozităm la groapă. Consiliul Județean Sibiu are în derulare documentațiile necesare pentru a accesa fonduri disponibile în cadrul Planului Operațional de Infrastructură Mare (POIM) pentru investiții prin care să modernizăm sistemul de colectare, să eficientizăm stațiile de sortare și compost din județ și să introducem noi tehnologii care să ne ajute să ne îndeplinim țintele de mediu și să nu poluăm”- explică  Daniela Cîmpean.

În noua abordare a Consiliului Județean Sibiu apar, în premieră, în toate localitățile urbane, asa-numitele  Centre de aport voluntar (CAV) care vor prelua de la populație deșeurile din construcții și demolări, deșeuri voluminoase (ex. obiecte de mobilier), deșeuri periculoase, electrice și electronice și alte tipuri de deșeuri speciale, scăzând astfel șansele ca ele să fie aruncate la întâmplare, uneori chiar în natură.

De asemenea, Consiliul Județean Sibiu urmărește realizarea unei instalații de tratare mecano-biologică cu digestie anaerobă cu tehnologie de vârf. Utilizarea acesteia va conduce la îndeplinirea obligatiei  trasate la nivel european de a nu mai depozita deșeuri care nu au fost tratate înainte și de a reduce cantitatea de deșeuri depuse la groapă. Se va obține material fertilizant (compost), material pentru valorificare energetică și biogaz care se va utiliza pentru alimentarea instalațiilor proprii din cadrul sistemului de gestiunea deșeurilor.

Daniela Cîmpean susține, de asemenea, în viitorul său mandat, reducerea consumurilor de resurse greu regenerabile în instituțiile publice.

Continuare

, , , , ,

    Trimite prin e-mail
Abonați-vă la: Postări (Atom)