Europarlamentarul Daniel Buda a salutat inițiativa Comisiei Europene de a aborda în mod concret problema urșilor și a altor mari prădători, care au devenit o preocupare crescută în Europa în ultimii ani.

Europarlamentarul Daniel Buda susține inițiativa Comisiei Europene prin care vizează rezolvarea problemei urșilor și a altor mari prădători.  Acest lucru vine în urma creșterii semnificative a populațiilor de lupi și urși în Europa continentală, cu efecte semnificative asupra comunităților locale și a agriculturii.

Unul dintre aspectele cheie ale situației actuale este creșterea numărului de carnivore mari în Europa continentală. În acest sens, lupii au înregistrat o creștere semnificativă, de la 12.000 de exemplare raportate în 2012, la 19.000 în 2022, însoțită de o extindere a teritoriului lor cu 25%. În România, numărul de urși se ridică la aproximativ 8.000 de indivizi, ceea ce reprezintă aproximativ jumătate din populația de urși la nivelul Uniunii Europene, în timp ce populația de lupi a depășit 3.000 de exemplare în țară.

„Am fost responsabil pe rezoluția inițiată de PPE în Parlamentul European privind protecția creșterii animalelor și a marilor carnivore în Europa, rezoluție care a fost susținută și votată favorabil de colegii din Parlamentul European în noiembrie 2022.

În ultimii ani, numărul de carnivore mari din Europa continentală a crescut, cel mai notabil pentru lupi, de la 12.000 exemplare raportate în 2012, la 19.000 în 2022 și la o expansiune de 25% a teritoriului. În România, numărul de urși este de aproximativ 8.000 indivizi, care reprezintă în jur de jumătate din populația la nivel UE, iar lupii de pe teritoriul țării au depăsit 3000 exemplare. La nivel UE, marile carnivore se află sub protecția strictă a speciilor de animale în conformitate cu Directiva Habitate.

În multe părți ale UE, extinderea ariei de răspândire sau recolonizarea de noi teritorii de către anumiți prădători mari, în special lupii și urșii, declanșează conflicte cu activitățile umane, mai ales cu agricultorii. Pășunatul extensiv al oilor și bovinelor este afectat de prădători, ceea ce duce la costuri semnificative cauzate de distrugerea efectivelor”, a transmis Daniel Buda.

CE, bază de date privind populația de lupi

În încercarea de a aborda această problemă complexă, Comisia Europeană a început să colecteze date detaliate cu privire la populațiile de lupi. Aceste date sunt obținute din surse multiple, inclusiv de la grupurile de experți și de la autoritățile naționale, în conformitate cu legislația UE și internațională existentă. Daniel Buda a subliniat că datele existente nu oferă o imagine completă și a făcut un apel către toate comunitățile locale, oamenii de știință și părțile interesate să contribuie la acest demers.

„Din aprilie 2023, Comisia a început să colecteze date privind efectivele de lup de la grupurile de experți și de la principalele părți interesate, precum și date raportate de autoritățile naționale în temeiul legislației UE și internaționale existente.

Cu toate acestea, datele existente nu oferă o imagine completă, iar toate comunitățile locale, oamenii de știință și părțile interesate sunt invitate să prezinte, până la 22 septembrie 2023, date actualizate privind populația de lupi și impactul acestora la adresa de email EC-WOLF-DATA-COLLECTION@ec.europa.eu. Îndemn toate părțile interesate, fermieri, asociații de fermieri și autorități locale să aducă o contribuie acestui demers și să sublinieze și impactul pe care îl au și alte mari carnivore.

Consider că, deși problema acestor prădători mari nu se rezumă doar la lupi, România fiind deosebit de afectată de atacurile de urși, Comisia Europeană face pași relevanți în direcția potrivită”, a mai arătat europarlamentarul Daniel Buda.

Europarlamentarul PPE/PNL Daniel Buda a fost prezent în cadrul evenimentului „Perspective regionale despre imaginea de ansamblu a Europei digitale”.

Europarlamentarul PPE/PNL Daniel Buda a fost prezent în cadrul evenimentului „Perspective regionale despre imaginea de ansamblu a Europei digitale”, alături de primarul Emil Boc, ministrul Marcel Ioan Boloș și secretar de stat Ovidiu Cîmpean.

Workshop-ul, organizat cu prilejul Săptămânii Europene a Regiunilor, a reunit perspectivele a patru speakeri de înaltă reprezentanță la nivel european, regional și local cu privire la tema tranziției digitale.

„Mulțumesc pe această cale ADR Nord-Vest pentru invitație și îi felicit pentru organizarea acestui workshop extrem de important pentru împărtășirea cât mai eficientă a experiențelor, bunelor practici de la nivel național, regional, local. Săptămâna aceasta, mai mult decât de obicei, vorbim despre Politica de Coeziune, tranziția verde și digitală. Politica de coeziune este o expresie a solidarităţii europene. Fondurile structurale europene au devenit principalul instrument menit să reducă decalajele teritoriale și, în special, să rezolve problema regiunilor mai puțin dezvoltate. Mai mult decât atât, în prezent politica de coeziune poate contribui la provocările legate de migranții care fug de război, poate răspunde problemelor legate de capacitățile de depozitare a cerealelor din port, iar exemplele pot continua”, a transmis europarlamentarul Daniel Buda.

Atât în Parlamentul European cât și în Comitetul Regiunilor există o preocupare constantă cu privire la exodul de creiere și schimbările demografice.

„Un fenomen care afectează România și multe țări din Europa de Est. Am avut personal un raport prin care am cerut ca politica de coeziune să fie folosită mai bine pentru a inversa tendințele demografice negative. Este timpul să privim spre viitor, să vorbim despre programele UE pentru 2021-2027 și, cu siguranță, sub conducerea ministrului Boloș, România va putea absorbi și cheltui mai mulți bani din Politica de Coeziune. Cu această ocazie vreau să salut programele
operaționale semnate la Alba Iulia care vor contribui la dezvoltarea României”, a mai arătat eurodeputatul.

Clujul a fost dat ca exemplu de bune practici 

„Astăzi este vorba și de digitalizare. Oportunitățile de transformare digitală au un impact important asupra coeziunii dintre regiunile și orașele «UE». Cluj-Napoca este un exemplu pozitiv de transformare digitală: digitalizarea în administrația publică, digitalizarea în transportul public. Îl felicit pe domnul Emil Boc pentru că reușește să aducă tehnologia mai aproape de viața oamenilor”, a transmis europarlamentarul.

Europa trece prin diverse provocări, războiul din Ucraina, pandemia, securitatea alimentară, toate acestea afectează teritoriul UE și riscă să exacerbeze disparitățile existente: „EURegions Week reprezintă ocazia perfectă pentru a reflecta asupra modului în care putem transforma provocările în oportunități. Orașele și regiunile sunt inima proiectului european, deoarece autoritățile locale cunosc problemele cu care se confruntă comunitățile. Politicile europene trebuie să vină de la nivel local. Sunt sigur că Săptămâna Europeană a Regiunilor va aduce cele mai bune soluții pentru regiunile și orașele noastre!”, a mai spus Daniel Buda.

Eurodeputatul Daniel Buda a solicitat în plenul PE ca România și Bulgaria să fie primite în spațiul Schengen: „Am fost și suntem furnizori de securitate și stabilitate în regiune”.

Eurodeputatul clujean Daniel Buda a solicitat ieri, în plenul reunit al Parlamentului European, ca România și Bulgaria să fie acceptate în spațiul Schengen, argumentând că „am fost și suntem furnizori de securitate și stabilitate în regiune.”

„Din 2011, România îndeplinește toate condițiile tehnice. A făcut investițiile necesare în sistemele de securitate. Am consolidat legislația și am pregătit constant funcționarii din domeniu. Războiul din Ucraina a demonstrat încă o dată că autoritățile din România au capacitatea de a gestiona mari fluxuri migratorii. Am asigurat un tranzit constant de cereale din Ucraina către toate zonele lumii, prevenind foametea. Am fost și suntem parte integrantă a eforturilor comunității internaționale de a pune capăt acestui război dus de Putin. Ne-am exprimat așadar solidaritatea în momente dificile pentru Uniunea Europeană. Am fost și suntem furnizori de securitate și stabilitate în regiune”, a precizat europarlamentarul Daniel Buda.

Daniel Buda a subliniat că România „nu cere altceva decât un drept pe care l-a câștigat.”

„Cerem să fim primiți acolo unde ne este locul. În caz contrar, riscul apariției unor curente extremiste este imens, iar prețul plătit de proiectul european va fi unul mult prea mare. Un lucru să fie clar: putem să oferim mai departe solidaritate în vremuri de război, să garantăm stabilitatea în vremuri greu încercate, dar nu vom mai tolera să fim umiliți. Astăzi, românii și bulgarii, firmele din România și Bulgaria nici nu concep ca aceeași Uniune să nu fie solidară cu ei și să le acorde ceea ce în mod profund și nedrept le-a fost refuzat atât de mult timp, și anume accesul în spațiul Schengen”, a conchis europarlamentarul în mesajul său din plenul Parlamentului European.

În prezent, toate statele membre ale UE, cu excepția Bulgariei, Croației, Ciprului, Irlandei și României, fac parte din spațiul Schengen.

Păstrarea României, Bulgariei și Croației în afara Spațiului Schengen este profund imorală, consideră eurodeputatul Daniel Buda (PNL, PPE), vicepreședintele Comisiei pentru agricultură și dezvoltare regională (AGRI), care a avut o intervenție în plenul reunit al Parlamentului European, ce a dezbătut, printre altele, și Politica Regională a Uniunii Europene.

„Pandemia de Covid -19 și războiul din Ucraina au provocat cea mai gravă recesiune după anul 1945, iar acest lucru ne obligă la un set de acțiuni concrete, menite să înlăture disparitățile regionale. Investițiile în infrastructură, indiferent dacă vorbim de cea feroviară sau rutieră, alături de infrastructura medicală sau școlară, reprezintă elemente indispensabile pentru orice regiune. Creșterea economică pe termen lung, este subsumată accesului la internet în bandă largă, dar mai ales cercetării și inovării”, a punctat europarlamentarul Daniel Buda.

Acesta este de părere că „un lucru aparte îl reprezintă consolidare a legăturilor dintre zonele urbane și rurale, care au posibilitatea de a oferi noi oportunități de dezvoltare și de stimulare a dezvoltării economice și sociale”.

„Încurajarea investițiilor la nivel regional, urban și rural, prin mobilizarea resurselor din sectorul privat, trebuie dublate de o reducere substanțială a birocrației în accesarea fondurilor europene”, a mai spus Daniel Buda.

Acesta a subliniat și necesitatea „sinergiei fondurilor care să permită atingerea acestor obiective, iar exemplul fondului LEADER este cel mai bun de urmat pentru toate statele membre”.

„Regiunile transfrontaliere au nevoie de soluții și politici adaptate noilor realități. În același timp, ținerea României, Bulgariei și Croației în afara spațiului Schengen, o apreciez ca fiind profund imorală, deoarece aceste state sunt pregătite din punct de vedere tehnic, iar dezvoltarea regională este imposibilă fără să fie aparținătoare acestui spațiu”, a fost mesajul transmis de Daniel Buda.