(14.04.2020) Monitorul de Mediaș vă
prezintă textul decretului semnat astăzi de Președintele României, domnul Klaus
Iohannis, privind prelungirea stării de urgență pe teritoriul României.
„Președintele României,
domnul Klaus Iohannis, a semnat marți, 14 aprilie a.c., decretul privind
prelungirea stării de urgență pe teritoriul României.
Vă prezentăm în
continuare textul decretului:
Având în vedere că, pe
plan mondial, atât numărul de persoane infectate cu coronavirusul SARS-CoV-2,
cât și numărul de decese provocate de acesta crește semnificativ, fără să
existe, deocamdată, semne certe ale unei eventuale încetiniri a ritmului evoluției
pandemiei sau ale unei plafonări a numărului de cazuri, în pofida restricțiilor
fără precedent adoptate de statele lumii,
Ținând seama de faptul
că, de la momentul instituirii stării de urgență pe teritoriul României prin
Decretul nr.195/2020, atât numărul de îmbolnăviri înregistrate, cât și numărul
de decese provocate de coronavirusul SARS-CoV-2 au înregistrat curbe
ascendente,
Constatând că după
instituirea stării de urgență în România și dispunerea graduală a unor măsuri
restrictive și de distanțare socială:
- avem de-a face cu o
răspândire intracomunitară, deocamdată limitată la nivelul a 10 județe
(Suceava, Neamț, Timiș, Arad, Brașov, Hunedoara, Cluj, Constanța, Galați și
Ilfov) și al municipiului București, ceea ce totalizează aproximativ 70% din
numărul cazurilor confirmate,
- există două zone în
care nivelul de răspândire a coronavirusului SARS-CoV-2 este de tip comunitar,
respectiv municipiul Suceava și localitățile limitrofe, precum și orașul
Țăndărei din județul Ialomița, pentru care a fost dispusă măsura carantinei
totale,
Luând în considerare că
se menține contextul excepțional care a determinat instituirea stării de
urgență și că interesul public general reclamă prelungirea acestei stări
excepționale, menținerea aplicării măsurilor deja adoptate, precum și adoptarea
unor noi măsuri, care să permită autorităților publice să intervină eficient și
cu mijloace adecvate pentru gestionarea crizei,
Văzând că în această
perioadă necesarul de materiale și echipamente de protecție, dezinfectanți,
medicamente, materiale sanitare, dispozitive medicale sau alte produse necesare
în contextul gestionării pandemiei de COVID-19 poate fi cu greu satisfăcut, în
lipsa unor mecanisme adaptate, atât în materia achizițiilor publice - care să
țină seama de urgența demersurilor, de volatilitatea prețurilor oferite de
piață și de restricțiile impuse la export - cât și în materia donațiilor
oferite entităților ce realizează un serviciu public - care să permită, de o
manieră facilă, acceptarea și transferul bunurilor oferite,
Considerând că sunt
necesare atât mecanisme care să permită rechizițiile de bunuri și prestările de
servicii în interes public în condițiile legii, atunci când situația o va
impune, cât și mecanisme referitoare la utilizarea materialelor din rezervele
de stat sau de mobilizare,
Având în vedere că,
dincolo de eforturile pentru asigurarea intervenției medico-sanitare, sunt
necesare și măsuri care să permită asigurarea și menținerea capacității de
intervenție a forțelor de ordine, atât pentru aplicarea și urmărirea
respectării măsurilor restrictive instituite pe durata stării de urgență, cât
și pentru prevenirea unor amenințări la adresa ordinii publice, de natură a
afecta siguranța națională sau democrația constituțională,
Văzând că, pentru
diminuarea efectelor generate de reducerea unor activități economice și
sociale, ca urmare a măsurilor cu caracter preventiv sau restrictiv destinate
protejării populației României, este necesară adaptarea măsurilor pentru a
permite funcționarea neîntreruptă a administrației publice, a justiției și a
altor servicii publice, a unor infrastructuri care asigură servicii esențiale
pentru populație, stat și operatorii economici,
Întrucât protejarea
economiei, prin măsuri specifice stabilite, de regulă, prin acte normative, și
desfășurarea relațiilor de muncă sunt, în continuare, obiective de interes
major pentru instituțiile statului,
Constatând că toate
elementele mai sus prezentate fac parte dintr-un ansamblu de răspuns conjugat
la actuala situație de criză generată de pandemia de COVID-19 și că, în egală
măsură, sunt necesare pentru a asigura revenirea fără sincope majore la situația
de normalitate,
Ținând cont de faptul
că restrângerea exercițiului unor drepturi nu trebuie să afecteze substanța
lor, ci să urmărească un scop legitim, să fie necesară într-o societate
democratică și să fie proporțională cu scopul urmărit,
Ținând seama de faptul
că prin măsurile instituite este vizat interesul public general în gestionarea
evoluției COVID-19 în România,
Constatând necesitatea
adaptării unora dintre măsurile prevăzute în Decretul nr.195/2020 în raport cu
evoluția pandemiei în România,
Luând act de propunerea
Guvernului pentru prelungirea stării de urgență, precum și de Hotărârea CSAT
nr. 51/2020 privind necesitatea prelungirii stării de urgență și planul de
acțiune la prelungirea stării de urgență,
În temeiul prevederilor
art. 93 alin. (1) și ale art. 100 din Constituția României, republicată, precum
și ale art.3, art. 10 și art.15 din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.
1/1999 privind regimul stării de asediu și regimul stării de urgență, aprobată
cu modificări și completări prin Legea nr.453/2004, cu modificările și
completările ulterioare,
Președintele
României decretează:
Art. 1. - Începând
cu data de 15 aprilie 2020, se prelungește cu 30 de zile starea de urgență pe
întreg teritoriul României, instituită prin Decretul nr.195/2020, publicat în
Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 212 din 16 martie 2020.
Art. 2. - Pentru
prevenirea răspândirii COVID-19 și realizarea managementului consecințelor,
raportat la evoluția situației epidemiologice, pe durata stării de urgență este
restrâns exercițiul următoarelor drepturi şi libertăți, proporțional cu gradul
de realizare al criteriilor prevăzute de art. 3 alin. (5):
- libera circulație;
- dreptul la viață intimă, familială
și privată;
- inviolabilitatea domiciliului;
- dreptul la învățătură;
- libertatea întrunirilor;
- dreptul la grevă;
- dreptul de proprietate privată;
- libertatea economică.
Art. 3. – (1) Pe
durata prevăzută la art.1, măsurile de primă urgență cu aplicabilitate directă
sunt stabilite în anexa nr.1, iar măsurile de primă urgență cu aplicabilitate
graduală sunt stabilite în anexa nr. 2.
(2) Implementarea
măsurilor de primă urgență cu aplicabilitate directă, prevăzute în anexa nr.1,
este în responsabilitatea ministerelor de resort și a celorlalte organe de
specialitate, potrivit domeniilor aflate în competența acestora, în măsura în
care prin prezentul decret nu se stabilește altfel.
(3) Măsurile de primă
urgență cu aplicabilitate graduală prevăzute la pct.1-6 din anexa nr.2 se
dispun de ministrul afacerilor interne sau de înlocuitorul legal al acestuia,
cu acordul prim-ministrului, prin ordonanță militară, care se publică în
Monitorul Oficial al României, Partea I.
(4) Măsurile de primă
urgență cu aplicabilitate graduală, prevăzute la pct.7 din anexa nr. 2, se
dispun de către Ministerul Afacerilor Interne, prin ordin al secretarului de
stat, șef al Departamentului pentru Situații de Urgență sau înlocuitorul legal
al acestuia, care se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
(5) Măsurile prevăzute
la alin.(3) și (4) se dispun potrivit evaluării realizate de Comitetul Național
pentru Situații Speciale de Urgență, cu acordul prim-ministrului, pe baza
următoarelor criterii:
- intensitatea transmiterii
intracomunitare a COVID-19;
- frecvența apariției unor focare
într-o zonă geografică;
- numărul de pacienți critici
raportat la capacitatea sistemului sanitar;
- capacitatea și continuitatea
asigurării serviciilor sociale și de utilități publice pentru populație;
- capacitatea autorităților publice
de a menține și asigura măsuri de ordine și siguranță publică;
- măsurile instituite de alte state
cu impact asupra populației sau situației economice a României;
- capacitatea de asigurare a
măsurilor pentru punere în carantină;
- apariția altor situații de urgență.
(6) Conducerea
aplicării măsurilor stabilite prin ordonanță militară sau prin ordinul prevăzut
la alin.(4) revine Ministerului Afacerilor Interne.
Art. 4.- (1)
Coordonarea și conducerea integrată a acțiunilor și măsurilor de răspuns cu
caracter medical și de protecție civilă la situația de urgență generată de
COVID-19 se realizează de către Ministerul Afacerilor Interne - Departamentul
pentru Situații de Urgență, în colaborare cu Ministerul Sănătății și cu
celelalte instituții implicate, prin Centrul Național de Coordonare și
Conducere a Intervenției.
(2) Instituțiile
prevăzute la alin.(1) desemnează în cadrul Centrului Național de Coordonare și
Conducere a Intervenției personal cu funcție de decizie.
Art. 5. –
Conducătorii autorităților publice, ai celorlalte persoane juridice, precum și
persoanele fizice au obligația să respecte și să aplice toate măsurile
instituite prin prezentul decret, precum și cele dispuse în aplicarea acestuia.
Art. 6. –
Instituțiile sprijină structurile Ministerului Afacerilor Interne, la
solicitarea acestuia, în îndeplinirea misiunilor, conform legislației în
vigoare.
Art. 7.– Pe durata
prevăzută la art.1, se mențin măsurile dispuse prin actele emise pentru punerea
în executare a Decretului nr.195/2020, în măsura în care prin prezentul decret
nu se dispune altfel.
Art. 8. - Anexa
nr. 1 și anexa nr. 2 fac parte integrantă din prezentul decret.
Art. 9. –
Prezentul decret se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I, și
intră în vigoare la data de 15 aprilie 2020.
Art. 10. – Prezentul
decret se transmite Parlamentului în vederea exercitării atribuției prevăzute
de art.93 alin.(1) din Constituție.
PREȘEDINTELE
ROMÂNIEI
KLAUS-WERNER
IOHANNIS
În temeiul art. 100
alin. (2) din Constituția României, republicată, contrasemnăm acest decret
PRIM-MINISTRU
Ludovic
ORBAN
ANEXA
NR. 1
MĂSURI
DE PRIMĂ URGENȚĂ CU APLICABILITATE DIRECTĂ
Capitolul
I
Domeniul
ordine publică
Art. 1. - (1) Pe
durata stării de urgență se interzice organizarea și desfășurarea:
a) mitingurilor,
demonstrațiilor, procesiunilor sau oricăror altor întruniri, în spații
deschise;
b) oricăror altor
întruniri de natura activităților culturale, științifice, artistice,
religioase, sportive sau de divertisment, în spații închise.
(2) Slujitorii cultelor
religioase recunoscute oficial în România pot oficia în lăcașurile de cult, în
spații publice sau în spații private:
a) practicile și ritualurile
cu caracter public specifice cultului, fără participarea publicului;
b) practicile și
ritualurile cu caracter privat specifice cultului, precum botezurile, cununiile
sau înmormântările, cu participarea numărului minim de persoane potrivit normelor
canonice și cu respectarea strictă a măsurilor de protecție individuală și
colectivă pentru prevenirea răspândirii COVID-19.
Art. 2. - Poliția
Locală se subordonează operațional Ministerului Afacerilor Interne.
Art. 3. - Serviciile
publice comunitare de evidență a persoanelor se subordonează operațional
unităților teritoriale de poliție, care stabilesc activitățile de sprijin pe
care acestea le execută.
Art. 4. - Serviciile
voluntare de pompieri (situații de urgență) se subordonează operațional
unităților teritoriale pentru situații de urgență, care stabilesc
responsabilitățile și modul de acțiune al acestora.
Art. 5. - Serviciile
publice de ambulanță se subordonează operațional inspectoratelor pentru
situații de urgență.
Art. 6. - (1)
Ministerul Apărării Naționale sprijină, la cerere, Ministerul Afacerilor
Interne pentru asigurarea pazei și protecției unor obiective/zone, transportul
de efective, materiale și tehnică pentru îndeplinirea misiunilor specifice,
triaj epidemiologic, asistență medicală și alte misiuni în funcție de evoluția
situației.
(2) Instituțiile din
cadrul Sistemului național de ordine publică și securitate națională
suplimentează, la nevoie, efectivele și tehnica pentru intervenție, prevăzute
în planuri, în funcție de evoluția situației.
Art. 7. - Personalul
militar din Ministerul Apărării Naționale care participă la misiunile de
sprijin în domeniul ordinii publice ori pentru asigurarea pazei și protecției
unor obiective/zone este abilitat:
a) să legitimeze și să
stabilească identitatea persoanelor, precum și să verifice motivul
deplasării/circulației persoanelor în afara locuinței/ gospodăriei;
b) să interzică,
temporar, pătrunderea în clădiri, localități sau zone geografice delimitate și
marcate în care sunt dispuse măsuri de carantinare sau izolare, într-un mijloc
de transport, ori să dispună evacuarea temporară din acestea a oricărei
persoane, dacă există un pericol la adresa vieții, sănătății sau integrității
corporale, a sa ori a altei persoane;
c) să avertizeze
persoanele, prin orice mijloace de comunicare, să înceteze acțiunile prin care
sunt afectate măsurile de carantinare sau izolare;
d) să dea semnale,
indicații și dispoziții participanților la trafic.
Art. 8. - Instituțiile
din sistemul de apărare, ordine publică și securitate națională pot organiza și
derula, pe durata stării de urgență, proceduri de atribuire în vederea
încheierii de acorduri-cadru, pentru acoperirea necesarului de mijloace
specifice de protecție și intervenție, prin procedura de negociere fără
publicare prealabilă, conform prevederilor art. 68 alin. (1) lit. f), art. 69
alin. (4) și art. 104 alin. (1) lit. c) din Legea nr. 98/2016, cu modificările
și completările ulterioare.
(2) Necesarul de mijloace
specifice de protecție/intervenție prevăzut la alin. (1), inclusiv cantitățile
maxime de astfel de mijloace, se aprobă prin hotărâre a Consiliul Suprem de
Apărare a Țării.
(3) Perioada
acordului-cadru nu poate depăși 3 luni de la data încheierii acestuia.
Contractele subsecvente se încheie pe baza acordurilor-cadru, până la atingerea
cantităților maxime.
Art. 9. - Instituțiile
din cadrul sistemului național de apărare, ordine publică și securitate
națională pot angaja fără concurs, la nevoie, pe durată determinată de 6 luni,
personal din sursă externă sau cadre care au trecut în rezervă, cărora le-au
încetat raporturile de serviciu.
Art. 10. - Pentru
ca efectivele instituțiilor din cadrul Sistemului național de apărare, ordine
publică și securitate națională să fie mereu la dispoziție în scopul
intervenției în cazuri reale generate de pandemia de COVID-19, pe durata stării
de urgență se suspendă exercițiile, simulările, aplicațiile și orice alte
activități care pot interfera cu măsurile luate de autoritățile competente
destinate prevenirii și combaterii răspândirii infecțiilor cu COVID-19, cu
excepția celor cu caracter militar desfășurate în poligoanele de instrucție.
CAPITOLUL
II
Domeniul
stare civilă
Art. 11. - Instituțiile
și autoritățile publice care, în exercitarea competențelor prevăzute de
legislația specifică, solicită prezentarea certificatelor de stare civilă, în
original și/sau fotocopii, sunt obligate să accepte extrase pentru uz oficial
de pe actele de stare civilă transmise în format electronic de către serviciul
public comunitar local de evidență a persoanelor sau de oficiul de stare civilă
din cadrul primăriilor unităților administrativ-teritoriale unde nu
funcționează serviciul public comunitar local de evidență a persoanelor.
Art. 12. - (1) Pe
durata stării de urgență, documentele primare care stau la baza înregistrării
actelor de naștere și de deces se transmit de emitenți la serviciul public
comunitar local de evidență a persoanelor/oficiul de stare civilă competent,
prin fax sau prin intermediul mijloacelor electronice administrate de
autorități ale statului român.
(2) În termen de cel
mult 90 de zile de la încetarea stării de urgență, instituțiile, autoritățile
publice și persoanele fizice sunt obligate să efectueze demersuri pentru depunerea
documentelor prevăzute la alin. (1), în original, la serviciul public comunitar
local de evidență a persoanelor/oficiul de stare civilă care a înregistrat
actul de stare civilă.
Art. 13. - Pe
durata stării de urgență, termenul de declarare a decesului este de 3 zile
calendaristice de la încetarea din viață a persoanei, iar în situația decesului
intervenit din cauze violente, termenul de 3 zile pentru declararea decesului
se calculează de la data eliberării certificatului medical constatator al decesului.
CAPITOLUL
III
Domeniul
economic
Art. 14. - Guvernul
poate adopta măsuri economice și sociale pentru susținerea operatorilor
economici și a sectoarelor economice afectate direct sau indirect de criza
COVID-19.
Art. 15. - Autoritățile
contractante, inclusiv entitățile juridice în care statul este acționar
majoritar, au dreptul de a achiziționa direct materiale și echipamente necesare
prevenirii și combaterii COVID-19, cu depășirea pragului valoric stabilit de
art.7 alin.(5) din Legea nr.98/2016 privind achizițiile publice, în limita
fondurilor bugetare repartizate cu această destinație.
Art. 16. - Ministerul
Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri eliberează, la cerere, operatorilor
economici a căror activitate este afectată în contextul COVID-19 certificate de
situație de urgență în baza documentelor justificative.
Art. 17. - Se
dispun măsuri pentru asigurarea continuității în aprovizionare, respectiv
extracție, producție, procesare, transport, distribuție, furnizare, mentenanță
întreținere și reparații a resurselor și materiilor prime și/sau semiprocesate
necesare funcționării corespunzătoare a sistemului energetic național, precum
și asigurarea continuității funcționării acestuia și a tuturor serviciilor de
utilitate publică.
Art. 18. - Se
menține valabilitatea documentelor eliberate de autoritățile publice care
expiră pe durata stării de urgență.
Art. 19. - Pe
durata stării de urgență se pot plafona prețurile la medicamente și aparatură
medicală, la alimentele de strictă necesitate și la serviciile de utilitate
publică (energie electrică și termică, gaze, alimentare cu apă, salubritate,
carburanți etc.). În situația în care se constată o scădere a prețurilor la
energie electrică și gaze naturale, pe piețele regionale, Guvernul va lua
măsurile necesare astfel încât aceste scăderi să se reflecte parțial sau
integral în prețul final de la nivelul consumatorilor.
Art. 20. - În
situația în care anumite programe sau proiecte nu pot fi derulate pe durata
stării de urgență, bunurile consumptibile sau perisabile destinate a fi
distribuite/ utilizate în cadrul acestora pot fi redistribuite în cadrul altor
programe, proiecte sau în favoarea unor unități sanitare, de asistență socială,
de îngrijire și asistență medico-socială sau beneficiarilor Legii nr.416/2001 privind
venitul minim garantat, cu modificările și completările ulterioare.
CAPITOLUL
IV
Domeniul
fondurilor europene
Art. 21. - Pentru
perioada stării de urgență, autoritățile de management și organismele
intermediare emit instrucțiuni specifice în relația cu beneficiarii, astfel
încât implementarea contractelor de finanțare să se deruleze în acord cu
prevederile legale și cu măsurile stabilite pentru reducerea riscului
răspândirii virusului COVID-19.
Art. 22. - Guvernul
stabilește, în termen de cel mult 10 zile de la intrarea în vigoare a
prezentului decret, cadrul general și modalitățile de reorganizare,
restructurare sau reprogramare a activităților care fac obiectul finanțării din
fonduri europene.
Art. 23. - Pe
durata stării de urgență, la solicitarea justificată a beneficiarilor,
autoritățile de management și organismele intermediare aprobă reorganizarea,
restructurarea sau reprogramarea activităților care fac obiectul finanțării din
fonduri europene fără a aduce atingere indicatorilor de rezultat ai proiectelor
sau obiectivelor specifice ale acestora, după caz, și fără ca prelungirea
contractelor de finanțare să depășească data de 31 decembrie 2023.
Art. 24. - (1) Pe
durata stării de urgență, autoritățile competente în domeniul eliberării
acordurilor/ avizelor/ certificatelor pentru proiectele cu finanțare din
fonduri europene au obligația de a organiza dezbaterile publice prevăzute de
lege pentru a obține acordurile/avizele/certificatele în mediul on-line, cu
participarea corespunzătoare a tuturor părților interesate. Procesele-verbale
ale consultărilor publice se încheie și se semnează de către părți în format
electronic și constituie înscrisuri oficiale conform legii.
(2) Pe durata stării de
urgență, autoritățile competente în domeniul eliberării
acordurilor/avizelor/certificatelor pentru proiectele cu finanțare din fonduri
europene, au obligația de a organiza depunerea documentațiilor necesare
obținerii acordurilor/ avizelor/certificatelor în format electronic. Aceeași
obligație revine autorităților competente și pentru solicitarea de clarificări
sau eliberarea acordurilor/avizelor/ certificatelor.
Acordurile/avizele/certificatele eliberate în format electronic prin utilizarea
semnăturii electronice sunt considerate înscrisuri autentice în condițiile
prevăzute de lege.
Capitolul
V
Domeniul
sănătății
Art. 25. - În
structurile Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Sănătății și
unitățile subordonate, în unitățile sanitare și în serviciile de asistență
socială, pentru suplimentarea personalului implicat direct în activități
destinate prevenirii și combaterii pandemiei COVID-19 se poate angaja fără
concurs, pe durată determinată de 6 luni, personal contractual medical,
personal auxiliar, farmaciști, personal de laborator și alte categorii de
personal contractual sau funcționari publici.
Art. 26. - Actele
normative cu valabilitate până la data de 14 aprilie 2020, care privesc
acordarea serviciilor medicale, inclusiv îngrijirilor la domiciliu, a
medicamentelor, dispozitivelor medicale, tehnologiilor și dispozitivelor
asistive, în cadrul sistemului de asigurări sociale de sănătate, precum și a
celor privind programele naționale de sănătate - preventive și curative își prelungesc
aplicabilitatea pe durata stării de urgență.
Art. 27. - Pe
durata stării de urgență, din bugetul Fondului național unic de asigurări
sociale de sănătate (FNUASS) se decontează toate serviciile de dializă efectiv
realizate, cu încadrarea în numărul de bolnavi prevăzut la nivel național.
Art. 28. - Pe
durata stării de urgență, serviciile de ambulanță private efectuează și alte
servicii în afara celor contractate cu casele de asigurări de sănătate, care se
suportă din bugetul FNUASS. Casele de asigurări de sănătate decontează întreaga
activitate a serviciilor de ambulanță private, la nivelul indicatorilor
realizați.
Art. 29. - Pentru
unitățile sanitare cu paturi care furnizează servicii medicale spitalicești, în
regim de spitalizare continuă sau de zi, aflate în relație contractuală cu
casele de asigurări de sănătate, decontarea sumelor contractate din bugetul
FNUASS sau bugetul Ministerului Sănătății se realizează la nivelul valorii de
contract indiferent de activitatea realizată sau, după caz, la nivelul
activității efectiv realizate în condițiile în care acesta depășește nivelul
contractat, fără a mai fi necesară o regularizare a trimestrului II.
Art. 30. - Consultațiile
medicale acordate în asistența medicală primară și ambulatoriul de specialitate
clinic, inclusiv pentru unele servicii conexe necesare actului medical,
realizate pe durata stării de urgență, pot fi acordate și la distanță utilizând
orice mijloace de comunicare.
Art. 31. - În
cazul achiziției de medicamente de către unitățile sanitare pentru tratarea
pacienților cu COVID-19, prețurile medicamentelor pot depăși prețurile maximale
aprobate de Ministerul Sănătății.
Art. 32. - Pe
durata stării de urgență, pentru neîndeplinirea atribuțiilor de serviciu, pot
fi suspendate/demise din funcții, persoanele cu funcții de conducere din cadrul
Ministerului Sănătății sau din unitățile cu personalitate juridică aflate în
subordinea, sub autoritatea sau în coordonarea Ministerului Sănătății, precum
și din cadrul autorităților și instituțiilor publice centrale și locale cu
atribuții în domeniul asistenței și protecției sociale, indiferent de statutul
lor. Nu este necesar ca persoanele desemnate să exercite temporar aceste
funcții să fie funcționari publici.
Art. 33. - Pe
durata stării de urgență se pot realiza transferuri între bugetul Ministerului
Sănătății și bugetul FNUASS, în funcție de necesități.
Art. 34. - Influențele
financiare determinate de creșterile salariale pentru personalul medical și
nemedical din unitățile sanitare publice și cele care au ca asociat unic
unitățile administrativ-teritoriale se suportă din bugetul FNUASS - titlul VI -
Transferuri între unități ale administrației publice.
Art. 35. - Pentru
materiale și prestări de servicii cu caracter medical acordate pe durata stării
de urgență, sumele angajate și decontate din bugetul FNUASS nu vor fi limitate
la cele aprobate pentru trimestrul II al anului 2020.
Art. 36. - (1) Pe
durata stării de urgență se pot introduce reglementări specifice acestei
perioade privind concediile și indemnizațiile de asigurări sociale de sănătate,
respectiv pentru certificatele de concediu medical de care beneficiază
persoanele asigurate în această perioadă, pentru a evita, pe cât posibil,
deplasarea persoanelor și contactul direct între persoane, în vederea prevenirii
răspândirii infecției cu COVID-19.
(2) Decontarea
concediilor medicale acordate persoanelor aflate în carantină pentru COVID-19
și pacienți diagnosticați cu infecția COVID-19 va fi realizată cu prioritate
prin asigurarea de sume suplimentare în bugetul FNUASS la nivelul necesar.
Art. 37. - (1)Pe
durata stării de urgență, modificările de structură din cadrul unităților
sanitare se vor aviza de către direcțiile de sănătate publică locale în funcție
de necesitați.
(2) Pe durata stării de
urgență, modificările de structură organizatorică în cadrul unităților sanitare
din rețeaua sanitară proprie a instituțiilor din sistemul de apărare, ordine
publică și securitate națională se vor stabili de către direcțiile de
specialitate ale acestora și se aprobă conform reglementărilor interne.
Art. 38. - (1) Pe
durata stării de urgență, managementul unităților sanitare publice civile poate
fi asigurat de către personal detașat din cadrul instituțiilor cu atribuții în
domeniul apărării și securității naționale.
(2) Instituțiile cu
atribuții în domeniul apărării și securității naționale pot detașa personal
pentru a executa misiuni în interesul Ministerului Sănătății, la solicitarea
acestuia.
Art. 39. - În
raport de evoluția contextului epidemiologic și a situației operativ sanitare a
fiecărui penitenciar – spital din rețeaua sanitară a Administrației Naționale a
Penitenciarelor, pe durata stării de urgență, prin decizie a directorului
general al Administrației Naționale a Penitenciarelor se va putea dispune
subordonarea din punct vedere operațional, a unor penitenciare – spital sau,
după caz, structuri ale acestora altor penitenciare – spital în ceea ce
privește realizarea activităților de monitorizare, tratament și îngrijire a
pacienților, precum și transferuri de resurse materiale între penitenciarele –
spital.
Art. 40. - (1) Pe
durata stării de urgență, prin ordin al ministrului sănătății se stabilesc
programele naționale de sănătate, acțiunile prioritare și serviciile medicale
destinate prevenirii și combaterii COVID-19, precum și activitățile prevăzute
în programele naționale care se suspendă sau, după caz, se limitează doar la
cele vitale pentru asigurarea stării de sănătate a populației afectate de alte
patologii decât COVID-19.
(2) Medicamentele,
materialele sanitare, dispozitivele medicale, vaccinurile, serurile, reactivii
și consumabilele aferente derulării activităților din cadrul programelor
naționale care se suspendă sau se limitează potrivit alin.(1), neutilizate în
perioada acestora de valabilitate, se consideră pierderi asociate măsurilor de
prevenire și combatere a infecției COVID 19 și nu constituie prejudiciu.
Art. 41. - Se
autorizează prescripțiile de tratamente "off-label" în cazul
pacienților infectați cu virusul SARS-CoV-2, după ce aceste tratamente sunt avizate
de către comisia de politică a medicamentului din cadrul unității sanitare
respective.
Art. 42. - (1)
Asigurarea sumelor necesare pentru achiziționarea de către direcțiile de
sănătate publică de materiale și echipamente de protecție necesare în perioada
pandemiei se realizează prin alocarea de către Ministerul Sănătății, în bugetul
direcțiilor de sănătate publică, a sumelor cu această destinație, urmând ca
achiziția să se realizeze de către direcțiile de sănătate publică prin
achiziții directe, în condițiile art.15.
(2) Asigurarea sumelor
necesare pentru achiziționarea de către unitățile sanitare de materiale,
echipamente de protecție și medicamente necesare în perioada pandemiei se
realizează prin alocarea de către Ministerul Sănătății în bugetul unităților
sanitare din subordine a sumelor cu această destinație, urmând ca achiziția să
se realizeze prin procedură de achiziție directă, în condițiile art.15.
(3) Asigurarea sumelor
necesare pentru achiziționarea de către unitățile sanitare care nu sunt în
subordinea Ministerului Sănătății, de materiale, echipamente de protecție și
medicamente necesare în perioada pandemiei se realizează prin alocarea de către
ordonatorul principal de credite în bugetul acestor unități a sumelor cu
această destinație, urmând ca achiziția să se realizeze prin procedură de
achiziție directă, în condițiile art.15.
(4) Ministerele cu
sistem de sănătate propriu pot face achiziții directe de produse și servicii,
în condițiile art.15 pentru unitățile sanitare proprii, atât din bugetele
ministerelor de resort, cât și din cele ale unităților sanitare.
(5) Pe durata stării de
urgență pentru asigurarea continuității hrănirii deținuților și igienei
individuale corespunzătoare, unitățile subordonate Administrației Naționale a
Penitenciarelor pot achiziționa direct, în condițiile art.15, alimente,
articole de curățenie și igienă individuală destinate persoanelor private de
libertate, cu autorizarea prealabilă a directorului general al Administrației
Naționale a Penitenciarelor.
(6) Pentru prevenirea
răspândirii COVID-19 în rândul efectivelor de deținuți și a personalului din
unitățile sistemului penitenciar, pe durata stării de urgență,
penitenciarele-spital pot achiziționa direct, pentru unitățile arondate, în
condițiile art.15, materiale și echipamente necesare prevenirii și combaterii
COVID-19, din fondurile încasate în baza contractelor de prestări servicii
medicale, cu autorizarea prealabilă a directorului general al Administrației
Naționale a Penitenciarelor.
Art. 43. - Ministerul
Apărării Naționale poate constitui formațiuni medicale ROL 2, încadrate cu
personal medico-sanitar și auxiliar sanitar și poate efectua transporturi
aeriene de aprovizionare cu materiale sanitare, echipamente, medicamente și
alimente.
Art. 44. - (1)
Pentru asigurarea mijloacelor necesare combaterii răspândirii infecțiilor cu
COVID-19, unitățile de cercetare-dezvoltare din cadrul Ministerului Apărării
Naționale au dreptul de a pune la dispoziția unităților și instituțiilor din
sistemul național de cercetare-dezvoltare, precum și a operatorilor economici,
cu titlu gratuit, soluțiile tehnice rezultate din activitatea de
cercetare-dezvoltare și documentațiile tehnice aflate în administrarea sa.
(2) Bunurile prevăzute
la alin. (1) se transmit în vederea dezvoltării tehnologice, fabricării și
comercializării de produse necesare combaterii infecțiilor cu COVID-19.
Art. 45. - (1)
Prin ordin al ministrului sănătății se stabilesc măsurile de sprijinire a
persoanelor vulnerabile, definite conform legii, care se află în izolare la
domiciliu, ca urmare a măsurilor de limitare a răspândirii COVID-19.
(2) Măsurile de sprijin
se pun în aplicare de autoritățile administrației publice locale.
(3) Cheltuielile
necesare se asigură prin transfer între bugetul de stat, prin bugetul
Ministerului Sănătății, și bugetele locale.
CAPITOLUL
VI
Domeniul
muncii și protecției sociale
Art. 46. - Pe
durata stării de urgență, Guvernul stabilește măsuri speciale de sprijin al
angajatorilor și protecție a angajaților și familiilor acestora.
Art. 47. - (1) Pe
durata stării de urgență, prevederile Legii nr. 19/2020 privind acordarea unor
zile libere părinților pentru supravegherea copiilor, în situația închiderii
temporare a unităților de învățământ nu se aplică angajaților sistemului
național de apărare, angajaților din penitenciare, personalului din unitățile
sanitare publice, personalului din serviciile sociale rezidențiale și altor
categorii stabilite prin ordin al ministrului afacerilor interne, al
ministrului economiei, energiei și mediului de afaceri, și al ministrului
transporturilor, infrastructurii și comunicațiilor, după caz.
(2) Personalul prevăzut
la alin. (1) are dreptul la o majorare a salariului în cuantumul prevăzut la
art. 3 alin. (1) din Legea nr. 19/2020, în situația în care celălalt părinte nu
beneficiază de drepturile reglementate în această lege.
Art. 48. - Instituțiile
și autoritățile publice centrale și locale, autoritățile administrative
autonome, regiile autonome, societățile și companiile naționale și societățile
la care statul ori o unitate administrativ-teritorială este acționar unic sau
majoritar, societățile cu capital privat introduc, acolo unde este posibil, pe
durata stării de urgență, munca la domiciliu sau în regim de telemuncă, prin
act unilateral al angajatorului. Pe perioada desfășurării activității prin
muncă la domiciliu sau telemuncă, salariații își îndeplinesc atribuțiile
specifice funcției sau ocupației pe care o dețin, în conformitate cu
legislația care reglementează munca la domiciliu și telemuncă.
Art. 49. - Pe
durata stării de urgență se suspendă efectuarea controalelor la angajatori de
către inspectoratele teritoriale de muncă, cu excepția controalelor dispuse de
către ministrul muncii și protecției sociale, a celor dispuse de Inspecția
Muncii pentru punerea în aplicare a hotărârilor Comitetului Național pentru
Situații Speciale de Urgență, a ordonanțelor militare, a celor necesare pentru
a da curs sesizărilor prin care se reclamă săvârșirea unor fapte cu un grad
ridicat de pericol social și pentru cercetarea accidentelor de muncă.
Art. 50. - (1) Pe
durata stării de urgență, se interzice încetarea sau suspendarea activității
serviciilor sociale de tipul centrelor rezidențiale de îngrijire și asistență a
persoanelor vârstnice, centrelor rezidențiale pentru copii și adulți, cu și
fără dizabilități, precum și pentru alte categorii vulnerabile, publice și
private, prevăzute în Hotărârea Guvernului nr.867/2015 pentru aprobarea
Nomenclatorului serviciilor sociale, precum și a regulamentelor-cadru de
organizare și funcționare a serviciilor sociale.
(2)
Aparținătorii/susținătorii/reprezentanții legali ai beneficiarilor serviciilor
prevăzute la alin.(1), în baza unei cereri, pot solicita transferul
beneficiarilor din centru la domiciliu, sau după caz reședința
aparținătorilor/susținătorilor/reprezentanților legali dacă își asumă, pe
propria răspundere, că au condiții corespunzătoare ocrotirii temporare a
acestora.
Art. 51. - Se
menține valabilitatea contractelor colective de muncă și a acordurilor
colective pe durata stării de urgență.
Art. 52. - Pe
durata stării de urgență se interzice declararea, declanșarea sau desfășurarea
conflictelor colective de muncă în unitățile sistemului energetic național, din
unitățile operative de la sectoarele nucleare, din unitățile cu foc continuu,
din unitățile sanitare și de asistență socială, de telecomunicații, ale
radioului și televiziunii publice, din transporturile pe căile ferate, din
unitățile care asigură transportul în comun și salubrizarea localităților,
precum și aprovizionarea populației cu gaze, energie electrică, căldură și apă.
Art. 53. - (1)
Modificarea contractului individual de muncă al personalului contractual
încadrat în instituțiile din domeniul apărării, ordinii publice și securității
naționale se realizează potrivit Codului muncii și a următoarelor reguli
derogatorii:
a) delegarea poate să
privească îndeplinirea de lucrări sau sarcini pentru care salariatul deține
pregătirea profesională adecvată, chiar dacă acestea nu sunt corespunzătoare
atribuțiilor de serviciu;
b) delegarea poate fi
prelungită fără acordul salariatului;
c) prin detașare se
poate modifica felul muncii fără acordul salariatului.
(2) Modificarea
raportului de serviciu al funcționarilor publici încadrați în instituțiile din
domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale se realizează
potrivit Codului administrativ și a următoarei reguli derogatorii: delegarea
poate fi dispusă pentru o perioadă mai mare de 60 de zile fără acordul
funcționarului public.
Art. 54. - Pe
durata stării de urgență, în funcție de specificul activității și de nevoi,
pentru personalul din sectorul public, angajatorul:
a) poate dispune
unilateral întreruperea concediilor de odihnă, de odihnă suplimentare, fără
plată, de studii și pentru formare profesională ale personalului angajat și
reluarea activității;
b) poate dispune
unilateral sau aproba efectuarea totală/parțială a concediului de odihnă sau de
odihnă suplimentar al personalului angajat.
Art. 55. - Prin
excepție de la prevederile Ordonanței de urgență a Guvernului nr. 111/2010
privind concediul și indemnizația lunară pentru creșterea copiilor, persoana
îndreptățită își păstrează stimulentul de inserție în situația pierderii
locului de muncă ca urmare a efectelor epidemiei COVID-19.
Art. 56. - Termenele
de preaviz prevăzute la art. 81 alin. (4) din Codul Muncii nu încep să curgă
iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe întreaga durată a stării de
urgență, în cazul personalului încadrat în unități sanitare, de asistență
socială, de asistență medico-socială și în instituțiile din domeniul apărării,
ordinii publice și securității naționale. Pe durata stării de urgență, pentru
aceste categorii de personal, nu se aplică dispozițiile art. 81 alin. (8) din
Legea nr.53/2003 privind Codul Muncii.
Art. 57. - Cererile
pentru acordarea beneficiilor și prestațiilor sociale pot fi depuse inclusiv pe
cale electronică.
Art. 58. - Certificatele
de încadrare a copilului într-un grad de handicap și atestatele de asistent
maternal eliberate de comisia pentru protecția copilului, precum și
certificatele de încadrare în grad și tip de handicap eliberate de comisia de
evaluare a persoanelor adulte cu handicap, a căror valabilitate expiră în
perioada de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea
stării de urgență.
Art. 59. - Certificatele
de acreditare a furnizorilor de servicii sociale și licențele serviciilor
sociale, provizorii și de funcționare, a căror valabilitate expiră în perioada
de urgență declarată, își prelungesc valabilitatea până la încetarea stării de
urgență.
CAPITOLUL
VII
Domeniul
justiție
Art. 60. - Dacă,
din motive generate de pandemia de COVID-19, numărul de judecători necesar
formării completului de judecată în cadrul unei secții nu se poate asigura,
președintele instanței sau înlocuitorul acestuia, prin derogare de la
prevederile art. 41 alin. (3) din Legea nr. 304/2004 privind organizarea
judiciară, republicată, cu modificările și completările ulterioare, dispune
participarea unor judecători de la alte secții ale instanței, desemnați prin
tragere la sorți.
Art. 61. - Pe
durata stării de urgență continuă activitatea de redactare și comunicare a
hotărârilor judecătorești, de înregistrare a cererilor de chemare în judecată
introduse pe durata stării de urgență, precum și efectuarea oricăror alte
activități, sub rezerva respectării regulilor de disciplină sanitară stabilite
de autoritățile cu atribuții în domeniu și cu observarea dispozițiilor
prezentului decret.
Art. 62. - Prescripțiile, uzucapiunile
și termenele de decădere de orice fel, altele decât cele prevăzute la art.
63 alin. (12), nu încep să curgă iar, dacă au început să curgă, se suspendă pe
toată durata stării de urgență, dispozițiile art. 2.532 pct.9 teza
a II-a din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil sau alte dispoziții legale
contrare nefiind aplicabile.
Art. 63. - (1) Pe
durata stării de urgență, activitatea de judecată continuă în cauzele de
urgență deosebită. Lista acestor cauze se stabilește de Colegiul de conducere
al Înaltei Curți de Casație și Justiție pentru cauzele de competența acesteia
și, respectiv, de colegiile de conducere ale curților de apel pentru cauzele de
competența lor și pentru cauzele de competența instanțelor care funcționează în
circumscripția lor teritorială, putând fi, după împrejurări, actualizată.
Consiliul Superior al Magistraturii dă îndrumări, în vederea asigurării unei
practici unitare, colegiilor de conducere ale instanțelor menționate cu privire
la modul de stabilire a cauzelor care se judecă pe durata stării de urgență.
(2) Pe durata stării de
urgență, pentru judecarea proceselor prevăzute la alin. (1), instanțele
judecătorești, ținând seama de împrejurări, pot fixa termene scurte, inclusiv
de la o zi la alta sau chiar în aceeași zi.
(3) În procesele
prevăzute la alin. (1), când este posibil, instanțele judecătorești dispun
măsurile necesare pentru desfășurarea ședinței de judecată prin videoconferință
și procedează la comunicarea actelor de procedură prin telefax, poștă
electronică sau prin alte mijloace ce asigură transmiterea textului actului și
confirmarea primirii acestuia.
(4) La solicitarea
instanței învestite cu soluționarea unei cauze dintre cele prevăzute la alin.
(1), instanța în a cărei circumscripție este situată localitatea în care se
află părțile, reprezentanții părților sau alți participanți la proces asigură,
dacă este posibil, echipamentele audio-video necesare participării acestora la
ședințele de judecată prin videoconferință, și procedează la identificarea
persoanelor menționate, cu respectarea tuturor dispozițiilor legale, printr-un
judecător desemnat de președintele instanței.
(5) În aplicarea
dispozițiilor referitoare la dispunerea măsurilor necesare pentru desfășurarea
ședinței de judecată prin videoconferință și la identificarea persoanelor care
participă la acestea nu se întocmesc încheierile de ședință specifice
procedurii comisiei rogatorii.
(6) Când este posibil,
cererile de chemare în judecată, căile de atac, precum și orice alte acte de
procedură adresate instanței, pentru care legea prevede condiția formei scrise
și care nu se depun direct în ședință, se transmit prin mijloace electronice.
(7) Amânarea judecării
cauzelor prevăzute la alin. (1) poate fi dispusă la cerere, în situația în care
partea interesată se află în izolare la domiciliu, în carantină sau spitalizată
în contextul pandemiei de COVID-19. Când instanța respinge cererea de amânare a
judecății în considerarea necesității de a soluționa cauza în contextul stării
de urgență, va amâna, la cererea părții sau din oficiu, pronunțarea în vederea
depunerii de concluzii scrise.
(8) Dispozițiile art.
147 din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă rămân aplicabile
pe durata stării de urgență. Atunci când este posibil, dosarul cauzei se
trimite instanței delegate în format electronic.
(9) Activitatea de
executare silită continuă numai în cazurile în care este posibilă respectarea
regulilor de disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în
domeniu, inclusiv prin hotărârile Comitetului National privind Situațiile
Speciale de Urgență, în scopul ocrotirii drepturilor la viață și la integritate
fizică ale participanților la executarea silită.
(10) În cursul
executării silite, când este posibil, executorii judecătorești procedează la
comunicarea actelor de procedură în format electronic, potrivit legii.
(11) În temeiul
prezentului decret, judecarea proceselor civile, altele decât cele prevăzute la
alin. (1), se suspendă de plin drept pe durata stării de urgență, fără a fi
necesară efectuarea vreunui act de procedură în acest scop.
(12) Termenele
prevăzute de lege pentru efectuarea actelor de procedură sau pentru exercitarea
plângerilor, contestațiilor și căilor de atac de orice fel în cauzele
prevăzute la alin. (11), aflate în curs la data prelungirii stării de urgență,
se întrerup, urmând a curge noi termene, de aceeași durată, de la data
încetării stării de urgență. În cauzele prevăzute la alin. (11) în care au fost
declarate căi de atac până la data emiterii prezentului decret, dosarele se
înaintează instanței competente după încetarea stării de urgență.
(13) După încetarea
stării de urgență, judecarea proceselor prevăzute la alin.(11) se reia din
oficiu. În termen de 10 zile de la încetarea stării de urgență, instanța de
judecată va lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și citarea
părților.
Art. 64. - (1)
Activitatea de urmărire penală se desfășoară cu precădere cu privire la:
a) cauzele în care s-au
dispus ori se propune luarea măsurilor preventive ori a celor de protecție a
victimelor și martorilor, cele privind aplicarea provizorie a măsurilor de
siguranță cu caracter medical, cele cu persoane vătămate minori;
b) actele de urmărire
penală, măsurile procesuale și procedeele probatorii a căror amânare ar pune în
pericol obținerea probelor sau prinderea suspectului sau a inculpatului, cele
privind audierea anticipată, precum și luarea măsurilor asigurătorii;
c) cauzele în care
urgența se justifică prin scopul instituirii stării de urgență la nivel
național, cauzele având ca obiect infracțiuni contra vieții și cauzele
enumerate la alin.(5);
d) rezolvarea de către
procuror, potrivit art. 327 din Legea nr.135/2010 privind Codul de procedură
penală, a cauzelor în care urmărirea penală a fost finalizată înaintea
instituirii stării de urgență, verificarea soluțiilor de către procurorul
ierarhic superior și soluționarea plângerilor împotriva măsurilor și actelor de
urmărire penală.
(2) Sesizarea prin
rechizitoriu sau acord de recunoaștere a vinovăției a instanței de judecată
competente se poate realiza doar în cazurile prevăzute limitativ la alin. (5).
(3) Organul de urmărire
penală încunoștințează părțile, subiecții procesuali principali și avocații
acestora, cu privire la desfășurarea urmăririi penale în cauzele prevăzute la
alin. (1), cu excepția situațiilor în care ar fi afectată buna derulare a
cercetărilor și aflarea adevărului în cauză. Ordonanța prin care procurorul
constată că nu a operat suspendarea cursului prescripției răspunderii penale se
comunică, de îndată, persoanelor interesate.
(4) Judecătorii de
drepturi și libertăți soluționează cererile, propunerile, plângerile,
contestațiile sau orice alte sesizări privind cauzele prevăzute la alin. (1)
lit. a) – c).
(5) Procesele penale
aflate în curs pe rolul instanțelor de judecată, inclusiv cele aflate în
procedură în camera preliminară, se suspendă de drept pe durata stării de
urgență, cu excepția cauzelor în care urgența se justifică prin scopul
instituirii stării de urgență la nivel național, a altor cauze urgente
apreciate ca atare de către judecător sau instanța de judecată, precum și a
următoarelor cauze: cele privind infracțiunile flagrante, cele în care au fost
dispuse măsuri preventive, cele privind contestații la executare, cele
referitoare la contestații împotriva măsurilor asiguratorii, cele privind
cooperarea judiciară internațională în materie penală, cele ce cuprind măsuri
de protecție a victimelor și a martorilor, cele privind aplicarea provizorie a
măsurilor de siguranță cu caracter medical, cele privind infracțiuni contra
securității naționale, cele privind acte de terorism sau de spălare a banilor.
Dispozițiile art. 63 alin. (2) se aplică în mod corespunzător.
(6) În termen de 10
zile de la încetarea stării de urgență, judecătorul sau instanța de judecată va
lua măsuri pentru fixarea termenelor de judecată și efectuarea actelor de
procedură.
(7) Acordul de
comunicare în cauzele penale a actelor procedurale prin poștă electronică se
prezumă, iar organele judiciare vor solicita, acolo unde este cazul, de
urgență, telefonic, indicarea adreselor de poștă electronică pentru comunicarea
respectivelor acte.
(8) Termenele de
comunicare a ordonanțelor, de formulare și soluționare a plângerilor, altele
decât cele reglementate de alin. (1) lit. a) – c), se întrerup, urmând ca de la
data încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași
durată. Termenele de exercitare a căilor de atac în cauzele penale, cu excepția
celor judecate potrivit prezentului decret, se întrerup, urmând ca de la data
încetării stării de urgență să înceapă să curgă un nou termen, de aceeași
durată.
(9) Ascultarea
persoanelor private de libertate se face prin videoconferință la locul de
deținere sau în spații corespunzătoare din punct de vedere sanitar, fără a fi
necesar acordul persoanei private de libertate.
(10) Dacă există
mijloace audio-video corespunzătoare, în cursul urmăririi penale, ascultarea
altor persoane decât cele prevăzute la alin. (9) se face prin videoconferință
cu acordul acestora. Dispozițiile art. 63 alin. (4) se aplică în mod
corespunzător în procesele penale.
(11) Se suspendă de
plin drept organizarea licitațiilor publice în cadrul procedurilor de
valorificare a bunurilor mobile indisponibilizate în procesele penale, cu
excepția licitațiilor publice desfășurate prin mijloace electronice.
(12) Pe durata stării
de urgență, bunurile în privința cărora au fost instituite măsuri asiguratorii
și sunt necesare prevenirii și combaterii răspândirii infecțiilor cu COVID-19
pot fi rechiziționate, în condițiile Legii nr. 132/1997 privind rechizițiile de
bunuri și prestările de servicii în interes public.
(13) Pe durata stării
de urgență, în cauzele în care nu se efectuează acte de urmărire penală sau
procesul penal este suspendat potrivit prezentului decret, prescripția
răspunderii penale se suspendă. Suspendarea operează de drept, fără a fi
necesară emiterea unei ordonanțe sau a unei încheieri în acest scop.
(14) Dacă pe durata
stării de urgență, din motive generate de pandemia de COVID-19, un parchet este
împiedicat să funcționeze, la sesizarea prim-procurorului acestuia ori a
procurorului general al parchetului de pe lângă curtea de apel sau din oficiu,
procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și
Justiție poate dispune trimiterea uneia sau mai multor cauze dintre cele
prevăzute la alin. (1) lit. a)-c), la un parchet egal în grad, dacă măsura se
impune în interesul rezolvării cauzei.
(15) Dacă din motive
generate de pandemia de COVID-19, o instanță de judecată este împiedicată să-și
continue activitatea, la cererea procurorului general al Parchetului de pe
lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se desemnează o altă instanță de același
grad care să preia soluționarea cauzelor a căror judecată continuă pe durata
stării de urgență, dispozițiile art. 76 din Codul de procedură penală
aplicându-se în mod corespunzător. Atunci când este posibil, dosarul cauzei se
trimite în format electronic instanței desemnate.
(16) Pe durata stării
de urgență cauzele în materia liberării condiționate și cauzele având ca obiect
schimbări privind măsura educativă a internării într-un centru educativ sau
într-un centru de detenție se soluționează de urgență și cu precădere,
termenele de judecată fiind, de regulă, de 7 zile. Pentru motive temeinic
justificate, instanța poate acorda termene mai scurte.
(17) Prin derogare de
la prevederile art. 215 alin. (1) din Codul de procedură penală, inculpatul
față de care s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar sau a
controlului judiciar pe cauțiune nu se prezintă la sediul unității de poliție
desemnat cu supravegherea sa de către organul judiciar care a dispus măsura.
Pentru supravegherea inculpatului, organul de poliție menționat se va deplasa,
conform programului de supraveghere sau ori de câte ori se apreciază a fi
necesar, la domiciliul inculpatului.
Art. 65. - Urmărirea
penală și judecata se desfășoară conform Codului de procedură penală, cu
posibilitatea, la nevoie și în funcție de evoluția situațiilor generate de
starea de urgență sau efectele acesteia, instituirii unor norme speciale
privind procedura de urmărire și judecată a infracțiunilor săvârșite in timpul
stării de urgență sau profitând de această stare, precum și în cazul
infracțiunilor flagrante.
Art. 66. - Pe
durata stării de urgență, prevederile art. 63 se aplică în mod corespunzător și
în procedurile de competența Inspecției Judiciare.
Art. 67. - (1) Pe
durata stării de urgență, activitatea oficiului registrului comerțului continuă
în ceea ce privește înregistrarea mențiunilor privind persoanele juridice și
persoanele fizice și se derulează prin mijloace electronice, în baza cererii de
înregistrare și a documentelor anexate la aceasta în formă electronică, având
încorporată, atașată sau logic asociată semnătura electronică extinsă, precum
și prin corespondență, pe suport de hârtie, în format letric.
(2) Declarațiile pe
proprie răspundere pot avea formă de înscris sub semnătură privată ori formă electronică
și pot fi transmise la oficiul registrului comerțului fără nicio altă
formalitate.
(3) Specimenul de
semnătură, acolo unde legea prevede, se transmite la oficiul registrul
comerțului legalizat de notarul public sau certificat de avocat ori sub forma
unui înscris sub semnătură privată, fără nicio altă formalitate.
(4) Activitatea de
asistență pentru efectuarea procedurilor necesare înregistrării prin mijloace
electronice se derulează prin mijloace electronice, iar activitatea de
furnizare de informații din registrul comerțului și de eliberare de copii și
certificate constatatoare, precum și activitatea de publicare și de furnizare a
Buletinului procedurilor de insolvență se realizează, prin mijloace
electronice, precum și prin corespondență, pe suport de hârtie, în format
letric.
Art. 68. - (1) Pe
durata stării de urgență se suspendă, la sediul din București al
Autorității Naționale pentru Cetățenie și la birourile teritoriale, activitatea
de depunere a dosarelor de cetățenie, susținerea interviului organizat
pentru verificarea condițiilor prevăzute la art. 8 alin. (1) lit. f) și
g) din Legea cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările
și completările ulterioare și ședințele de depunere a jurământului de credință
față de România.
(2) Pe durata
suspendării îndeplinirii activităților prevăzute la alin. (1),
termenele prevăzute la art. 15 alin. (5) și art. 20 alin. (2) din Legea
cetățeniei române nr. 21/1991, republicată, cu modificările și
completările ulterioare, nu încep să curgă, iar dacă au început să curgă, se
suspendă; după încetarea stării de urgență, termenele își reiau
cursul, socotindu-se pentru împlinirea termenului și timpul scurs înainte
de suspendare.
Art. 69. - În
executarea pedepselor și a măsurilor educative neprivative de libertate,
executarea supravegherii prin prezentarea persoanei la serviciul de probațiune,
primirea vizitelor consilierului de probațiune, precum și obligațiile de a
presta o muncă neremunerată în folosul comunității, de a urma un curs de
pregătire școlară ori de calificare profesională, de a frecventa unul sau mai
multe programe de reintegrare socială, respectiv prestarea unei munci
neremunerate în folosul comunității rezultată din înlocuirea amenzii penale se
suspendă pe durata stării de urgență. Pentru situațiile în care termenul de
supraveghere, durata supravegherii sau durata măsurii educative neprivative de
libertate s-a împlinit în timpul stării de urgență, în raportul final se face
mențiune despre imposibilitatea obiectivă de executare.
Art. 70. - (1) În
executarea pedepselor și a măsurilor privative de libertate, exercitarea
dreptului de a primi vizite, exercitarea dreptului la vizită intimă,
exercitarea dreptului de a primi bunuri prin sectorul vizită, cât și
recompensele constând în permisiunea de ieșire din penitenciar se suspendă.
(2) Pentru menținerea
legăturii cu mediul suport se majorează durata și numărul de convorbiri pentru
persoanele condamnate aflate în regimul de maximă siguranță, la maximum 45 de
minute pe zi, iar pentru persoanele condamnate aflate în regim închis,
semideschis, deschis, regim provizoriu sau pentru cei care nu au regimul
stabilit, la maximum 75 de minute pe zi. Dreptul deținuților la convorbiri
on-line, indiferent de situația disciplinară și periodicitatea legăturii cu
familia, se suplimentează corespunzător numărului de vizite la care au dreptul
conform regimului de executare.
(3) Prin derogare de la
prevederile legale, pe durata stării de urgență persoanele fără mijloace
bănești au dreptul de a utiliza, pentru achiziționarea de bunuri și produse
alimentare, precum și pentru efectuarea convorbirilor telefonice, inclusiv suma
de bani reprezentând cota de 10% din venit, consemnată pe numele acestora, la
Trezoreria Statului, cu excepția sumei necesare plății transportului până la
domiciliu, la punerea în libertate.
(4) Prin derogare de la
prevederile legale, pe durata stării de urgență se suspendă activitatea de
transfer a persoanelor private de libertate între locurile de deținere, cu
excepția situațiilor impuse de urgențele medicale, solicitările exprese
formulate de organele judiciare, schimbarea regimului de executare, numai dacă
în locul de deținere nu este organizată executarea pedepsei pentru noul regim,
precum și a transferurilor din motive de siguranță. În toate aceste cazuri,
transferurile se realizează numai cu avizul Direcției de Supraveghere Medicală
din cadrul Administrației Naționale a Penitenciarelor.
(5) Persoanele
condamnate clasificate în regimul semideschis și deschis pot executa pedeapsa
în camere de deținere permanent închise și asigurate.
(6) Pentru minorii
privați de libertate care nu au un reprezentant legal, medicul curant al
locului de deținere acționează ca reprezentant legal, exclusiv pentru acordarea
asistenței medicale și a măsurilor de prevenție.
(7) În situația
existenței unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui
penitenciar, cu afectarea persoanelor private de libertate și a personalului,
directorul general al Administrației Naționale a Penitenciarelor poate dispune
relocarea unor efective mari de persoane private de libertate, în alte
penitenciare, indiferent de profilul acestora, sau în centre educative/centre
de detenție ori stabilimente/facilități de cazare aparținând unităților care
fac parte din sistemul național de apărare, ordine publică și siguranță
națională.
(8) În vederea
respectării dreptului la asistență medicală și a realizării actului medical
necesar persoanelor private de libertate, pe durata stării de urgență, la
solicitarea directorului general al Administrației Naționale a Penitenciarelor
sau a directorilor unităților subordonate acesteia cu avizul directorului
general, cu acordul Ministerului Sănătății și al comandantului acțiunii, se
desemnează specialiști din partea rețelei sanitare publice și a structurilor de
sănătate publică teritoriale, pentru sprijinirea modalității de acordare a
asistenței medicale în cazul persoanelor private de libertate, inclusiv la
nivelul locului de detenție.
(9) În completarea
obligațiilor prevăzute în Legea nr. 145/2019 privind statutul polițiștilor de
penitenciare, cu modificările și completările ulterioare, polițistul de
penitenciare este obligat să participe la toate activitățile desfășurate în
conformitate cu dispozițiile superiorilor.
(10) Pe durata stării
de urgență, în raport cu necesitățile și situația operativă existente la
nivelul unității penitenciare unde este încadrat sau al altei unități din
poliția penitenciară, polițistului de penitenciare i se pot modifica, fără
acordul său, locul și/sau felul muncii.
(11) În situația
existenței unui risc epidemiologic crescut sau operativ, extins la nivelul unui
penitenciar, cu afectarea deținuților și a personalului, în cazuri
excepționale, la solicitarea fundamentată a directorului general al
Administrației Naționale a Penitenciarelor, Ministerul Afacerilor Interne
și/sau Ministerul Apărării Naționale asigură sprijinul necesar pentru
realizarea în condiții de siguranță a misiunilor de pază a perimetrelor
locurilor de deținere, respectiv de relocare a unor efective mari de deținuți
la alte penitenciare sau stabilimente/facilități de cazare, prin personal
și/sau tehnică din cadrul Ministerului Afacerilor Interne și/sau Ministerul
Apărării Naționale.
Art. 71. - (1)
Prevederile art.70 se aplică în mod corespunzător și în centrele de reținere și
arestare preventivă, cu următoarele excepții:
a) dreptul la
convorbiri telefonice se suplimentează pentru persoanele private de libertate,
la maximum 45 minute pe zi;
b) transferul
persoanelor private de libertate se dispune și în următoarele cazuri:
1. după trimiterea în
judecată și verificarea legalității și temeiniciei măsurii preventive, potrivit
prevederilor art. 207 alin. (2)-(4) și art. 348 alin. (2) din Legea nr.135/2010
privind Codul de procedură penală;
2. pentru buna
desfășurare a actului de justiție, când au fost încarcerate în alt centru decât
cel de pe raza teritorială a organului judiciar care efectuează urmărirea
penală;
3. când capacitatea
legală de cazare a centrului este depășită.
Art. 72. - Pe
durata stării de urgență, paza și supravegherea persoanelor private de
libertate internate în unități sanitare publice, altele decât
penitenciarele-spital, se realizează prin intermediul dispozitivelor
electronice de supraveghere la distanță, fără consimțământul acestora, alături de
celelalte măsuri de siguranță prevăzute de legislația privind executarea
pedepselor și a măsurilor privative de libertate dispuse de organele judiciare
în cursul procesului penal.
CAPITOLUL
VIII
Domeniul
afaceri externe
Art. 73. - Pe
durata stării de urgență, Ministerul Afacerilor Externe îndeplinește
următoarele atribuții:
a) va menține funcțiile
și atribuțiile sale conform Hotărârii Guvernului nr. 16/2017 privind
organizarea și funcționarea Ministerului Afacerilor Externe, cu modificările și
completările ulterioare, și va asigura, prin misiunile diplomatice ale
României, reprezentarea României în cadrul tuturor reuniunilor care vor fi
organizate pe durata menținerii stării de urgență în România, în special la
nivelul Uniunii Europene, Consiliului Europei, NATO, ONU, indiferent de
domeniul vizat de reuniune;
b) va notifica
Secretarului General al ONU și Secretarului General al Consiliului Europei
măsurile adoptate prin decretul de prelungire a stării de urgență care au ca
efect limitarea exercițiului unor drepturi și libertăți fundamentale, în
conformitate cu obligațiile internaționale ce revin României;
c) va asigura
comunicarea exclusivă cu misiunile diplomatice și oficiile consulare acreditate
în România, precum și cu reprezentanțele/birourile organizațiilor
internaționale din România; în acest scop, autoritățile competente vor coopera
cu Ministerul Afacerilor Externe și vor furniza toate informațiile necesare;
d) va asigura
respectarea normelor dreptului internațional relevante în contextul aplicării
dispozițiilor prezentului decret în situația în care membrii misiunilor
diplomatice / oficiilor consulare / reprezentanțelor / birourilor
organizațiilor internaționale vor fi testați pozitiv cu COVID-19;
e) va menține
comunicarea cu misiunile diplomatice și oficiile consulare ale României în
străinătate pentru transmiterea oricăror instrucțiuni și informări necesare în
contextul aplicării prezentului decret, sens în care autoritățile competente
vor furniza MAE informațiile necesare;
f) va dispune măsurile
necesare în condițiile în care membrii misiunilor diplomatice și oficiilor
consulare ale României vor intra în auto-izolare sau carantină conform legii
din statele de reședință în cazul testării pozitive cu COVID-19 a unuia sau a
unor membri ai misiunilor diplomatice/oficiilor consulare ale României
(inclusiv membrii de familie), inclusiv din perspectiva asigurării
continuității drepturilor acestora (salariale sau de orice altă natură).
CAPITOLUL
IX
Domeniul
transporturilor și infrastructurii
Art. 74. - Pe
durata situației de urgență, Guvernul stabilește condițiile specifice de
asigurare a serviciilor de transport, de călători și marfă, astfel încât să fie
asigurată cu prioritate protecția populației și a bunurilor.
Art. 75. - Furnizorii
de servicii de comunicații electronice au obligația de a stabili măsuri tehnice
și organizatorice în vederea asigurării integrității rețelelor de comunicații
electronice, de a asigura continuitatea furnizării serviciilor de comunicații
electronice și de a evita posibilele situații de întrerupere a traficului de
voce și/sau de date în rețelele publice de comunicații electronice pentru
utilizatorii autorități militare și civile.
Art. 76. - Pe
durata stării de urgență, furnizorii de servicii de comunicații electronice pot
utiliza și serviciile de mesaje scurte (SMS), pentru îndeplinirea obligațiilor
privind transmiterea informațiilor precontractuale și contractuale, încheierea
contractelor și obținerea confirmării încheierii contractului. În acest caz,
sarcina probei îndeplinirii obligațiilor legale revine furnizorului de servicii
de comunicații electronice.
Capitolul
X
Domeniul
educație și cercetare
Art. 77. - Pe
durata stării de urgență, se suspendă toate activitățile didactice ce impun
prezența fizică a ante-preșcolarilor, preșcolarilor, elevilor și studenților în
unitățile și instituțiile de învățământ.
Art. 78. - Pe
durata stării de urgență, unitățile de învățământ preuniversitar organizează,
în măsura posibilităților, desfășurarea de activități din planurile de
învățământ, în format online. Derularea acestor activități, precum și modul de
recuperare a elementelor care nu pot fi parcurse în această perioadă se
stabilesc de către Ministerul Educației și Cercetării.
Art. 79. - Pe
durata stării de urgență, instituțiile de învățământ superior din sistemul
național de învățământ, în baza autonomiei universitare, cu respectarea
calității actului didactic și cu asumarea răspunderii publice, vor utiliza
metode didactice alternative de predare-învățare-evaluare, în format online.
Art. 80. - Activitățile
didactice și/sau de cercetare din planurile de învățământ, nerealizate pe
durata stării de urgentă, se organizează și se desfășoară de către fiecare
instituție de învățământ superior, în baza autonomiei universitare.
Activitățile didactice de tipul laboratoare, proiecte, activități de cercetare,
care impun interacțiunea nemijlocită, în spațiul universitar, a studenților cu
cadrele didactice și de cercetare vor fi recuperate după încetarea stării de
urgență.
Art. 81. - Pentru
finanțarea din fonduri publice a proiectelor de cercetare științifică,
dezvoltare tehnologică și inovare cu impact asupra limitării efectelor
pandemiei COVID -19, competițiile de propuneri de proiecte demarate în perioada
stării de urgență se vor desfășura în procedura accelerată și simplificată,
stabilită de Guvern
Capitolul
XI
Alte
măsuri
Art. 82. - Pe
perioada situației de urgență, Guvernul adoptă măsurile care se impun pentru a
fi asigurată securitatea alimentară a populației și continuitatea în
aprovizionarea, producția, procesarea, transportul, distribuția și furnizarea
de produse în cadrul lanțului alimentar, pentru bunurile de strictă necesitate.
Art. 83. - Pe
durata stării de urgență, autoritățile administrației publice centrale și
locale, autoritățile administrative autonome, regiile autonome, societățile și
companiile naționale și societățile la care statul ori o unitate
administrativ-teritorială este acționar unic sau majoritar vor lua măsuri
pentru organizarea activității astfel încât să fie evitat, pe cât posibil,
contactul direct între persoane, inclusiv prin utilizarea mijloacelor
electronice de comunicare.
Art. 84. - (1)
Autoritățile și instituțiile publice stabilesc măsurile care se impun pentru
asigurarea desfășurării optime a activității, cu respectarea regulilor de
disciplină sanitară stabilite de autoritățile cu atribuții în domeniu, inclusiv
prin hotărârile Comitetului Național privind Situațiile Speciale de Urgență,
urmărind cu prioritate asigurarea prevenției și reducerea riscului de
îmbolnăvire.
(2) Dispozițiile alin.
(1) se aplică și organelor de conducere ale profesiilor de avocat, notar
public, executor judecătoresc, precum și ale celorlalte profesii.
(3) Organele de
poliție, jandarmerie sau alți agenți ai forței publice, după caz, sunt obligați
să sprijine îndeplinirea promptă și efectivă a măsurilor prevăzute la alin.
(1).
Art. 85. - (1)
Ministerul Apărării Naționale sprijină, la cerere, autoritățile administrației
publice centrale și locale:
a) prin
delegare/detașare a personalului propriu pentru aplicarea măsurilor stabilite
prin ordonanțele militare și ordinele autorităților competente, potrivit
competențelor stabilite prin ordin al ministrului apărării naționale;
b) prin executarea de
activități/acțiuni specifice pentru limitarea infectării cu coronavirusul
SARS-CoV-2 a comunităților, în funcție de pregătire și resursele avute la
dispoziție.
(2) În situațiile
prevăzute la alin. (1), consiliile județene sau locale pun la dispoziție spații
pentru cazarea personalului, instalarea sau parcarea echipamentelor și tehnicii
militare și asigură accesul la utilitățile necesare intervențiilor.
Art. 86. - La
propunerea ministerelor și autorităților publice locale, Ministerul Afacerilor
Interne, prin Administrația Națională a Rezervelor de Stat și Probleme
Speciale, analizează și face propuneri de folosire a unor resurse materiale și
umane în vederea sprijinirii populației afectate, precum și satisfacerii
cererilor de produse și servicii destinate nevoilor instituțiilor cu atribuții
în domeniul apărării, ordinii publice și securității naționale, inclusiv prin
scoaterea, în condițiile legii, a unor materiale din rezervele de stat sau de
mobilizare.
Art. 87. - (1) La
solicitarea instituțiilor și autorităților publice centrale și locale
beneficiare, autoritățile împuternicite de lege pregătesc și efectuează
rechiziții de bunuri și chemarea persoanelor fizice pentru prestări de servicii
în interes public, necesare prevenirii și combaterii COVID-19, în condițiile
Legii nr.132/1997 privind rechizițiile de bunuri și prestările de servicii în
interes public.
(2) Plata prestărilor
de servicii în interes public, efectuate în timpul stării de urgență, se
efectuează la nivelul stabilit prin sistemul de salarizare a personalului
contractual din sectorul bugetar. În cazul în care activitatea prestată nu
poate fi asociată unei funcții existente în sistemul de salarizare a
personalului contractual din sectorul bugetar, plata se face la nivelul unei
funcții similare, stabilită de beneficiar, cu avizul Ministerului Muncii și Protecției
Sociale.
Art. 88. - Dispozițiile
art.86 și art. 87 se aplică în mod corespunzător și Administrației Naționale a
Penitenciarelor, în scopul sprijinirii unităților din subordinea acesteia,
pentru prevenirea îmbolnăvirii și tratarea persoanelor private de libertate
afectate, precum și pentru satisfacerea cererilor de produse și servicii
destinate nevoilor sistemului penitenciar, inclusiv prin scoaterea, în
condițiile legii, a unor materiale din rezervele de stat sau de mobilizare.
Art. 89. - (1) Pe
durata stării de urgență, unitățile sanitare, de asistență socială și de
asistență medico-socială, precum și instituțiile și autoritățile publice pot
primi, sub forma darului manual, indiferent de valoarea evaluată, medicamente,
materiale sanitare, dispozitive medicale, vaccinuri, seruri, reactivi și
consumabile aferente, cu avizul de acceptare al Agenției Naționale a
Medicamentului și Dispozitivelor Medicale.
(2) Pe durata stării de
urgență, categoriile prevăzute la alin.(1) pot primi, sub forma darului manual,
indiferent de valoarea evaluată, echipamente de protecție și dezinfectanți.
Art. 90. - Pe
durata stării de urgență, drepturile prevăzute la art. 35 alin.(2) - (8) din
Ordonanța de urgență a Guvernului nr. 114/2018 privind instituirea unor măsuri
în domeniul investițiilor publice și a unor măsuri fiscal-bugetare, modificarea
și completarea unor acte normative și prorogarea unor termene, cu modificările
și completările ulterioare, se acordă fără a se ține cont de obligativitatea
încadrării în limita de 3% prevăzută la alin. (4) și (5) ale aceluiași articol
și fără a ține cont de plafonul maxim de ore anual stabilit la alin. (6) al
aceluiași articol.
Art. 91. - (1) Instituțiile
și autoritățile publice, precum și operatorii privați contribuie la campania de
informare publică privind măsurile adoptate și activitățile desfășurate la
nivel național.
(2) În situația
propagării unor informații false în mass-media și în mediul on-line cu privire
la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și prevenire, instituțiile şi
autoritățile publice întreprind măsurile necesare pentru a informa în mod
corect şi obiectiv populația în acest context.
(3) Furnizorii de
servicii de găzduire şi furnizorii de conținut sunt obligați ca, la decizia
motivată a Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în
Comunicații, să întrerupă imediat, cu informarea utilizatorilor, transmiterea
într-o rețea de comunicații electronice ori stocarea conținutului, prin
eliminarea acestuia la sursă, dacă prin conținutul respectiv se promovează
știri false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de protecție și
prevenire.
(4) În situația în care
eliminarea la sursă a conținutului prevăzut la alin. (3) nu este fezabilă,
furnizorii de rețele de comunicații electronice destinate publicului sunt
obligați ca, la decizia motivată a Autorității Naționale pentru Administrare și
Reglementare în Comunicații, să blocheze imediat accesul la respectivul
conținut şi să informeze utilizatorii.
(5) La decizia motivată
a Autorității Naționale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicații,
furnizorii de rețele de comunicații electronice destinate publicului au
obligația de a bloca imediat accesul utilizatorilor din România la conținutul
care promovează știri false cu privire la evoluția COVID-19 și la măsurile de
protecție şi prevenire şi este transmis într-o rețea de comunicații electronice
de către persoanele de la alin. (3) care nu se află sub jurisdicția legislației
naționale.
Art. 92. - Pe
durata stării de urgență pot fi depășite normele de dotare și consum prevăzute
de reglementările în vigoare, dacă această depășire se datorează efectelor
evoluției COVID-19 și măsurilor de protecție și prevenire.
Art. 93. - Pe
durata stării de urgență, termenele legale stabilite pentru soluționarea
solicitărilor formulate în exercitarea liberului acces la informații de interes
public, precum și a petițiilor se dublează.
Art. 94. - Guvernul
României efectuează, în regim de urgență, rectificarea bugetară, în vederea
asigurării resurselor financiare necesare.
ANEXA
NR. 2
MĂSURI
DE PRIMĂ URGENȚĂ CU APLICABILITATE GRADUALĂ
1. Izolarea și
carantina persoanelor provenite din zonele de risc, precum și a celor care iau
contact cu acestea; măsuri de carantinare asupra unor clădiri, localități sau
zone geografice;
2. Închiderea
graduală a punctelor de trecere a frontierei de stat;
3. Limitarea sau
interzicerea circulației vehiculelor sau a persoanelor în/spre anumite zone ori
între anumite ore, precum și ieșirea din zonele respective;
4. Interzicerea
graduală a circulației rutiere, feroviare, maritime, fluviale sau aeriene pe
diferite rute și a metroului;
5. Închiderea
temporară a unor restaurante, hoteluri, cafenele, cluburi, cazinouri, sedii ale
asociațiilor și ale altor localuri publice;
6. Asigurarea
pazei și protecției instituționale a stațiilor de alimentare cu apă, energie,
gaze, a operatorilor economici care dețin capacități de importanță strategică
la nivel național;
7. Limitarea
activității spitalelor publice la internarea și rezolvarea cazurilor urgente:
(i) urgențe de ordin I
- pacienți internați prin unități de primiri urgențe/compartimente de primiri
urgențe care își pot pierde viața în 24 de ore;
(ii) urgențe de ordin
II - pacienți care trebuie tratați în cadrul aceleiași internări (odată
diagnosticați, nu pot fi externați);
(iii) pacienții
infectați cu virusul SARS-CoV-2, respectiv diagnosticați cu COVID-19.“
(sursa: presidency.ro)
