Mircea Bulboacă, fondatorul și președintele grupului CON-A, avertizează, într-un interviu în exclusivitate pentru monitorulcj.ro, că adevăratul test pentru industria construcțiilor din România va începe după finalizarea investițiilor din PNRR. Antreprenorul vorbește despre riscurile majore pentru sector în următorii ani – de la scăderea finanțărilor publice și impredictibilitatea legislativă până la deficitul de forță de muncă – și despre necesitatea unor mecanisme alternative de finanțare pentru marile proiecte.

Mircea Bulboacă este o figură centrală în peisajul antreprenorial din România, fiind fondatorul și președintele grupului CON-A, una dintre cele mai mari și de succes companii de construcții cu capital integral românesc | Foto CONA

Mircea Bulboacă este o figură centrală în peisajul antreprenorial din România, fiind fondatorul și președintele grupului CON-A, una dintre cele mai mari și de succes companii de construcții cu capital integral românesc.

Sub conducerea sa, CON-A (fondată în 1990 la Sibiu) a devenit un punct de referință în industrie, realizând proiecte de infrastructură de anvergură (Cluj Arena, BT Arena, Drumul Expres Tureni, Stadionul Ion Oblemenco etc), fabrici pentru multinaționale și centre logistice complexe.

Mircea Bulboacă este invitat ca speaker la Conferința Regională PSC Transilvania by 4Construct – Transylvania Construction Summit 2026, care se desfășoară joi la Cluj-Napoca.

Anul 2026 se anunță complicat pentru sectorul construcțiilor. Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, cele mai mari trei riscuri pentru industrie în următorii ani?

Mircea Bulboacă: Sectorul construcțiilor traversează o perioadă de transformare, iar în următorii ani văd trei riscuri majore.

În primul rând, incertitudinea legată de finanțarea investițiilor publice. O mare parte din proiectele aflate în derulare sunt susținute din fonduri europene, însă este foarte probabil ca, în viitorul exercițiu financiar, aceste resurse să fie mai limitate și direcționate într-o măsură mai mare către domenii precum apărarea. În acest context, România va trebui să găsească mecanisme alternative pentru a continua investițiile în infrastructură și dezvoltare.

În al doilea rând, impredictibilitatea legislativă și administrativă, care afectează planificarea proiectelor mari. Industria construcțiilor are nevoie de stabilitate, de reguli clare și de proceduri eficiente pentru ca investițiile să poată fi realizate într-un ritm constant.

Nu în ultimul rând, deficitul de forță de muncă calificată rămâne o provocare majoră pentru întregul sector. Chiar dacă în ultimii ani companiile au făcut eforturi importante pentru a atrage și forma personal, problema resurselor umane va continua să influențeze capacitatea industriei de a livra proiecte la scară mare.

Suntem la finalul unui ciclu de investiții masive prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ce se întâmplă cu industria construcțiilor din România în momentul în care acești bani dispar? Este pregătită industria construcțiilor pentru acest moment?

Planul Național de Redresare și Reziliență a generat, într-adevăr, un volum mare de investiții într-un interval relativ scurt de timp, ceea ce a avut un impact pozitiv asupra sectorului construcțiilor din România. Însă este clar că aceste finanțări sunt limitate în timp, iar provocarea reală începe în momentul în care acest ciclu investițional se va încheia. Sectorul construcțiilor din România are astăzi capacitatea tehnică, experiența și companiile necesare pentru a realiza proiecte mari și complexe. Problema nu este capacitatea constructorilor, ci asigurarea unui flux constant de investiții. Pentru a evita o frânare a dezvoltării, România trebuie să pregătească din timp mecanisme alternative de finanțare.

Parteneriatele public-private pot reprezenta una dintre soluțiile importante, mai ales pentru proiecte mari de infrastructură, sănătate sau energie. Pentru ca acest model să funcționeze, este însă esențial să existe o legislație clară și predictibilă și, foarte important, unul sau două proiecte implementate cu succes care să creeze încredere și precedent în piață.

Cred că miza pentru România în următorii ani este să reușească să facă tranziția de la un model bazat aproape exclusiv pe fonduri europene către un model mai diversificat de finanțare a investițiilor. Dezvoltarea infrastructurii și a economiei nu se poate opri, iar soluțiile există dacă există și voința de a le implementa.

Dacă ar trebui să identificați un singur lucru care ține în loc dezvoltarea marilor proiecte în România, ar fi lipsa banilor sau birocrația?

În multe situații nu lipsa banilor este problema principală, ci timpul în care reușim să transformăm o idee sau o finanțare într-un proiect efectiv construit. De foarte multe ori, marile investiții sunt întârziate de proceduri administrative complicate, de avize numeroase sau de procese de autorizare care pot dura ani. Dacă reușim să reducem birocrația și să creăm proceduri mai eficiente, ritmul dezvoltării infrastructurii ar putea crește semnificativ.

Cât costă, în realitate, birocrația statului român pentru marile companii de construcții?

Costul birocrației nu este doar unul direct, ci mai ales unul indirect. Întârzierile generate de proceduri administrative lungi înseamnă costuri suplimentare cu finanțarea, blocarea resurselor, dificultăți în planificarea echipelor și uneori chiar pierderea unor oportunități de investiții.

Într-un sector precum construcțiile, unde proiectele sunt complexe și se întind pe perioade lungi, predictibilitatea este esențială. Orice întârziere administrativă se reflectă în costuri mai mari pentru toți actorii implicați – companii, investitori și, în final, pentru economie.

Credeți că statul român tratează sectorul construcțiilor ca pe un partener strategic sau mai degrabă ca pe un furnizor pe care îl plătește târziu?

În ultimii ani s-au făcut pași importanți în direcția unei relații mai echilibrate între stat și industrie, mai ales în contextul marilor programe de investiții publice. Totuși, cred că mai este loc de îmbunătățiri în ceea ce privește predictibilitatea, stabilitatea legislativă și uneori ritmul plăților.

Sectorul construcțiilor are un rol strategic pentru dezvoltarea economiei – de la infrastructură la industrie, energie sau sănătate. Din acest motiv, cred că este important ca relația dintre stat și companii să fie una de parteneriat real, bazată pe responsabilitate, profesionalism și respectarea angajamentelor de ambele părți.

Noile măsuri fiscale discutate în ultimul an pun presiune pe multe industrii. Cum se resimte acest lucru în marjele de profit ale companiilor de construcții?

Construcțiile sunt, prin natura lor, o industrie cu marje relativ reduse, mai ales în zona proiectelor mari de infrastructură sau industriale. În acest context, orice creștere de taxe sau costuri se resimte rapid în profitabilitatea companiilor.

În același timp, multe proiecte sunt contractate pe termen lung, ceea ce face dificilă adaptarea rapidă la schimbări fiscale sau economice. De aceea, stabilitatea cadrului fiscal este foarte importantă pentru ca firmele să își poată planifica corect investițiile și resursele.

Cât de importantă este predictibilitatea fiscală pentru un antreprenor care planifică proiecte pe termen lung?

Este esențială. În construcții, proiectele mari pot dura trei, patru sau chiar cinci ani, iar deciziile de investiții sunt luate cu mult timp înainte.

Un antreprenor are nevoie de un cadru fiscal stabil pentru a putea face planuri pe termen lung, pentru a investi în echipamente, tehnologie sau în dezvoltarea echipelor. Schimbările frecvente sau imprevizibile creează incertitudine și pot descuraja investițiile.

Dacă ar exista o singură măsură fiscală care ar putea ajuta industria construcțiilor în următorii ani, care ar fi aceea?

Dacă ar fi să aleg o singură direcție, aș spune stabilitatea și predictibilitatea fiscală pe termen mediu sau lung. Pentru industrie este mult mai important să știe care sunt regulile jocului pentru următorii cinci sau zece ani decât să existe măsuri „minune” temporare, dar care se schimbă frecvent. Un cadru fiscal stabil ar permite companiilor să investească mai mult în tehnologie, în eficiență și în dezvoltarea capitalului uman, ceea ce ar crește competitivitatea întregului sector.

Orașe precum Cluj-Napoca se dezvoltă extrem de rapid. Credeți că modelul actual de dezvoltare urbană este sustenabil?

Cluj-Napoca este unul dintre cele mai dinamice orașe din România și este normal ca dezvoltarea economică să aducă și o presiune urbană mai mare. Cred însă că, pe termen lung, sustenabilitatea dezvoltării depinde foarte mult de planificare: infrastructură de transport, dezvoltarea zonei metropolitane, investiții în mobilitate și în servicii publice. Dacă aceste elemente evoluează în același ritm cu dezvoltarea economică, Clujul și orașele în general pot crește într-un mod echilibrat.

Cum vedeți rolul sectorului privat în modelarea viitoarelor zone metropolitane din România?

Sectorul privat are un rol foarte important, pentru că o mare parte din investițiile care modelează orașele – clădiri de birouri, zone industriale, dezvoltări rezidențiale sau logistice – sunt realizate de companii. În același timp, cred că succesul dezvoltării urbane depinde de colaborarea dintre autoritățile publice și investitori. Planificarea urbană, infrastructura și investițiile private trebuie să fie gândite împreună pentru a crea orașe funcționale și atractive pe termen lung.

Privind înapoi la evoluția CONA, care a fost cea mai dificilă decizie strategică pe care a trebuit să o luați ca antreprenor?

În evoluția unei companii de peste trei decenii există multe momente dificile, dar probabil cele mai importante decizii sunt cele legate de direcția pe termen lung.

Cea mai dificilă decizie a fost luată în criza financiară din 2008, în momentul când a trebuit să concediem o parte din angajați, din cauza lipsei lucrărilor. Aveam peste 300 de angajați pentru care nu aveam de lucru și pentru a concedia cât mai puțini, am luat decizia să investim din banii proprii, să facem propriile lucrări pentru a reține cât mai mulți, pentru a le da de lucru și am disponibilizat aproximativ 100 de angajați. Câteva luni mai târziu, am reușit să câștigăm alte proiecte noi și să depășim momentul critic și chiar să facem aproximativ 100 de noi angajări. A fost dificil că o parte din angajați au plecat, însă s-a dovedit că am luat o decizie bună să investim, pentru a păstra cea mai mare parte a echipei.

Pe termen lung investim constant în profesionalizare, în echipe și în capacitatea de a realiza proiecte din ce în ce mai complexe. Să ajungem până aici a însemnat investiții mari și uneori riscuri, dar pe termen lung aceasta a fost baza dezvoltării companiei.

Ce diferențiază o companie de construcții care rezistă de peste 30 de ani de una care dispare după câțiva ani?

Cred că sunt trei lucruri esențiale: seriozitatea, capacitatea de adaptare și investiția în oameni. Construcțiile sunt un domeniu în care reputația contează enorm. Proiectele sunt mari, responsabilitatea este mare, iar partenerii trebuie să aibă încredere că îți vei respecta angajamentele.

Care este cel mai important sfat pe care l-ați da unui antreprenor tânăr care vrea să intre astăzi în industria construcțiilor?

I-aș spune să aibă răbdare și să construiască pas cu pas. Construcțiile nu sunt un domeniu în care rezultatele apar peste noapte. Este nevoie în primul rând să câștigi experiență, încredere,  să construiești echipe bune și să reușești să impui disciplină în execuție. În același timp, cred că noile generații pot aduce foarte multă valoare prin tehnologie, digitalizare și prin abordări noi în managementul proiectelor.

Este important să îți placă domeniul, să faci lucrurile cu pasiune și să stăpânești bine măcar un segment din activitatea de construcții. Cu alte cuvinte, să te plasezi bine pe nișa ta pentru a-ți oferi propriile servicii, în funcție de cerințele pieței. Și bineînțeles, sa construiești o echipă, căreia să îi explici bine obiectivul și valorile pe baza cărora vrei să construiești mai departe.

Dacă ați porni astăzi de la zero în construcții, ați mai construi același tip de companie?

Cu siguranță. Sunt de profesie inginer constructor și sunt de peste 45 de ani în domeniu. Dacă ar fi să o iau de la capăt, cu siguranță tot construcții aș face. Și cred că principiile pe care aș dezvolta compania ar fi aceleași: seriozitate, calitate și investiție în oameni.

Președinta PNL a  Consiliului Județean Sibiu, Daniela Cîmpean, a explicat ce au la bază  toate investițiile realizate în domeniul infrastructurii și ce înseamnă, în afară de banalul asfalt, toată   această muncă.

„Am reușit să modernizăm complet, ca la carte, cele mai importante drumuri ale județului și să obținem, odată cu asta, mai mult decât simple avantaje de deplasare. Agitația de zi cu zi face ca, uneori, să ne scape din vedere câștigurile pe care un drum reconstruit din temelii le oferă –  începând,  în primul rând,  cu siguranța, dar continuând cu timpul câștigat alături de familie, prin scurtarea duratei de călătorie, cu reducerea oboselii conducătorilor auto și cu avantajele economice. Am reușit, având în minte toate aceste rațiuni, să  obținem fonduri europene pentru drumuri care să asigure, prin lungime,  toate avantajele de mai sus cât mai multor locuitori. Astăzi, după atâtea și atâtea șantiere,  ne este mult mai simplu să fim împreună” – explică Daniela Cîmpean.

foto: Peste 650 de km de drumuri județene modernizate și reparate

Una dintre marile lucrări  recente  ale județului  Sibiului  a fost modernizarea DJ 141 C, cel care va asigura o nouă legătură rutieră corespunzătoare cu județul Alba. Investiția vine ca o completare firească a altui mare proiect, DJ Slimnic- Păuca, un drum de 33 de kilometri complet refăcut.

“Am modernizat complet DJ 107 B care leagă Valea Târnavelor de Țara Secașelor, o investiție de peste 106 milioane de lei, foarte complexă, dar care a decurs foarte bine. A urmat DJ 141 C, Bogatu Român- Broșteni- graniță cu județul Alba, iar de curând am anunțat  că a venit rândul modernizării  drumului  care leagă Apoldu de Jos de Gusu și de DJ 107 B. Am  lucrat etapizat și reușim , iată, astfel, să oferim variante de conectivitate optime sibienilor din acea parte a județului” – spune Daniela Cîmpean.

Practic, prin aceste investiții, locuitorii din Păuca, Presaca, Bogatu, Ludoș, Gusu, Armeni, Topârcea și chiar din Mândra și Slimnic au la dispoziție variante moderne de deplasare și conexiuni sigure  la A1 și chiar la A10, prin Cenade  și Blaj.

“Toate investițiile Consiliului Județean au urmărit interesul locuitorilor  din comunitățile străbătute de aceste drumuri. Și nu a fost niciodată ușor. Odată cu modernizarea drumurilor am realizat trotuare în localități  acolo unde a fost posibil, stații de autobuz, ba chiar am reușit să protejăm imobile” – rememorează Daniela Cîmpean.

Președinta CJS își aduce aminte de situația din satul  Țapu (comuna Micăsasa), acolo unde consolidările realizate odată  cu modernizarea celor 35 de kilometri ai DJ 106 B, au salvat câteva imobile din calea alunecărilor de teren.

“Șura Mică-Țapu a fost o lucrare de peste 150 de milioane de lei  pentru care am atras, de asemenea, fonduri europene. Întregul drum a fost lărgit, devenind astfel mult mai sigur. Pe întreaga lungime a drumului s-au amenajat peste 650 de căi de acces către proprietăți fiindcă întotdeauna când am mers între ei, oamenii ne-au cerut să ținem cont de asta”, spune Daniela Cîmpean.

foto: Lucrările de consolidare au salvat casele și curțile locuitorilor din Țapu de la marginea DJ 106B

Președinta recunoaște că uneori au fost și voci nemulțumite pe parcursul realizării acestor investiții, dar că, până la final, toți cetățenii au fost convinși de buna credință a autorităților.

“Am investit în locuri unde, trebuie să spunem asta cu toată sinceritatea,  dacă nu atrăgeam fonduri europene, probabil, asfaltul ajungea peste zeci de ani și   în comunități în care trotuarele nu erau printre prioritățile imediate, ținând cont de restul problemelor. Și a trebuit să ne adaptăm la realitățile din teren. Îmi aduc aminte de câte ori am mers la Loamneș pentru identifica  soluțiile cele mai bune atât pentru cetățeni, cât și pentru autorități, cele care să fie posibile tehnic. Unii voiau să-și poată parca mașinile în fața caselor, alții să aibă borduri… Astăzi, drumul județean care străbate Loamneșul spre  Hașag și Soroștin este ca-n palmă și oamenii  sunt mulțumiți de investiția noastră”, spune Daniela Cîmpean.

foto: Întâlniri cu cetățenii din Loamneș pe tema noilor accesuri spre proprietăți

Consiliul Județean Sibiu a creat oportunități de dezvoltare tuturor acestor localități.

“Deseori drumurile noastre, județene, sunt mai libere și mai plăcute decât cele naționale. Este o plăcere mersul la Sighișoara pe Valea Hârtibaciului, la fel cum este mersul la Biertan pe  drumul  modern și  sigur de  la Richiș. La Mediaș se poate ajunge acum foarte bine  prin Bârghiș și Moșna, pe un drum deosebit” – spune Daniela Cîmpean.

Infrastructura județului se va completa, an de an, cu piste de biciclete, așa cum cer sibienii și  așa cum cer timpurile.

„Pentru a ne bucura de tot ceea ce înseamnă acest județ avem nevoie de drumuri, dar avem nevoie și de poteci de munte și  piste de biciclete. Am amenajat peste 800 de km de trasee montane, am realizat o pistă de biciclete, în parteneriat, între Avrig și Mârșa și continuăm: se lucrează la pista completă Sibiu-Rășinari și va urma pista Sibiu-Cisnădioara” -spune Daniela Cîmpean.

foto: Pista de biciclete Avrig – Mârșa, construită în parteneriat cu Primăria Avrig

În materie de drumuri, urmează alte două  mari provocări, ambele  cu documentațiile contractate: drumul Cristian-Orlat-Săliște-Tilișca-Jina- graniță județ Alba și  drumul Sibiu-Păltiniș-Gâtul Berbecului-Sadu-Tălmaciu-Avrig-Săcădate-Nou Român.

„Aceste două proiecte vizează dezvoltarea unor oportunități extraordinare. Viața sibienilor  care trăiesc de-a lungul lor se va schimba! Vor avea nu doar o modalitate sigură de transport, ci și ocazia de a  pune pe harta turistică  a județului comorile zonelor lor. Iar pentru Păltiniș, drumul este o alternativă de trafic absolut necesară pentru anii care vor urma” -spune Daniela Cîmpean.

De altfel,  accesibilitatea turistică mai bună a  Păltinișului  (stațiune aflată în administrarea Primăriei Sibiu) va fi asigurată de Consiliul Județean  și prin Varianta Ocolitoare Sibiu Sud. Aceasta va permite turiștilor care vin din afara Sibiului, dar și locuitorilor din Șelimbăr și  Cisnădie sau din unele cartiere ale Sibiului să ajungă la Păltiniș fără a  mai intra în traficul din municipiul Sibiu.

“Varianta Ocolitoare este o gură de aer pentru municipiul Sibiu și o ocazie de dezvoltare pentru Rășinari și alte comunități. Este evident deja că la Tropini se construiește. Se va construi și pe platforma fostei Sitex Dumbrava. Valorile de trafic vor crește extraordinar, iar lor li se vor adăuga cele de week-end,  aferente Muzeului ASTRA sau Grădinii Zoologice. Ne preocupă toate acestea și nu putem aștepta ca răul să se întâmple” – spune Daniela Cîmpean.

Varianta Ocolitoare Sibiu Sud (VOSS) are alocate deja 46 milioane lei pentru despăgubirile impuse de traseu, iar CNAIR a elaborat Auditul de siguranță rutieră- faza de studiu de fezabilitate.

“Continuăm implementarea unei strategii care, deși se referă la drumuri și conectivitate, înseamnă, de fapt, o creștere a calității vieții. Da, vom circula în condiții mai bune! Și, în plus, vom respira alt aer în municipiul Sibiu  prin îndepărtarea traficului și realizarea VOSS, vom putea să ajungem mai repede  <la țară>, la cei dragi, vom putea să ajungem simplu acolo unde natura este neatinsă sau acolo unde rețetele vechi încă dau gust mâncării. O să fim, poate, mai fericiți”  – spune Daniela Cîmpean, președinta PNL a Consiliului Județean Sibiu.

foto: Drumurile modernizate înseamnă siguranță în trafic și accesibilitate sporită

Publicat la Comanda PNL Filiala Sibiu, cod AEP 21240015.

„Înainte de toate, pentru dezvoltarea durabilă avem nevoie de infrastructură durabilă. Ne preocupă ca satele și orașele județului să fie legate între ele prin drumuri bune și accesibile pe tot parcursul anului. Este lucrul cel mai important pe care îl putem face pentru reducerea diferențelor dintre rural și urban și pentru asigurarea unei șanse rezonabile la un loc de muncă, educație și sănătate pentru tot județul Sibiu”, a declarat Daniela Cîmpean, președintele Consiliului Județean Sibiu.