Mircea Bulboacă, fondatorul și președintele grupului CON-A, avertizează, într-un interviu în exclusivitate pentru monitorulcj.ro, că adevăratul test pentru industria construcțiilor din România va începe după finalizarea investițiilor din PNRR. Antreprenorul vorbește despre riscurile majore pentru sector în următorii ani – de la scăderea finanțărilor publice și impredictibilitatea legislativă până la deficitul de forță de muncă – și despre necesitatea unor mecanisme alternative de finanțare pentru marile proiecte.

Mircea Bulboacă este o figură centrală în peisajul antreprenorial din România, fiind fondatorul și președintele grupului CON-A, una dintre cele mai mari și de succes companii de construcții cu capital integral românesc | Foto CONA

Mircea Bulboacă este o figură centrală în peisajul antreprenorial din România, fiind fondatorul și președintele grupului CON-A, una dintre cele mai mari și de succes companii de construcții cu capital integral românesc.

Sub conducerea sa, CON-A (fondată în 1990 la Sibiu) a devenit un punct de referință în industrie, realizând proiecte de infrastructură de anvergură (Cluj Arena, BT Arena, Drumul Expres Tureni, Stadionul Ion Oblemenco etc), fabrici pentru multinaționale și centre logistice complexe.

Mircea Bulboacă este invitat ca speaker la Conferința Regională PSC Transilvania by 4Construct – Transylvania Construction Summit 2026, care se desfășoară joi la Cluj-Napoca.

Anul 2026 se anunță complicat pentru sectorul construcțiilor. Care sunt, din perspectiva dumneavoastră, cele mai mari trei riscuri pentru industrie în următorii ani?

Mircea Bulboacă: Sectorul construcțiilor traversează o perioadă de transformare, iar în următorii ani văd trei riscuri majore.

În primul rând, incertitudinea legată de finanțarea investițiilor publice. O mare parte din proiectele aflate în derulare sunt susținute din fonduri europene, însă este foarte probabil ca, în viitorul exercițiu financiar, aceste resurse să fie mai limitate și direcționate într-o măsură mai mare către domenii precum apărarea. În acest context, România va trebui să găsească mecanisme alternative pentru a continua investițiile în infrastructură și dezvoltare.

În al doilea rând, impredictibilitatea legislativă și administrativă, care afectează planificarea proiectelor mari. Industria construcțiilor are nevoie de stabilitate, de reguli clare și de proceduri eficiente pentru ca investițiile să poată fi realizate într-un ritm constant.

Nu în ultimul rând, deficitul de forță de muncă calificată rămâne o provocare majoră pentru întregul sector. Chiar dacă în ultimii ani companiile au făcut eforturi importante pentru a atrage și forma personal, problema resurselor umane va continua să influențeze capacitatea industriei de a livra proiecte la scară mare.

Suntem la finalul unui ciclu de investiții masive prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Ce se întâmplă cu industria construcțiilor din România în momentul în care acești bani dispar? Este pregătită industria construcțiilor pentru acest moment?

Planul Național de Redresare și Reziliență a generat, într-adevăr, un volum mare de investiții într-un interval relativ scurt de timp, ceea ce a avut un impact pozitiv asupra sectorului construcțiilor din România. Însă este clar că aceste finanțări sunt limitate în timp, iar provocarea reală începe în momentul în care acest ciclu investițional se va încheia. Sectorul construcțiilor din România are astăzi capacitatea tehnică, experiența și companiile necesare pentru a realiza proiecte mari și complexe. Problema nu este capacitatea constructorilor, ci asigurarea unui flux constant de investiții. Pentru a evita o frânare a dezvoltării, România trebuie să pregătească din timp mecanisme alternative de finanțare.

Parteneriatele public-private pot reprezenta una dintre soluțiile importante, mai ales pentru proiecte mari de infrastructură, sănătate sau energie. Pentru ca acest model să funcționeze, este însă esențial să existe o legislație clară și predictibilă și, foarte important, unul sau două proiecte implementate cu succes care să creeze încredere și precedent în piață.

Cred că miza pentru România în următorii ani este să reușească să facă tranziția de la un model bazat aproape exclusiv pe fonduri europene către un model mai diversificat de finanțare a investițiilor. Dezvoltarea infrastructurii și a economiei nu se poate opri, iar soluțiile există dacă există și voința de a le implementa.

Dacă ar trebui să identificați un singur lucru care ține în loc dezvoltarea marilor proiecte în România, ar fi lipsa banilor sau birocrația?

În multe situații nu lipsa banilor este problema principală, ci timpul în care reușim să transformăm o idee sau o finanțare într-un proiect efectiv construit. De foarte multe ori, marile investiții sunt întârziate de proceduri administrative complicate, de avize numeroase sau de procese de autorizare care pot dura ani. Dacă reușim să reducem birocrația și să creăm proceduri mai eficiente, ritmul dezvoltării infrastructurii ar putea crește semnificativ.

Cât costă, în realitate, birocrația statului român pentru marile companii de construcții?

Costul birocrației nu este doar unul direct, ci mai ales unul indirect. Întârzierile generate de proceduri administrative lungi înseamnă costuri suplimentare cu finanțarea, blocarea resurselor, dificultăți în planificarea echipelor și uneori chiar pierderea unor oportunități de investiții.

Într-un sector precum construcțiile, unde proiectele sunt complexe și se întind pe perioade lungi, predictibilitatea este esențială. Orice întârziere administrativă se reflectă în costuri mai mari pentru toți actorii implicați – companii, investitori și, în final, pentru economie.

Credeți că statul român tratează sectorul construcțiilor ca pe un partener strategic sau mai degrabă ca pe un furnizor pe care îl plătește târziu?

În ultimii ani s-au făcut pași importanți în direcția unei relații mai echilibrate între stat și industrie, mai ales în contextul marilor programe de investiții publice. Totuși, cred că mai este loc de îmbunătățiri în ceea ce privește predictibilitatea, stabilitatea legislativă și uneori ritmul plăților.

Sectorul construcțiilor are un rol strategic pentru dezvoltarea economiei – de la infrastructură la industrie, energie sau sănătate. Din acest motiv, cred că este important ca relația dintre stat și companii să fie una de parteneriat real, bazată pe responsabilitate, profesionalism și respectarea angajamentelor de ambele părți.

Noile măsuri fiscale discutate în ultimul an pun presiune pe multe industrii. Cum se resimte acest lucru în marjele de profit ale companiilor de construcții?

Construcțiile sunt, prin natura lor, o industrie cu marje relativ reduse, mai ales în zona proiectelor mari de infrastructură sau industriale. În acest context, orice creștere de taxe sau costuri se resimte rapid în profitabilitatea companiilor.

În același timp, multe proiecte sunt contractate pe termen lung, ceea ce face dificilă adaptarea rapidă la schimbări fiscale sau economice. De aceea, stabilitatea cadrului fiscal este foarte importantă pentru ca firmele să își poată planifica corect investițiile și resursele.

Cât de importantă este predictibilitatea fiscală pentru un antreprenor care planifică proiecte pe termen lung?

Este esențială. În construcții, proiectele mari pot dura trei, patru sau chiar cinci ani, iar deciziile de investiții sunt luate cu mult timp înainte.

Un antreprenor are nevoie de un cadru fiscal stabil pentru a putea face planuri pe termen lung, pentru a investi în echipamente, tehnologie sau în dezvoltarea echipelor. Schimbările frecvente sau imprevizibile creează incertitudine și pot descuraja investițiile.

Dacă ar exista o singură măsură fiscală care ar putea ajuta industria construcțiilor în următorii ani, care ar fi aceea?

Dacă ar fi să aleg o singură direcție, aș spune stabilitatea și predictibilitatea fiscală pe termen mediu sau lung. Pentru industrie este mult mai important să știe care sunt regulile jocului pentru următorii cinci sau zece ani decât să existe măsuri „minune” temporare, dar care se schimbă frecvent. Un cadru fiscal stabil ar permite companiilor să investească mai mult în tehnologie, în eficiență și în dezvoltarea capitalului uman, ceea ce ar crește competitivitatea întregului sector.

Orașe precum Cluj-Napoca se dezvoltă extrem de rapid. Credeți că modelul actual de dezvoltare urbană este sustenabil?

Cluj-Napoca este unul dintre cele mai dinamice orașe din România și este normal ca dezvoltarea economică să aducă și o presiune urbană mai mare. Cred însă că, pe termen lung, sustenabilitatea dezvoltării depinde foarte mult de planificare: infrastructură de transport, dezvoltarea zonei metropolitane, investiții în mobilitate și în servicii publice. Dacă aceste elemente evoluează în același ritm cu dezvoltarea economică, Clujul și orașele în general pot crește într-un mod echilibrat.

Cum vedeți rolul sectorului privat în modelarea viitoarelor zone metropolitane din România?

Sectorul privat are un rol foarte important, pentru că o mare parte din investițiile care modelează orașele – clădiri de birouri, zone industriale, dezvoltări rezidențiale sau logistice – sunt realizate de companii. În același timp, cred că succesul dezvoltării urbane depinde de colaborarea dintre autoritățile publice și investitori. Planificarea urbană, infrastructura și investițiile private trebuie să fie gândite împreună pentru a crea orașe funcționale și atractive pe termen lung.

Privind înapoi la evoluția CONA, care a fost cea mai dificilă decizie strategică pe care a trebuit să o luați ca antreprenor?

În evoluția unei companii de peste trei decenii există multe momente dificile, dar probabil cele mai importante decizii sunt cele legate de direcția pe termen lung.

Cea mai dificilă decizie a fost luată în criza financiară din 2008, în momentul când a trebuit să concediem o parte din angajați, din cauza lipsei lucrărilor. Aveam peste 300 de angajați pentru care nu aveam de lucru și pentru a concedia cât mai puțini, am luat decizia să investim din banii proprii, să facem propriile lucrări pentru a reține cât mai mulți, pentru a le da de lucru și am disponibilizat aproximativ 100 de angajați. Câteva luni mai târziu, am reușit să câștigăm alte proiecte noi și să depășim momentul critic și chiar să facem aproximativ 100 de noi angajări. A fost dificil că o parte din angajați au plecat, însă s-a dovedit că am luat o decizie bună să investim, pentru a păstra cea mai mare parte a echipei.

Pe termen lung investim constant în profesionalizare, în echipe și în capacitatea de a realiza proiecte din ce în ce mai complexe. Să ajungem până aici a însemnat investiții mari și uneori riscuri, dar pe termen lung aceasta a fost baza dezvoltării companiei.

Ce diferențiază o companie de construcții care rezistă de peste 30 de ani de una care dispare după câțiva ani?

Cred că sunt trei lucruri esențiale: seriozitatea, capacitatea de adaptare și investiția în oameni. Construcțiile sunt un domeniu în care reputația contează enorm. Proiectele sunt mari, responsabilitatea este mare, iar partenerii trebuie să aibă încredere că îți vei respecta angajamentele.

Care este cel mai important sfat pe care l-ați da unui antreprenor tânăr care vrea să intre astăzi în industria construcțiilor?

I-aș spune să aibă răbdare și să construiască pas cu pas. Construcțiile nu sunt un domeniu în care rezultatele apar peste noapte. Este nevoie în primul rând să câștigi experiență, încredere,  să construiești echipe bune și să reușești să impui disciplină în execuție. În același timp, cred că noile generații pot aduce foarte multă valoare prin tehnologie, digitalizare și prin abordări noi în managementul proiectelor.

Este important să îți placă domeniul, să faci lucrurile cu pasiune și să stăpânești bine măcar un segment din activitatea de construcții. Cu alte cuvinte, să te plasezi bine pe nișa ta pentru a-ți oferi propriile servicii, în funcție de cerințele pieței. Și bineînțeles, sa construiești o echipă, căreia să îi explici bine obiectivul și valorile pe baza cărora vrei să construiești mai departe.

Dacă ați porni astăzi de la zero în construcții, ați mai construi același tip de companie?

Cu siguranță. Sunt de profesie inginer constructor și sunt de peste 45 de ani în domeniu. Dacă ar fi să o iau de la capăt, cu siguranță tot construcții aș face. Și cred că principiile pe care aș dezvolta compania ar fi aceleași: seriozitate, calitate și investiție în oameni.

foto: Emil Dârloșan

Reporter: Care sunt principalele proiecte pe care intenționați să le demarați în anul 2025?

Emil Dârloșan: Pentru anul 2025 ne-am propus să demarăm mai multe proiecte pe raza localității noastre, pentru a veni în sprijinul locuitorilor. Proiectul „Rețea de canalizare în localitatea Ernea, oraș Dumbrăveni” este finanțat în cadrul programului Anghel Saligny și consider că este o investiție deosebit de importantă pentru locuitorii din satul Ernea. Sper ca acest proiect să fie de folos cetățenilor și să le îmbunătățească viața de zi cu zi.

De asemenea, dorim să demarăm cât mai repede proiectul „Capacitate nouă de producere a energiei electrice din surse solare pentru autoconsum”, pentru care urmează să semnăm contractul de finanțare. Este un proiect depus în cadrul Fondului pentru Modernizare și constă în construcția unui parc fotovoltaic care ar urma să acopere consumul de energie electrică necesară clădirilor publice, cât și a iluminatului public de pe raza localității noastre.

Totodată, avem în vedere depunerea unei cereri de finanțare pentru reabilitarea Castelului Apafi, pentru care în prezent avem documentația tehnică completă. Luăm în calcul și depunerea unei cereri de finanțare pentru un parc recreativ, pentru care, de asemenea, deținem documentația tehnică.

foto: Primăria Dumbrăveni reabilitată/ Primăria Orașului Dumbrăveni

R.: Ce proiecte aveți momentan în derulare și ce proiecte ați finalizat în 2024?

E. D.: În anul 2024 am reușit să finalizăm câteva proiecte importante. În vara anului precedent au fost finalizate lucrările de reabilitare și modernizare a sediul Primăriei Dumbrăveni.

De asemenea, proiectul privind reabilitarea și modernizarea Școlii Ernea a fost finalizat, în prezent elevii din satul aparținător Ernea beneficiază de condiții mai bune în ceea ce privește actul didactic.

Totodată, Căminul din Șaroș pe Târnave, cât și Casa de Cultură din orașul Dumbrăveni au fost dotate, în acest fel încurajând activitățile recreative și culturale.

În ceea ce privește proiectele pe care le avem în derulare în prezent, investițiile care vizează aria  didactică dorim să fie finalizate cât mai curând, pentru ca elevii noștri să se poată bucura de orele petrecute la școală. Reabilitare și modernizare Școlii din satul aparținător Șaroș pe Târnave este proiectul dedicat elevilor din satul Șaroș, iar proiectul „Dotarea cu mobilier, materiale didactice și echipamente digitale a Liceului «Timotei Cipariu» Dumbrăveni” vizează dotarea tuturor structurilor școlare de pe raza localității noastre.

În ceea ce privește preocuparea pentru mediul înconjurător, „Înființarea și dotarea unui centru de colectare prin aport voluntar în Orașul Dumbrăveni” este un proiect finanțat în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență și are ca obiectiv construirea unui centru de colectare a deșeurilor cu aport voluntar în vederea dezvoltării unui management al deșeurilor eficient prin suplimentarea capacității de colectare separată, pregătire pentru reutilizare și valorificare a deșeurilor.

Nu în ultimul rând, prin proiectul „Centru Comunitar Integrat în Orașul Dumbrăveni, jud. Sibiu” aflat în implementare ne propunem să contribuim în mod activ la incluziunea socială a celor mai vulnerabili locuitori.

foto: centrul de zi Dumbrăveni / Primăria Orașului Dumbrăveni

foto: centru Dumbrăveni / Primăria Orașului Dumbrăveni

foto: centru Dumbrăveni / Primăria Orașului Dumbrăveni

foto: centru Dumbrăveni / Primăria Orașului Dumbrăveni

R.: Mesajul dumneavoastră către locuitorii din Dumbrăveni și satele aparținătoare.

E.D.: Pe această cale doresc să mulțumesc tuturor locuitorilor orașului Dumbrăveni, ai satelor aparținătoare Șaroș pe Târnave și Ernea pentru toata încrederea acordată, cât și pentru sprijinul lor oferit de-a lungul timpului.

Îmi doresc şi mi-am propus să fac tot posibilul ca fiecare cetăţean să ajungă să traiască în condiţii decente, iar datoria mea este să sprijin toate proiectele ce au ca finalitate beneficiul cetățeanului.

Vă mulțumesc și vă sunt recunoscător pentru tot ceea ce am reușit să realizăm împreună pentru comunitatea noastră!

R.: Vă mulțumim și noi pentru timpul acordat. Mult succes în continuare.

 Județul nostru este în topul național la investiții și la calitatea vieții. Aproape 3 miliarde de lei au fost investite în județ, de echipa liberală din Sibiu, în ultimii patru ani. Continuăm să facem drumuri, modernizăm școli și spitale, extindem utilitățile într-un ritm accelerat dacă oferim primarilor și Consiliului Județean sprijinul necesar la București.

smart

Trimitem cât mai mulți liberali sibieni în Parlamentul României și astfel ne asigurăm că proiectele de dezvoltare ale comunităților noastre continuă.

Avem cea mai bună echipă de parlamentari – oameni de excepție, cu profesii diverse, reprezentând toate generațiile, care și-au dovedit deja competența și dedicarea fie în mediul privat, fie în administrația publică.

Cerem votul sibienilor pentru o echipă parlamentară de care să fim siguri că vor munci pentru Sibiu!

Votul liberal este votul nostru natural!

CMF 11240002

Anul 2024 este anul investițiilor masive în educația sibiană: peste 100 de milioane de euro ajung în județul nostru doar prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

​Foto: Mesagerul de Sibiu

„La momentul în care a fost redactat PNRR am susținut că investițiile în educație, în formarea tinerei generații, in conectare educatiei la cerintele de pe piata muncii, trebuie să fie prioritatea numărul unu a țării. Nu poate fi acceptat ca problemele sa fie  doar constatate fără să venim și cu soluții concrete.

De ani de zile am susținut că problemele cu care se confruntă sistemul educațional sunt abandonul școlar, lipsa infrastructurii (laboratoare, săli de clasă bine dotate, clădiri sigure ș.a.), formarea profesorilor, transportul școlar si chiar distrugerea învățământului dual”, spune Raluca Turcan, ministrul  Culturii

Coform ministrului, avem proiecte pentru toate aceste probleme cu finanțare europeana și care se văd deja în majoritatea școlilor din județul Sibiu. Acestea sunt proiecte care s-au făcut prin parteneriat solid între autoritățile publice locale și Guvern, cu implicarea directorilor, inspectorilor, profesorilor și formatorilor.

Astfel,

• 143 de școli au atras prin 43 de proiecte suma de 121 milioane de lei (fără TVA) pentru modernizarea școlilor prin dotarea cu echipamente digitale, laboratoare de informatică și științe, cabinete școlare, mobilier, materiale didactice;

• 40 de școli au contractat și derulează deja 40 de proiecte în valoare de 32 de milioane de lei (fără TVA) prin care încearcă să reducă abandonul școlar;

• 17 școli sunt în perioada de contractare a altor 17 proiecte de prevenire a abandonului școlar în valoare de 20,5 milioane de lei (fără TVA) – Runda a II-a;

• 18 școli mici sunt eligibile pentru a beneficia de 23 de milioane de lei (fără TVA), dacă vor depune proiecte în Runda a II-a, seria a II-a la Ministerul Educației;

• 31 de școli vor beneficia de laboratoare inteligente (5 unități de învățământ dintre acestea vor beneficia și de al doilea smart-lab), valoarea contractelor fiind de peste 9 milioane de lei (fără TVA);

• 12 școli vor beneficia de proiectul ȘCOLI VERZI (construcție de școli noi și/sau reabilitarea celor existente), valoarea finanțării fiind de aproape 100 de milioane de lei (fără TVA), iar proiectele se află în evaluare;

• 56 de localități din județul Sibiu vor beneficia de 56 de microbuze, valoarea proiectului fiind de 36 de milioane de lei, inclusiv cofinanțarea Consiliului Judetean Sibiu (TVA inclus).

• Vom avea un nou campus pentru învățământul dual prin intermediul Consorțiului pentru învățământ dual PRODUAL. Valoarea eligibilă este de peste 123 milioane de lei (fără TVA). Parteneri în consorțiu sunt Academia Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” din Sibiu, Municipiul Sibiu, 6 unități de învățământ și 6 operatori economici. Principalele specializări vizate sunt mecanică, mecatronică, TIC, industrie alimentară, comerț, electronică, silvicultură, transporturi. Acesta este un proiect pentru care am militat si pe care l-am susținut cu toată forța.

• Cele două universități sibiene, Universitatea ”Lucian Blaga” și Academia Forțelor Terestre ”Nicolae Bălcescu” beneficiază de peste 42 de milioane de lei (fără TVA), pentru investiții în digitalizare.

„​Pe lângă aceste proiecte, care au fost deja contractate sau sunt în fază de contractare, unele deja în fază de implementare sau proceduri de achiziții publică, să nu uităm și faptul că județul Sibiu a beneficiat de alte 22 milioane de lei (fără TVA) din fonduri UE în perioada 2018-2023.​

Este vorba despre proiecte prin care s-au construit crese, grădinițe, au fost formați peste 2000 de profesori, sprijiniți peste 3704 elevi în vederea participării la educație/îmbunătățirii rezultatelor școlare, au fost consiliați peste 1900 de părinți sau 1185 de studenți. Tot prin fonduri europene. Tot prin partenriatul administrație locală Guvern.

​Sunt rezultate vizibile care schimba rolul si relevanta sistemului de educatie in România.

​Cred că este un câștig al întregii comunități sibiene.

​Îi asigur pe sibieni că voi susține toate proiectele de investiții la fiecare problema identificată si oportunitate de finanțare”, mai spune Turcan.

Digitalizarea școlilor nu înseamnă doar dotarea cu calculatoare și table inteligente ci, în primul rând, formarea cadrelor didactice pentru noile metode de predare.

Sunt bani care vor crește relevanța școlii pentru piața muncii.

Sunt proiecte care stimulează cooperarea școlilor profesionale cu angajatori din regiune, care vor contribui la reducerea abandonului școlar și a migrației forței de muncă.

Sunt finanțări pentru care pot spori atractivitatea sistemului de educatie.

„Acești bani trebuie cheltuiți integrat, cu accent pe dezvoltarea competențelor practice și a parteneriatelor, nu doar pe achiziția de echipamente si atat!

Educația românească are nevoie de o transformare reală, iar aceste investiții pot accelera procesul.

Implementarea proiectelor de infrastructură rutieră, sanitară, energetică și digitală finanțate din aceste surse poate impulsiona creșterea economică în următorii ani și reduce decalajele față de statele occidentale.

Este însă esențial ca banii alocați să fie folosiți cu maximă transparență și eficiență, prin proiecte bine definitivate și realizate în termenele stabilite.

Autoritățile trebuie să faciliteze accesul la finanțare prin proceduri clare și descentralizarea deciziei, dar în același timp să existe o monitorizare atentă a modului în care sunt cheltuiți banii”, conchide Raluca Turcan.

Ministrul Culturii, Raluca Turcan, susține că atât obiectivele de patrimoniu cultural construit ale României, cât și programele culturale au nevoie de finanțare, de rezultatul lor depinzând viitorul întregii societăți.

Foto: PNL Sibiu

”Investițiile în restaurarea monumentelor istorice, a operelor de artă, în conservarea tradițiilor culturale sunt esențiale pentru păstrarea identității și moștenirii noastre culturale. E nevoie de investiții pentru educație și formarea publicului, cu precădere a tinerilor, pentru expoziții în cazul artelor vizuale, pentru spectacole, concerte, demersuri care ajută la modelarea gusturilor culturale ale publicului și deschiderea către frumos.

Vorbim și de susținerea artiștilor și a creației culturale. Sunt proiecte legate de turismul cultural, siturile istorice și de patrimoniu, festivalurile, evenimentele culturale care atrag turiști și aduc venituri importante pentru economiile locale. Putem vorbi și de incluziune socială, regenerare urbană prin spații îmbogățite cu obiecte de artă și chiar de prestigiul internațional.

Cultura are nevoie să acceleram implicarea noastră în toate aceste domenii pentru că fiecare zi irosită va conta în viitorul copiilor noștri”, spune Raluca Turcan.

Sprijin pentru evenimentele culturale

În ultima săptămână, Ministerul Culturii a anunțat o serie de investiții, iar ministrul Raluca Turcan s-a aflat în teritoriu, alături de artiști și promotori culturali.

„Ne aflăm în pragul unei săptămâni pline de evenimente muzicale remarcabile prin care celebrăm muzica clasică și moștenirea culturală și artistică a lui George Enescu. Timp de 4 săptămâni, România va găzdui un număr impresionant de artiști, orchestre din 16 țări, un public entuziast, mass-media internaționale și va fi casă pentru marea muzică”, a anunțat Turcan, săptămâna trecută în cadrul unei întâlniri cu organizatorii Festivalului Internațional George Enescu.

A participat, de asemenea, la deschiderea Academiei Internaționale de Vară pentru Arte Vizuale desfășurată la Cisnadioara, localitate care sărbătorește anul acesta  800 de ani de la prima atestare documentară.

„Mulțumesc Academiei Internaționale de Vară pentru Arte Vizuale Cisnădioara, aflată sub patronajul doamnei Gabriela von Habsburg, artistei și curatoarei Oana Ionel și colecționarului de artă Thomas Emmerling pentru felul în care plasează Cisnădioara în circuitul artistic international”, a transmis Raluca Turcan.

Ministrul a fost alături și de organizatorii Festivalului Internațional de Nai „Gheorghe Zamfir”.

„Într-o țară marcată adesea de inechități și de lipsa de apetență pentru valori autentice, întâlnirea atâtor calități într-o manifestare poate aduce doar un aport pozitiv.

Am regăsit în acest eveniment talent, dăruire, armonie, vivacitate, unitate, nu doar în caldele cuvinte rostite de doamna Elise Stan și de domnul Daniel Jinga, managerul Operei Naționale București, dar mai ales în recitalurile susținute de naistul sibian de excepție Radu Nechifor și de discipolii marelui maestru, cărora le mulțumesc pentru pasiunea și dedicarea lor!

Îmi doresc ca sentimentul cu care vom rămâne azi, participanții la Festivalul Internațional de Nai „Gheorghe Zamfir”,  să ne însoțească și cu alte ocazii iar oameni din întreaga Românie sa se unească mai mult în jurul unor valori autentice”, a spus ministrul Culturii.

Raluca Turcan a participat și la Gala „Hoghilag – Tărâmul tuberozelor”. Este un eveniment dedicat tuberozei, o floare care înflorește o dată la trei ani și doar în proporție de 55 %, conform studiilor de specialitate. Însă la Hoghilag procentul este de 95%, semn că floarea, celebră în lume pentru mireasma ei, a ales aceste meleaguri.

„Nu pot decât să felicit îngemănarea dintre frumosul naturii, istoria și cultura locală prin organizarea sărbătorii tuberozelor în curtea Bisericii Evanghelice, edificată în secolul XV și înscrisă în Lista Monumentelor Istorice, restaurată în bună măsură și conservată de echipa de voluntari ai Ambulanței pentru monumente.

Concertele, atelierele de creație și tururile ghidate ale culturilor de tuberoze ne poartă prin tradițiile și valorile locului și devin din ce în ce mai atractive pentru miile de turiști care aleg să petreacă zile de vacanță aici”, a transmis Raluca Turcan.

Două noi obiective vor fi consolidate și restaurate

În ceea ce privește investițiile în obiectivele culturale de patrimoniu, ministrul a anunțat faptul că va fi consolidat și restaurat  Conacul „Vârnav-Liteanu” din județul Suceava.

„Am semnat de curând documentația pentru licitarea fazei D.A.L.I. (Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție) a proiectării lucrărilor de consolidare și restaurare pentru un monument ce deservește Centrul de restauratori al Institului Național al Patrimoniului, aflat într-o stare gravă de degradare structurală și arhitecturală”, a spus Raluca Turcan.

Conacul va fi transformat în Centru de pregătire pentru restauratori, având ca scop formarea specialiștilor din Bucovina și Suceava.

De asemenea, Așezămintele „Ion I.C. Brătianu” din București vor fi consolidate și restaurate.

„Am demarat licitarea fazei D.A.L.I. (Documentația de Avizare a Lucrărilor de Intervenție) a proiectării lucrărilor de consolidare și restaurare pentru încă un monument istoric aflat într-o stare gravă de degradare și care a deservit Serviciul Colecții Speciale al Bibliotecii Naționale a României”, a anunțat ministrul Culturii.

Foto: Pnl Sibiu

”Iubesc Sibiul și pot spune că în ultimii 20 de ani, acest oraș s-a aflat în centrul preocupărilor mele profesionale, în diversele ipostaze, atât politice, cât și civice. Din această postură, am fost cu toții  martorii unei renașteri impresionante a scenei artistice a Sibiului. Inițiative precum Festivalul Internațional de Teatru au jucat un rol crucial în revitalizarea artei și culturii în acest oraș fermecător.

Acest festival anual, alături de alte evenimente culturale remarcabile, a atras în Sibiu artiști, interpreți și public din întreaga lume. Sibiul a devenit un punct de întâlnire al diversității culturale și un loc în care tradiția se îmbină cu inovația artistică. Dragostea pentru artă a transformat Sibiul într-un centru cultural vibrant, unde teatrul, muzica și artele vizuale se reunesc într-o simfonie captivantă”, a declarat Raluca Turcan.

Ministrul Culturii a semnalat că ediția din acest an este dedicată personalității criticului literar George Banu, un prieten al festivalului, decedat în luna ianuarie a acestui an.

”Ediția din acest an este dedicată personalității teatrologului George Banu, un prieten al Festivalului, el însuși un intelectual de talie universală, recunoscut ca atare în toate locurile încărcate de actul artistic numit teatru”, a menționat Raluca Turcan.

8 expoziții speciale la Muzeul Național Brukenthal

Ministrul Culturii a participat și la deschiderea sezonului expozițional al Muzeului Național Brukenthal, dedicat FITS.

”Sunt încântată ca Muzeul Național Brukenthal aduce acest demers unic în sfera culturală muzeală din România și că a reușit să organizeze într-un timp record o serie de expoziții și concerte în parteneriat cu instituții de prestigiu din Europa și din lume.  Am convingerea că aceste evenimente vor fi apreciate și vizitate de un public numeros și entuziast”, a menționat Raluca Turcan.

Pentru ediția aniversară a Festivalului din acest an, Muzeul Brukenthal a decis organizarea unui sezon expozițional în premieră. În urma colaborării cu celebrul Muzeu Albertina din Viena, cu Muzeul Ianco Dada din Israel, cu Arhiepiscopia Romano-Catolică din București și Mitropolia Greco-Catolică din Blaj și cu celelalte instituții culturale din Sibiu s-au organizat 8 expoziții.

Acestea conțin colecții de fotografie veche și contemporană, piese istorice, artă europeană și artă românească, tehnică digitală și realizări inginerești.

Președintele PNL Sibiu, Raluca Turcan, le atrage atenția că vor răspunde în fața comunității, la alegerile de anul viitor, în cazul în care nu accesează și nu încep proiectele pe fonduri europene.

”O să îndemn comunitatea să urmărească. Acolo unde primarii fac diferența, vor primi tot sprijinul meu pentru a-și continua activitatea în folosul comunității. Iar dacă au ratat oportunitatea, să știți că voi fi solidară cu comunitățile lor, pentru că nu mi se pare normal ca atunci când ai o șansă dată de un context internațional să o ratezi și să ignori niște necesități de dezvoltare reală pe care le avem”, a declarat Turcan, vineri, în cadrul unei conferințe de presă.

Ea spune că administrația locală are o oportunitate unică, ”cum nu am mai avut niciodată un astfel de moment” și consideră că meritul principal îi aparține președintelui Klaus Iohannis.

”Este meritul președintelui Klaus Iohannis și al guvernului care a realizat PNRR. Este un rezultat palpabil pe care eu, ca om politic, o să-l spun de fiecare dată: sumele care au revenit României sunt sumele care au fost negociate de președintele Klaus Iohannis și guvernul de la aceea vreme. Evident că au fost continuate de guvernele care l-au succedat. (…) Sunt țări cărora li s-au tăiat fondurile pentru că nu au îndeplinit niște condiții”, a completat Raluca Turcan.

Ea are cuvinte de laudă pentru autoritățile locale din Sibiu.

”Primarii și CJ Sibiu s-au mișcat foarte bine și acesta este un merit care trebuie accentuat”, a mai spus Turcan.

”Cei iresponsabili vor fi catalogați ca oameni care au ratat o șansă uriașă de dezvoltare pentru România.

Să știți că fondurile din PNRR, plus banii europeni care vin prin programele multi-anuale, reprezintă o hârtie de turnesol prin care și oamenii politici vor putea fi catalogați în 2 categorii. Oameni care au știut să valorifice aceste oportunități și oameni care au ratat cele mai mari oportunități de dezvoltare pentru România” – Raluca Turcan, președinte PNL Sibiu

Raluca Turcan: Asistența socială nu este o povară socială

Raluca Turcan susține că proiectele începute prin PNRR trebuie să fie încheiate până în 2026, iar cele încheiate prin acordul multi-anual se vor termina până cel târziu un an mai târziu, în 2027.

”Plaja de timp e una obiectivă, determinată de termenele din PNRR .Toate contractele trebuie încheiate până în 2023 și trebuie realizate până în 2026. Programele de sprijin prin acordul multi-anual au termen realizare 2027. Acestea sunt termenele realiste”, a explicat Turcan.

Deputatul de Sibiu atrage atenția programelor sociale, care pot scoate din sărăcie și izolare socială o bună parte din populație.

”În termeni adaptați realității românești, vreau să spun că trebuie să ajungem cu toții la concluzia, politicieni, administrație locală, că asistența socială nu este o cheltuială doar, e o formă de civilizație, un barometru pentru o țară și dacă e făcută în mod țintit, oamenii pot fi scoși din starea de sărăcie și întreaga societate prosperă pentru că dacă-i scoți din situația de marginalizare, unii intră în piața muncii, alții beneficiază de ajutorul statului.

Aici e nevoie de un efort comun, al nostru, oameni politici, al dumneavoastră, mass-media, al organizațiilor locale, să încerce să schimbe puțin câte puțin din mentalitatea pe care mulți încă o a că este o povară socială”, a mai spus Turcan.

Ea spune că a mizat în perioada cât a fost ministru al Muncii pe 4 piloni: pensii, salarii, ocupare și digitalizare și asistență socială.

”Ca ministru al Muncii nu m-am rezumat doar la pensii li salarii, ci am dezvoltat toată activitatea la minister pe 4 paliere. Pensii, salarii, ocupare și digitalizare și asistență socială. Fără acești 4 piloni practic nu poți ca în materie de segment care muncește și segment care beneficiază de pensii să ai politici țintite și eficiente”, a mai transmis Raluca Turcan.