luni, 12 februarie 2018

Publicat la 12:52:00 de

A murit poetul George L. Nimigeanu



Comunitatea artistică medieșeană este din nou în doliu. Poetul George L. Nimigeanu a murit, ieri dimineață, la vârsta de 80 de ani.


Mircea HODÂRNĂU

Poetul a văzut lumina zilei pe 3 ianuarie 1938, în comuna Tereblecea, în fostul județ Rădăuți al României Mari, și și-a făcut debutul literar pe 3 august 1968. De-a lungul carierei sale, a avut aproape 30 de volume publicate. Pentru activitatea sa și performanțe culturale deosebite în domeniul literar, care au contribuit la întărirea prestigiului Mediașului, orașul care l-a adoptat, în 17 noiembrie 2008 a fost declarat cetățean de onoare al municipiului Mediaș.

Având regim de refugiată, familia Nimigeanu este nevoită să-şi schimbe mereu domiciliul, în anul 1953, când multe familii, considerate înstărite, „duşmane ale poporului”, au fost deportate în Bărăgan. Fiindu-i interzisă continuarea studiilor după absolvirea clasei a VII-a, viitorul poet a îndeplinit mai multe munci insalubre ca: muncitor agricol cu ziua, porcar la o întreprindere de creştere şi îngrăşare a animalelor, profesor necalificat timp de doi ani, militar la o unitate militară de marină, trei ani, şi din nou, vreme de un an, tot profesor necalificat. În Bărăgan, George Nimigeanu a urmat cursurile liceale: mai întâi clasele a VIII-a şi a IX-a la Liceul Teoretic din Feteşti Gară (la fără frecvenţă), iar clasa a X-a la Liceul Teoretic din Cernavodă. George L. Nimigeanu s-a calificat ca profesor de educaţie fizică în urma absolvirii Facultăţii de Educaţie Fizică şi Sport din cadrul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi. După obţinerea diplomei de profesor, se stabileşte în Mediaş şi este numit profesor la Şcoala generală nr. 2. Era în anul 1965. A mai funcţionat ca profesor la Şcolile generale nr. 5 şi nr. 7, în cele trei şcoli generale având câte o perioadă de doi ani şi funcţia de director adjunct. Debutul în presă se produce în anul 1968, în ziarul „Tribuna Sibiului”, cu poemul “Vârsta incandescentă”. Anii ’70 au reprezentat o perioadă extrem de fastă pentru mişcarea culturală medieşeană. Este momentul când cenaclul „Octavian Goga”, patronat de Biblioteca Municipală Mediaş, polarizează în jurul său, ca un „fluviu care-şi adună apele”, un grup de vârstnici şi tineri care băteau la porţile afirmării. E de menţionat, dintre vârstnici, în primul rând George Popa, care intrase vânjos în literatură, când cei mai mulţi dintre cenaclişti nici nu se născuseră. Lui George Popa i se alătură Ionel Călbureanu, Horia Lupu apoi tinerii: G. Nimigeanu, T. Andronic, Gh. Felder, G. Puşcariu, Ion Moisin, Ion Băduleasa, Gh. Ciupuligă (Venus), pictorul Petru Dumbrăveanu, C. Iorgulescu ş.a. În decursul a peste 35 de ani de neîntreruptă activitate creatoare, poetul G. L. Nimigeanu a obţinut prestigioase distincţii literare, toate constituind o recunoaştere indubitabilă a talentului său. Iată pe cele mai prestigioase: premiul I acordat de revista „Transilvania” în anii 1975 şi 1977 şi tot premiul I la Festivalul internaţional de poezie „Lucian Blaga” de la Sebeş (1981); premiul Revistei Literar-Artistice a TVR la concursul naţional de creaţie din 1976. Alte premii au fost obţinute pentru unele cărţi de poezie publicate. Pentru întreaga sa activitate, poetul G. L. Nimigeanu a fost recompensat cu alegerea sa ca membru al Uniunii Scriitorilor din România în 1996. Sigur, trăgându-şi obârşia din Bucovina, deşi a trăit şi a lucrat între patru puncte cardinale, poetul a fost adoptat şi ca scriitor bucovinean, fapt ce explică alegerea lui şi ca membru marcant al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, tot în 1996. Nimigeanu a fost iniţiatorul şi organizatorul unei manifestări culturale cu un larg răsunet în ţară şi străinătate. E vorba de “Zilele revistelor de cultură din Transilvania şi Banat”. Această manifestare se desfăşoară anual şi coagulează în cuprinsul ei scriitori din mai toate zonele ţării. “Fără îndoială, autenticitatea unui creator este o rezultantă a talentului artistic, a originalităţii, a muncii asidue, precum şi a nenumăratelor lecturi din lirica românească şi universală. Autenticitatea poetului medieşean este o calitate câştigată şi printr-o discretă diversitate tematică: scurgerea inexorabilă a timpului, destinul omului în cosmos, raportul fiinţei umane cu universul şi cu ea însăşi, izolarea şi singurătatea în societate, misterul dragostei între cupluri ş.a. Toate aceste teme universal valabile nasc întrebări şi aşteaptă răspunsuri care, în cea mai mare parte a lor, vor veni sau nu vor veni nicicând”, scriau Gheorghe Buşoiu și Lucian Giura în volumul “Profiluri medieşene” (Editura Techno Media, Sibiu, 2011).

În 2016, cu sprijinul financiar al Primăriei Mediaș, lui G. L. Nimigeanu i-a apărut un volum de memorii, intitulat “Vămile năpăstuirii – Mărturii… mărturisiri”. “Am amânat mereu momentul trecerii la fapte, pentru că nu este ușor să retrăiești întâmplările care ți-au pricinuit atâtea necazuri, rupt fiind de locurile de baștină în care te-ai trezit la viață și de atâtea altele, care ți s-au întipărit în memorie și în suflet, cum și în felul tău de a vedea lumea și de a acționa. Pentru că nu este ușor să retrăiești întâmplările care ți-au schimbat viața, aruncându-te în afara normalității ei, rupându-te, cu brutalitate, de locurile natale și de tihna de zi cu zi”, mărturisea poetul.

Plouă anapoda merg la Sibiu trec prin
infern peisajul carbonizat vorbeşte sacadat
suferind de silicoză şi saturnism negru văd
înaintea ochilor dar ştiu voi trece şi de Copşa
Mică privind în mine fotografia unui necunoscut
fără nimic ieşit din comun un ins şters îmbrăcat
într-o canadiană verde bătând spre negru
precum priveliştea din jur
Case mici oameni mici întâmplări mici
lume mică şi deasupra lumii cineva scutură
necontenit saci de negru de fum ninge negru
peste negre privelişti pe limbă negru în suflet
negru în gând negru viaţă neagră Târnava
neagră şi marcată de insuficienţă
Geamul murdar al trenului mă
împiedică să constat agonia în toată neagra ei
grozăvie doar o imagine chinuită încearcă o
recompunere din tumefiate şi imprecise
fragmente înglobându-mă şi învinuindu-mă de
viaţă alandala încât ziua devine ceva simptomatic
greu de suportat dar plouă azi plouă se spală cât
de cât de negru negrul vieţii noastre cel de toate
zilele iar eu azi merg la Sibiu

(“Plouă anapoda”, George L. Nimigeanu – 1994)

În noiembrie 2011, George L. Nimigeanu a primit “Premiul pentru memorialistică”, din partea revistei de cultură „Discobolul” și a Filialei Alba-Hunedoara a Uniunii Scriitorilor din România.

Dumnezeu să-l odihnească în pace!
    Trimite prin e-mail