Se afișează postările cu eticheta Teatrul National Radu Stanca Sibiu. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Teatrul National Radu Stanca Sibiu. Afișați toate postările

marți, 23 august 2022

Publicat la marți, august 23, 2022 de

Premiera „MASS”, o coproducție TNRS – UNTEATRU, în septembrie, la Sibiu

 

Scena Teatrului Național „Radu Stanca” Sibiu găzduiește, în luna septembrie, premiera spectacolului „MASS”, o coproducție TNRS – UNTEATRU. „MASS”, de  Fran Kranz, regia Andrei și Andreea Grosu, îi are în distribuție pe Ofelia Popii, Mihaela Trofimov, Richard Bovnoczki și Marius Turdeanu, iar scenografia este semnată de Vladimir Turturica.

Textul e o atentă examinare a durerii, a furiei și a acceptarii.  Două familii care încearcă să se ierte și să meargă mai departe. Se caută vinovați, se caută povești justificatoare pentru destinul lor, se caută răspunsuri. Își îndreaptă degete arătătoare către cel din față pentru a se putea elibera de povara vinovăției. O masă, patru scaune. Un loc de întâlnire pentru cei patru care au fost lăsați în urmă. O elegie pentru cei mai singuri oameni de pe pământ.

„Acest spectacol este o fericită colaborare între TNRS și UNTEATRU, alături de regizorii Andrei și Andreea Grosu, care au cucerit publicul sibian cu minunatele producții realizate pentru scena noastră. Distribuția reunește actori ai celor două teatre. De la UNTEATRU îi avem pe  Mihaela Trofimov și Richard Bovnoczki, prezenți în cadrul Festivalului Internațional de Teatru, în Domnișoara Iulia, unul dintre cele mai căutate spectacole românești ale ediției din acest an. Din partea TNRS, distribuția este completată de îndrăgiții actori Ofelia Popii și Marius Turdeanu. Ne dorim ca această coproducție, care deschide seria spectacolelor din toamnă, să fie o nouă șansă de a ne bucura de teatru și de a celebra frumusețea de pretutindeni”, a declarat Constantin Chiriac, directorul TNRS și președintele FITS.

„MASS” va avea avanpremiera în 8 septembrie, ora 19:00, iar premiera în 9 septembrie, ora 19:00, la Fabrica de Cultură IACM Construcţii SA UniCredit, str. Triajului, nr 1-3, Sala Lulu.

Biletele sunt disponibile pe www.tnrs.ro și la Agenția Teatrală din Sibiu, str. Nicolae Bălcescu, nr. 17.

Continuare
    Trimite prin e-mail

marți, 3 mai 2022

Publicat la marți, mai 03, 2022 de

„Faust” și „Povestea prințesei deocheate”, în regia lui Silviu Purcărete, revin pe scena TNRS

Producțiile „Faust” și „Povestea prințesei deocheate”, în regia lui Silviu Purcărete, spectacole fenomen, apreciate la nivel național și internațional, vor avea primele reprezentații din acest an în lunile mai și iunie la Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu.

„Faust”, de J. W. Goethe, în regia lui Silviu Purcărete a avut premiera în anul 2007, iar de atunci și până în prezent au fost peste 250 de reprezentații, toate cu casa închisă. Spectacolul a fost distins la Gala Premiilor UNITER 2008, a participat la Festivalul Goethe de la Frankfurt în 2008 și la Festivalul Internațional de Teatru de la Edinburgh 2009 în selecția oficială, a primit Herald Angel Award 2009, și Premiul de Excelență la Gala Premiilor UNITER 2010.

„Povestea prințesei deocheate” are la bază un scenariu original, semnat de Silviu Purcărete, care pornește de la piesa kabuki a lui Tsuruya Namboku al IV-lea. Spectacolul a fost distins cu Premiul UNITER pentru Cel mai bun spectacol al anului 2018, în România, Cea mai bună actriță în rol principal pentru rolurile Seigen și Shinnobu Sota – Ofelia Popii, Cea mai bună scenografie – Dragoș Buhagiar. De asemenea, a fost prezentat în cadrul Festivalului Europalia, de la Bruxelles.

„Faust” este programat  în 13, 14, 20 și 21 mai, de la ora 19:00. În 4 iunie este programată o nouă reprezentație de la ora 19:00, iar în 5 iunie, de la ora 17:00. Prețul unui bilet este 100 lei.
În 10 și 11 iunie, de la ora 19:00, sunt programate reprezentațiile spectacolului „Povestea prințesei deocheate”. Prețul unui bilet întreg este 60 lei, prețul redus 50 lei.

Ambele spectacole se joacă la Fabrica de Cultura IACM Construcții UniCredit

 
INFORMAȚII SUPLIMENTARE DESPRE SPECTACOLE
 
Faust
De: J. W. Goethe
Regia: Silviu Purcărete
Traducerea: Şt. A. Doinaş
Decor și light design: Helmut Stürmer
Costume: Lia Manţoc
Muzică originală: Vasile Şirli
Orchestrație: Doru Apreotesei
Video: Andu Dumitrescu
Asistent scenografie: Daniel Răduţă
Cu: Ofelia Popii, Miklós Bács, Cezara Crețu, Ioana Antal, Andreea Preda, Iunis Minculete, Simona Negrilă, Eveline Buta, Andrada Oltean, Francesca Pop, Cristian Stanca, Johanna Adam, Ioana Cosma, Veronica Arizancu, Emőke Boldizsár, Diana Fufezan, Ioana Blaga Frunzescu, Raluca Iani, Dana Lăzărescu, Mariana Mihu – Plier, Serenela Mureşan, Fabiola Petri, Gabriela Pîrlițeanu, Cristina Ragos, Cristina Stoleriu, Dana Taloş, Arina Ioana Trif, Cendana Trifan, Codruţa Vasiu, Mihai Coman, Ali Deac, Alexandru Malaicu, Adrian Matioc, Adrian Neacşu, Cătălin Neghină, Eduard Pătrașcu, Viorel Rață, Vlad Robaș, Ștefan Tunsoiu, Marius Turdeanu, Iustinian Turcu, Pali Vecsei, Liviu Vlad, Andrei Gîlcescu, Horia Fedorca, Yannick Becker, Dorin Pitariu, Lucian Fabro, Călin Filip, Ciprian Oancea și studenții Departamentului de Artă Teatrală din cadrul ULBS; Câinele Faust

Un reper important al teatrului românesc de după 1989, producția Teatrului Național „Radu Stanca“ Sibiu contribuie semnificativ la promovarea valorilor culturale naționale, precum și la susținerea unui dialog productiv între artiștii români și cei europeni. Acest lucru a fost confirmat prin premiile obținute, precum prin și turneele întreprinse: Ofelia Popii – premiul pentru cea mai bună interpretare feminină într-un rol principal și Helmut Sturmer – premiul pentru cea mai bună scenografie – Gala Premiilor UNITER 2008, participare la Festivalul Goethe de la Frankfurt în 2008 și la Festivalul Internațional de Teatru de la Edinburgh 2009 în selecția oficială, Ofelia Popii – Herald Angel Award 2009, Premiul de Excelență – Gala Premiilor UNITER 2010.

„Faust“ e mai mult decât un spectacol de teatru. Emoționant și visceral, „Faust“ își invită publicul la o experiență puternică despre cunoaștere, credință, durere și iubire. „Faust”-ul lui Silviu Purcărete se distinge prin complexitatea viziunii regizorale: este o experiență extrasenzorială la granița dintre Pământ și Iad, un peisaj amplificat prin proiecții, muzică rock live, zeci de actori și dansatori și o coloană sonoră originală semnată de Vasile Şirli. La baza acestui „Faust“ modern stă improvizația, textul lui Johann Wolfgang von Goethe constituind punctul de plecare pentru o compoziție teatrală de excepție. Scenariul spectacolului de la Sibiu surprinde momentele esențiale din textul lui Goethe: pactul lui Faust cu Diavolul, patima lui Faust pentru Margareta, noaptea Valpurgiei și ridicarea lui Faust la Cer. Producția se remarcă prin decor și light design de o impresionantă forță evocatoare, costume provocator sugestive, elegante sau burlești, muzică antrenantă sau copleșitoare cu efecte sonore adecvate ambianței funambulești, proiecții video ingenios articulate în arhitectura întregului demers scenic, creat monumental prin jocul a peste 120 de actori într-o hală industrială dezafectată.

„Povestea prințesei deocheate”
scenariu de Silviu Purcărete inspirat din Sakura Hime Azuma Bunshô, de Tsuruya Nanboku al IV-lea
Regia: Silviu Purcărete
Traducere: Eugen Gyemant
Muzica originală: Vasile Şirli
Scenografia: Dragoş Buhagiar
Asistent regie: Eugen Gyemant, Sanda Anastasof
Asistent scenograf: Iuliana Gherghescu
Face designer: Minela Popa
Pregătire muzicală: Vlad Robaș
Make-up: Elena Vlad, Corina Predescu, Bogdan Dobre
Manager proiect: Claudia Maior
Coordonator marketing: Eliza Ceprăzaru
 
Cu: Ofelia Popii, Iustinian Turcu, Dana Taloş, Adrian Matioc, Diana Văcaru-Lazăr, Cristian Stanca, Diana Fufezan, Raluca Iani, Mariana Mihu – Plier, Adrian Neacşu, Pali Vecsei, Vlad Robaș, Emőke Boldizsár, Cristina Stoleriu, Alexandru Malaicu, Codruţa Vasiu, Serenela Mureşan, Johanna Adam, Cristina Ragos, Cendana Trifan, Antonia Dobocan, Veronica Arizancu, Arina Ioana Trif, Fabiola Petri, Gabriela Pîrlițeanu, Monica Vîlcu, Ioana Cosma, Cristina Blaga-Tomuș, Oana Brânzan, Eduard Pătrașcu, Mihai Coman, Viorel Rață, Liviu Vlad, Cătălin Neghină, Ștefan Tunsoiu, Andrei Gîlcescu, Horia Fedorca

Spectacolul „Povestea prințesei deocheate” are la bază un scenariu original, semnat de Silviu Purcărete, care pornește de la piesa kabuki a lui Tsuruya Namboku al IV-lea. Kabuki este unul dintre cele mai importante stiluri de teatru japonez, caracterizat prin rafinament vizual și o codificare complexă.
Teatrul kabuki își are originile în scenele senzuale și comice interpretate de către preoteasa Okuni și trupa ei de actrițe. Okuni a adaptat stilul de spectacol ritualic practicat în temple, la scenarii cu subiecte laice, de cele mai multe ori deocheate.
Succesul pieselor se datora, în principal, scenelor erotice, ceea ce adesea ducea la încăierări între spectatori pe seama actrițelor, care practicau și prostituția. Din această cauză, femeilor li s-a interzis să mai joace în spectacolele kabuki, fiind înlocuite de bărbați tineri. Douăzeci de ani mai târziu, aceștia au fost, de asemenea, excluși, în momentul în care s-a descoperit că și tinerii actori făceau același lucru. Drept urmare, toate rolurile din spectacolele kabuki au fost jucate de către bărbați maturi.
Inspirat de această tradiție teatrală, Silviu Purcărete își propune să facă un spectacol european, folosind textul, regulile și spațiul kabuki, reinterpretate într-o manieră personală.
Povestea prințesei Sakura (floare de cireș) a suferit, de-a lungul timpului, mai multe transformări, pornind de la varianta originală care datează din anul 1817, până la cea mai cunoscută dintre variante, din 1967, de la Teatrul Național din Tokyo.
Tsuruya Namboku al IV-lea a scris în ultimii 25 de ani din viață peste 100 de piese de teatru, iar una dintre cele mai importante este cea care spune povestea prințesei Sakura.
Autorul era faimos pentru readucerea în atenția publicului a pieselor kabuki cunoscute din secolul al XVII-lea și pentru inovare în tradiția kabuki.
Prințesa Sakura este eroina a numeroase piese kabuki și bunraku, dar Namboku este cel dintâi care o aduce în prim-plan.
Povestea debutează în momentul în care Seigen, starețul unui templu, se îndrăgostește de tânărul său discipol, Shiragiku. Fiind condamnați la o viață de iubire imposibilă, preotul și ucenicul său hotărăsc să se sinucidă. Tânărul moare, preotul supraviețuiește. Șaptesprezece ani mai târziu, când Prințesa Sakura vine la templu pentru a se călugări, Seigen recunoaște în ea reîncarnarea feminină a lui Shiragiku și se îndrăgostește din nou.
„Povestea prințesei deocheate” abundă în istorii de dragoste obsesivă, crime, reîncarnări și răzbunare. Spectacolul preia aceste teme și construiește, cu umor și auto-ironie, un comentariu efervescent al dialogului dintre cultura europeană și cea japoneză.

Continuare
    Trimite prin e-mail

luni, 16 august 2021

Publicat la luni, august 16, 2021 de

FITS 2021: Clădire de 20 m, din carton, ridicată în centrul istoric al Sibiului, cu ajutorul publicului! Înscrierile au început astăzi!

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu construiește speranța împreună cu publicul. O clădire de 20 m, din carton, va fi ridicată în centrul istoric al Sibiului! Înscrierile au început astăzi!
 

Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS), care va avea loc între 20 și 29 august 2021, cu tema „Construim speranța împreună”, include în programul său un proiect prin care transpune în practică tema de anul acesta. Artistul francez Olivier Grossetête și Les Bâtisses Soeurs vor construi, alături de publicul FITS, o replică din carton a clădirilor din centrul istoric al Sibiului, de dimensiuni impresionante, care va fi amplasată în Piața Mică. Ineditul proiect debutează chiar zilele acestea, când echipa de artiști din Franța începe construcția pieselor care vor forma ansamblul, ce ulterior va fi ridicat în centrul istoric al orașului, fără intervenția utilajelor, ci doar prin contribuția oamenilor. 
„Evenimentul din Piața Mică ilustrează într-un mod foarte concret tema Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu – Construim speranța împreună. Vom construi, în primele zile ale Festivalului, o mică parte din ceea ce înseamnă construcțiile istorice din Piața Mică. Trupa Les Bâtisses Soeurs și artistul francez Olivier Grossetête vin în premieră la Sibiu, încercând să redea comunității o părticică din frumosul nostru centru istoric. Construcția are 20 de metri înălțime, se întinde pe o suprafață de mai mult de 100 de metri pătrați și este construită fără niciun fel de utilaj special, doar cu ajutorul oamenilor care vor susține ridicarea ei, împreună vom realiza această construcție. Este un proiect pe care îl gândim de mult timp și ne bucurăm că se va întâmpla”, a declarat Dan Bartha-Lazăr, selecționer outdoor FITS 2021. 
Artiștii francezi au sosit în Sibiu, iar de luni dimineața au început munca la acest proiect, alături de sibieni și de publicul care își dorește să ia parte la acest eveniment unic.
 „Facem un apel către sibieni – către cei care sunt, în primul rând, vaccinați – să vină împreună cu copiii și să participe la această acțiune unică. Întregul Festival este dedicat publicului nostru, toate gândurile și eforturile noastre sunt îndreptate către public, către comunitate, iar acest proiect este modalitatea noastră de a construi împreună frumosul, de a construi împreună speranța. Este un moment deosebit, care se întâmplă foarte rar într-o comunitate și este dovada faptului că la Sibiu se pot întâmpla minuni”, spune Constantin Chiriac, președintele Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu. 
Haideți să construim împreună!
 
În sala de sport a Clubului Sportiv Școlar, din Parcarea Teatrului din Sibiu, a început deja atelierul care va dura aproape cinci zile. Aici vor fi realizate componentele care, în final, vor fi asamblate în Piața Mică din Sibiu, alături de public și care vor sta, în cea de-a doua zi de FITS, în 21 august, la baza acestei impresionante construcții.
Proiectul este sprijinit de firma Rondocarton din Cluj-Napoca, care pune la dispoziție materialele necesare.
Inedita construcție va putea fi admirată în centrul istoric al Sibiului până în data de 23 august, când demontarea ansamblului va fi un moment special și va fi făcută tot alături de publicul Festivalului.
 
Înscrieri pentru ateliere. Locuri limitate!
 
Înscrierile pentru aceste ateliere pot fi făcute direct la sala de sport a Clubului Sportiv Școlar, din Parcarea Teatrului din Sibiu. Concret, cei care doresc să contribuie la realizarea construcției se pot deplasa la sala de sport și pot opta pentru un interval de timp în care să participe la ateliere.
Accesul la evenimentele organizate în spații închise se face în baza unui document de identitate, precum și a prezentării unuia dintre următoarele documente:
- dovadă oficială care atestă vaccinarea anti SARS-COV2 (minim 10 zile de la finalizarea schemei de vaccinare),
- dovadă oficială a unui test PCR negativ - efectuat cu cel mult 72 de ore înaintea evenimentului,
- dovadă a rezultatului negativ certificat de o unitate medicală a unui test antigen rapid nu mai vechi de 24 de ore înainte de începerea evenimentului,
- dovadă medicală a faptului că se află în perioada cuprinsă între a 15-a zi şi a 180-a zi ulterioară confirmării infectării cu SARS-COV-2.
 
Construcții monumentale participative cu Olivier Grossetête și Les Bâtisses Soeurs
 
Proiectul pe care artistul Olivier Grossetête și Les Bâtisses Soeurs îl aduc în România este unul extrem de apreciat de public. Construcțiile monumentale participative din carton sunt o întâlnire propusă publicului pentru a construi împreună o arhitectură utopică... un vis de copil.... un spectacol colectiv.
„Efemere prin natura lor, ziua finală a construcțiilor aduce sărbătoare și bucurie. Acest proiect, deopotrivă arhitectural și participativ, invită toți cetățenii unui oraș să participe la o aventură - adulți, copii, vârstnici, oameni din medii diferite, sunt chemați să ia parte la acest proiect gigantic și nebunesc, să construiască împreună o construcție din cutii de carton inspirată din arhitectura locală, doar cu ajutorul unor cutii și bandă adezivă! Fără macarale sau alte utilaje! Construcția poate ajunge până la 25 metri înălțime, poate cuprinde 1500 de cutii și poate cântări peste 1,5 tone! Fiecare proiect are 3 momente cheie: 5 zile de ateliere, 1 zi de construcție publică, iar ultima zi e dedicată de-construcției! În cadrul atelierelor, aflăm abordarea artistică și se pun în practică tehnicile folosite pentru a construi. Construim piesele specifice și pre-asamblăm elementele specifice: acoperișuri, arcuri, cornișe, balcoane... Aceste momente sunt un prilej pentru a împărtăși și schimba experiențe unice”, este modul în care reprezentanții companiei franceze descriu experiența.
Continuare
    Trimite prin e-mail

sâmbătă, 14 august 2021

Publicat la sâmbătă, august 14, 2021 de

Barcelona Flamenco Ballet, două reprezentații suplimentare la Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu. Kibbutz Contemporary Dance Company, prezent doar la FITS online

Barcelona Flamenco Ballet va susține două reprezentații suplimentare ale spectacolului „Flacăra Nopții” în cadrul Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, în condițiile în care Kibbutz Contemporary Dance Company nu va mai fi prezentă fizic la Sibiu, la cea de-a XXVIII-a ediție a FITS, ci cu un spectacol transmis online.
 

Reputata companie de dans din Israel, Kibbutz Contemporary Dance Company, nu va putea ajunge, din păcate, în România din cauza situației dificile provocate de pandemia de coronavirus. Potrivit regulilor recent intrate în vigoare, la revenirea în țara de origine, artiștii ar fi fost nevoiți să respecte o perioadă de carantină de 7 zile, fapt care a condus la decizia de renunțare la deplasarea în România.
 
Una dintre cele mai mari companii de dans din lume, Kibbutz Contemporary Dance Company are o structură complexă, cu o echipă ce numără aproximativ 50 de dansatori, iar plasarea acestora în carantină ar fi afectat în mod semnificativ proiectele acesteia pentru o perioadă importantă de timp.
 
Deși nu vor fi prezenți fizic la Sibiu, publicul FITS se va întâlni cu măiestria dansatorilor din Israel în cadrul unei transmisii online. Reprezentația Kibbutz Contemporary Dance Company, „Nevoia de mângâiere/ASYLUM”, va fi transmisă în 24 august, ora 18:00, și în 25 august, ora 06:00, fiind spectacol online înregistrat.
 
„Flacăra Nopții”, în 22, 23 și 24 august
 
Publicul FITS 2021 se va putea bucura de reprezentații suplimentare ale spectacolului „Flacăra Nopții”, al Companiei Barcelona Flamenco Ballet, care a fost creat de artiștii spanioli special pentru Festivalul de la Sibiu și va fi prezentat aici în premieră mondială.
 
„Flacăra Nopții” va avea reprezentații în 22 august, la ora 18:00, în 23 august, ora 20:00, și în 24 august la ora 18:00, la Centrul Cultural „Ion Besoiu” din Sibiu.
 
„Flacăra Nopții”, regia și coregrafia David Gutiérrez, cu : David Gutiérrez, Paula Reyes, Judit Perez, Andrea Amaya, Alba Soto, Claudia Martinell & Estefanía Maiz este unul dintre cele mai așteptate spectacole ale Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, prezentat în premieră absolută, concesionat de nenumărate alte festivaluri ale lumii.
 
Organizatorii FITS sunt extrem de fericiți că au putut pune în practică această soluție excepțională deoarece Barcelona Flamenco Ballet creează mai mult decât un spectacol de dans, o adevărată operă de artă.
 
Persoanelor care au achiziționat bilete pentru spectacolul „Nevoia de mângâiere/ASYLUM” al Kibbutz Contemporary Dance Company li se va returna contravaloarea biletelor, fizic la Agenția Teatrală din Sibiu, iar online la adresa: contact@entertix.ro.
 
Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu are loc în perioada 20-29 august și are o triplă dimensiune – fizică, hibridă și online, cu tema „Construim speranța împreună”.
Continuare
    Trimite prin e-mail

luni, 17 mai 2021

Publicat la luni, mai 17, 2021 de

Constantin Chiriac: „Încercăm să construim noul teatru“

Constantin Chiriac, directorul general al Teatrului Național „Radu Stanca“, dezvăluie transformările care au avut loc în teatrul sibian în ultimul an, proiectele pentru 2021, inclusiv ce va fi la FITS, viziunea sa pentru un Sibiu cultural excepțional

Când spui Teatrul Național „Radu Stanca“, spui Constantin Chiriac. Și invers. Președinte al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, director general al Teatrului Național „Radu Stanca“ Sibiu și director al Bursei de Spectacole de la Sibiu, a jucat un rol decisiv în obținerea titlului Sibiu - Capitală Culturală Europeană 2007 și în reușita incontestabilă a proiectului. Constantin Chiriac menține ștacheta la un nivel incredibil pentru România, chiar și-n pandemie.

Monitorul de Mediaș a căutat să afle direct de la domnia sa ce a însemnat ultimul an pentru cultură, despre transformările care au avut loc, despre digitalizare, despre prietenia, iubirea, vibrația cu care publicul înconjoară, în continuare, teatrul sibian.

Reporter: Care este impactul digitalizării asupra spectatorului de teatru?

Constantin Chiriac: Publicul este o structură vie, flexibilă, este formată din oameni - oameni care au diverse vârste, profiluri, o educație care își pune amprenta asupra gustului. În același timp, sunt oameni care au trecut printr-o pandemie - și trec în continuare. Este un șoc faptul că de mai bine de un an ei sunt închiși; în afară de micile oaze, de puțină libertate și de grupuri sau indivizi care au fost în zona rebelă, asumată sau inconștientă. În majoritatea lui, publicul a simțit lipsa acută a spectacolului, a evenimentelor indoor și în aer liber, a bucuriei și emoției de a se întâlni și de a fi părtaș la miracolul creației. E un moment de răscruce pentru publicul din România și din lume: alături de dorința lor uriașă de a se întoarce în săli, de a lua parte la spectacole, la evenimente, la tot ceea ce înseamnă împărtășirea în comun a emoției și a frumosului, este și nevoia de defulare, de schimbare și cea de libertate.

R.: Și-a schimbat publicul profilul?

C.C.: Am înțeles că publicul își schimbă profilul și noi trebuie să fim atenți la ce înseamnă nevoile lui, dar și dragostea lui, și energia acestui public. Singurul secret, care în fond și la urma urmei nu este un secret, e calitatea, e posibilitatea de a-I dărui emoție, valoare, miracol. În clipa în care îl surprinzi cu produse care să aducă ceea ce invocam adineauri alături de nou, de surprinzător, alături de unic, de emoționant - toate acestea sunt ingrediente care îl determină să vină după tineri creatori, producători de evenimente, fie că îl oferi live sau online aceste evenimente.

Digitalizarea va avea un rol foarte important în anii viitori și se vor crea multe evenimente hibride, se vor crea multe lucruri noi, la care uneori nici nu ne așteptăm - ele se nasc cu o viteză uluitoare și sunt convins că multe din exercițiile, din experimentele care au avut, au și vor avea loc, vor fi date uitării. Timpul filtrează, decantează, și numai tot ce ține de real și de frumos merge mai departe.

R.: Care au fost investițiile făcute în procesul de digitalizare?

C.C.: Încă de la începutul pandemiei am schimbat lista de investiții, am făcut investiții în zona de streaming, în aparatură, în site-ul Scenei Digitale și am făcut multă investiție în ceea ce înseamnă posibilitatea de a înregistra. De asemenea, în oamenii care sunt capabili să facă acest lucru, în traduceri, în montaj, în regizori, în echipe care sunt capabile pe lângă spectacolul fizic (pe care întotdeauna l-am pus în prim-plan) să creeze și varianta de online, de film, de structură înregistrată care să fie diferită de spectacolul fizic. Vom continua aceste investiții și tot acest parcurs pe care l-am avut, dar și ceea ce planificăm pentru următorii ani, vor pune o pecete importantă pe ceea ce înseamnă noul teatru, Centrul de congrese și Institutul de cercetări.

R.: Ce urmează? O să păstrați folosirea suportului online, de îndată ce spectatorii urmează să se întoarcă în săli?

C.C.: Bineînțeles. Tot ce s-a câștigat va fi evaluat, decantat și păstrat. În același timp, învățăm din ceea ce înseamnă online-ul pentru că, așa cum am spus și în alte interviuri, România este o țară săracă în evenimente - sunt propuneri, sunt produse, sunt zone de hei-rup, dar nu există o formare profesionistă care să ofere o continuitate în așa fel încât comunitățile medii și mici să se bucure de evenimente, cum ar fi satele, orășelele și orașele care pornesc de la câteva mii de locuitori și se duc la zeci de mii, care nu au teatru, nu au cinema, și care au nevoie de această întâlnire, de miracolul cu zona de spectacol. Iar atunci, ceea ce se întâmplă în jurul marilor evenimente, precum Festivalul Internațional de Teatru, agenda culturală a Teatrului Național „Radu Stanca”, trebuie să se repercurteze în ceea ce înseamnă posibilitatea de a transmite în cercuri concentrice această difuzare coerentă a evenimentelor, în așa fel încât să exite continuitate, să fie parcurs, să fie viziune, și de ce nu, un element formator pentru publicul care așteaptă atât de mult de la noi și care ne dăruiește necondiționat atașamentul și dorința lui de dialog.

R.: Sunteți un vizionar. Cum arată viitorul?

C.C.: Fiecare ne imaginăm viitorul în funcție de ce am creat în viață, în funcție de ce suntem și mai ales de ce visăm. Ce gândim, păstrând zona de realitate și de concretețe ca pe un sprijin, și de acolo încercând să ne desprindem cu zborul creației, cu imaginația, cu puterea de a plăsmui, cu puterea de a construi. Am și dat răspuns în întrebarea precedentă pentru că dorim să ne adresăm nu doar publicului din Sibiu, ci și celui din județ, regiune, din România, publicului din toată lumea care a fost, vine și va veni la Festivalul Internațional de Teatru, la marile spectacole ale Teatrului Național „Radu Stanca”, și mai nou ale Școlii de Teatru ale Universității „Lucian Blaga” din Sibiu. Încercăm să construim noul teatru, noul Centru de Congrese și Institutul de Cercetări, ca pe un obiectiv major pe care Primăria Sibiului și l-a asumat, toți cei care reprezintă dimensiunea politică în acestă regiune și din această țară, și care va aduce schimbări majore așa cum cultura, începând din anul 2000, a produs schimbări majore în această comunitate - concret Festivalul Internațional, Teatrul Național, Capitala Culturală, Agenda Culturală a Sibiului -, combinate cu cercetarea, educația, turismul, zona gastronomică, exploatarea resurselor de frumusețe, dar și de bogăție spirituală a oamenilor culturali din această regiune care va aduce nu numai bunăstare, ci și mai multă fericire.

R.: Cum arată agenda de evenimente a anului 2021?

C.C.: Sunt toate spectacolele pe care le vom avea pe platforma digitală: sunt cel puțin 30 de spectacole, la care se adaugă 12 cadou, care, în desfășurare, sunt oferta pe un an a Scenei Digitale. Partajat pe 6 luni - sunt 18 spectacole, pe 3 luni - 12 și pe o lună - 8. În fiecare lună, cu o schimbare de două spectacole, care face ca patrimoniul de spectacole online să tot crească proporțional cu forma de abonament pe care fiecare dorește să și-o achiziționeze. Se adaugă, cum menționam, spectacolele-cadou, bonus, din repertoriul marilor companii care au fost și care vor fi la FITS. De asemenea, este agenda fizică pe care o propunem din luna mai, și sperăm ca acestă campanie de vaccinare să ne dea siguranța unei continuități a programului cu o treime, cu jumătate din capacitate, cu sala plină. Sperăm să nu mai existe al patrulea val, ci numai cazuri care pot fi tratate direct, iar dialogul dintre spectacolele noastre, activitatea teatrului, să nu mai fie stânjenit în raportul pe care îl avem cu spectatorul fizic. Așadar, vor fi spectacolele pe care le producem atât pentru Scena Digitală, cât și fizic, apoi Festivalul, conferințele speciale pe care le vom relua și în format fizic, spectacolele-lectură, toate premierele pe care le-am gândit și nu sunt puține, 14 la număr, și activitatea asiduă pe care o vom continua pentru Scena Digitală, care va răspunde nu numai publicului din Sibiu, ci comunității românești, comunității Festivalului la nivel internațional.

R.: Cu toții așteptăm Festivalul Internațional de Teatru. Ce puteți să ne spuneți cu certitudine despre organizarea acestuia?

C.C.: Cu certitudine, festivalul va fi între 20 și 29 august. L-am mutat atunci ca să fim siguri că dimensiunea fizică nu va mai fi perturbată, că toate spectacolele care vor fi în săli vor putea fi retransmise către comunitățile, multiplexurile, sălile de cinema din toate mall-urile din România, de structurile care se vor asocia cu noi, în așa fel încât bogăția evenimentelor pe care le vom avea pe parcursul celor 10 zile la Sibiu să poată să fie multiplicate, văzute în toată țara și în toată lumea. Va fi zona hibridă în care vor fi spectacole live retransmise, dar și spectacole prezentate în alte colțuri ale lumii, și special transmise la FITS, la care se adaugă dimensiunea exclusiv online. Vor fi toate bisericile care, în edițiile trecute, au fost pline de spectacole, vor fi spațiile outdoor care vor fi mobilate, pornind de la Piața Mare la Piața Mică, la Huet, la Habermann, ș.a.m.d.

Vor fi nume celebre, companii importante (din Franța, Marea Britanie, Japonia, Germania, Austria, Israel, Statele Unite, Italia, și bineînțeles spectacole din România), nume importante pe Aleea Celebrităților, care va fi făcută fizic. Bineînțeles că vom face Bursa de Spectacole, Therme Forum, Platforma Doctorală, în format fizic și online, alături de secțiunea de film, Festivalul Școlilor, ateliere. Vom avea și secțiunea de patrimoniu cu mari spectacole din lume pe care le vom difuza gratuit, zona de expoziții, Programul de Voluntari, toate vor funcționa așa cum au funcționat în anii normali.

R.: Există noutăți legate de noua casă a Teatrului Național „Radu Stanca”?

C.C.: Va fi gata în luna mai proiectul de prefezabilitate. Sunt alocați de la Guvern la Primăria din Sibiu bani pentru studiul de fezabilitate și pentru competiția soluției arhitecturale a noului spațiu. Urmare a studiului de prefezabilitate va fi consultarea publică și apoi această competiție atât de importantă. Sperăm la sprijinul în continuare al structurii care a făcut proiectul de prefezabilitate, ARUP, în așa fel încât să existe o continuitate, o siguranță, a profesioniștilor care vin și ni se alătură în tot ce înseamnă această mare aventură vizionară de a construi la Sibiu acest teatru nou, Centru de congrese și Institut de cercetare.

R.: Ce le transmiteți iubitorilor teatrului?

C.C.: Ei sunt publicul nostru, iubitorii de teatru, oamenii care au venit fizic și online la spectacolele noastre, sunt rațiunile noastre de a fi. Au fost milioane care ne-au căutat și ale căror bătăi de inimă ne-au dat putere să muncim de două-trei ori mai mult decât într-un an normal. Emoția lor, nevoia lor de frumos, dorința lor de a comunica cu noi, de a fi alături de noi, ne-au făcut să născocim proiecte ca Fotoliul cu povești și poezie, Actori.SB.Online - Daruri teatrale, Scena Digitală, Tradiții TO GO, iar toate spectacolele pe care le-am făcut și le facem pentru ei, gândindu-ne cum să născocim vise, lucruri frumoase, creații unice care să-i bucure. Este reconfortant să vezi cu câtă prietenie, cu câtă iubire, cu câtă frumusețe, ne înconjoară zilnic. Pentru ei creăm și suntem bucuroși că putem să răspundem cu creația noastră nevoilor de frumos, de dialog, de emoție. (A consemnat Viorica Maier)

Constantin Chiriac | director general TNRS

„Au fost milioane care ne-au căutat și ale căror bătăi de inimă ne-au dat putere să muncim de două-trei ori mai mult decât într-un an normal. Emoția lor, nevoia lor de frumos, dorința lor de a comunica cu noi, de a fi alături de noi, ne-au făcut să născocim proiecte ca „Fotoliul cu povești și poezie“, „Actori.SB.Online - Daruri teatrale“, „Scena Digitală“, „Tradiții TO GO“, iar toate spectacolele pe care le-am făcut și le facem pentru ei, gândindu-ne cum să născocim vise, lucruri frumoase, creații unice care să-i bucure. Este reconfortant să vezi cu câtă prietenie, cu câtă iubire, cu câtă frumusețe, ne înconjoară zilnic.“

Constantin Chiriac

Fără îndoială, despre activitatea, cariera și viața lui Constantin Chiriac se pot scrie cărți întregi. Actor de teatru și film și lider în domeniul cultural, Constantin Chiriac a studiat Actoria la București, obținând diplome în management cultural de la Agenția de Informații a SUA, de la Hull University din Marea Britanie, precum și de la Virginia Commonwealth University Richmond.

De-a lungul carierei sale a creat structuri de renume mondial, a generat nenumărate proiecte internaționale și a condus echipe de mare valoare. Este președinte al Festivalului Internațional de Teatru de la Sibiu, director general al Teatrului Național „Radu Stanca“ Sibiu și director al Bursei de Spectacole de la Sibiu. A jucat un rol decisiv în obținerea titlului Sibiu – Capitală Culturală Europeană 2007 și în reușita incontestabilă a proiectului. De asemenea, a fost membru al Comisiei de selecție și de monitorizare a orașelor candidate pentru titlul de Capitală Culturală Europeană (2009 – 2012).

Este profesor universitar la Universitatea „Lucian Blaga“ din Sibiu și a primit titlul de Doctor Honoris Causa la Leeds Metropolitan University, Universitatea de Vest Timișoara, Academia de Studii Economice din Moldova, Academia de Muzică, Teatru și Arte Plastice Chișinău și de la Universitatea Națională de Arte „George Enescu“ Iași, susținând cursuri și conferințe la universități din lumea întreagă. Munca sa a fost recunoscută prin nenumărate premii și distincții, printre care Premiul Aspen Institute pentru Contribuția la Patrimoniul Cultural Național în 2014 și Premiul Fundației Japonia și al Ministerului de Afaceri Externe din Japonia (2015). Este Ofițer al Ordinului Coroanei Belgiene (2011) și Ambasador Onorific al Turismului din 2014. De asemenea, a primit Ordinul Național „Pentru Merit“ în grad de Cavaler (2000) și Ordinul Meritul Cultural în grad de Ofițer, din partea Marelui Duce de Luxemburg (2017). În anul 2018 a primit Crucea Casei Regale a României pentru Teatrul Național „Radu Stanca“ Sibiu, Titlul de Cetățean de Onoare al Județului Sibiu și Titlul de Cetățean de Onoare al Municipiului Râmnicu Vâlcea. În 2019, Ministrul Culturii din Franța, dl. Franck Riester l-a decorat în grad de Cavaler al Ordinului Artelor și Literelor. Tot în anul 2019 a fost decorat de Guvernul Japonez cu „Ordinul Soarelui Răsare cu Raze Aurii“. În 2020 a fost decorat în grad de Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare Franța, de către Ministerul pentru Europa și Afaceri Externe din Franța și a primit Distincția Culturală a Academiei Române.

Pe scenă

Constantin Chiriac a jucat în peste 40 de spectacole, colaborând cu regizori importanți cum ar fi Iulian Vișa, Andriy Zholdak, Mihai Măniuțiu, Silviu Purcărete și Kushida Kazuyoshi și a susținut one-man show-uri și recitaluri de poezie în peste 50 de țări. Printre cele mai cunoscute filme în care a jucat se numără Moromeții (regia Stere Gulea), Croaziera (regia Mircea Daneliuc) și Undeva la Palilula (regia Silviu Purcărete).

Continuare
    Trimite prin e-mail