duminică, 19 mai 2013

Publicat la 5/19/2013 10:43:00 a.m. de Anonim

Biertanul îşi apără patrimoniul

foto: Mihai Colibaba

Localnicii din Copşa Mare şi Richiş vor lua lecţii de agroturism de la cei din Viscri. Primăria comunei Biertan s-a alăturat, în calitate de partener, la trei mari proiecte din domeniul culturii şi patrimoniului. Datorită acestora, comunitatea ar putea înţelege şi valorifica mai bine potenţialul turistic al zonei. 


Autor: Aurelian LUNGU

Toate au ca obiectiv general conservarea patrimoniului construit al comunei Biertan, inclusiv satele Richiş şi Copşa Mare. „Şi casele vechi poţi să le modernizezi, dar trebuie să respecţi nişte reguli. În primul rând, nu trebuie să modifici aspectul acoperişului. Nu ai voie să schimbi ţigla solzi, geamurile trebuie să rămână de lemn, să nu schimbi formatul tâmplăriei, să nu-ţi pui termopan. Chiar dacă se schimbă, trebuie să rămână acelaşi tip de tâmplărie care a fost, culorile să rămână aceleaşi, modelele de pe faţade trebuie să rămână la locul lor. În interior poţi să modifici ce vrei, să recompartimentezi, să-ţi faci o baie. Se poate obţine autorizaţie dacă vrei să construieşti în spate. Important e ca, la stradă, acoperişul şi faţada să rămână neschimbate, pentru că asta înseamnă moştenirea pe care o avem noi din bătrâni şi asta dă valoare satului. De asta vin oamenii la Biertan şi la Copşa Mare şi la Richiş, să vadă nişte sate săseşti tradiţionale. Avem noroc că, deocamdată, comuna Biertan încă arată bine din acest punct de vedere. Sunt câteva modificări, sperăm cu vorba bună oamenii să înţeleagă acest lucru şi să nu continue să mai deterioreze, iar cei care şi-au modificat să-şi refacă“, explică Mircea Dragomir, primarul comunei Biertan.

„Nimeni nu vrea să dea amenzi“

El speră ca, din 2014, Biertanul să beneficieze de un proiect european prin care să fie renovate faţadele tuturor locuinţelor din situl rural UNESCO. „Atunci ar vedea oamenii că au şi ei un beneficiu, nu numai nişte restricţii. Sunt nişte reguli pe care trebuie să le respecte pe banii lor, dar, până la urmă, e tot în beneficiul lor. Nimeni nu vrea să dea amenzi, dar, împreună cu toţi factorii responsabili, cu Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Sibiu, cu asociaţiile implicate, am zis că cel mai important lucru este informarea şi prevenirea. Le-am cerut să mă ajute să informez oamenii că nu e un lucru rău să nu-ţi modifici casa. Din păcate, acum se percepe că, dacă-ţi pui termopane, înseamnă că ai un statut mai bun. Dacă-ţi zugrăveşti casa în roşu sau portocaliu sau îţi pui marmură, asta îţi dă un statut. Nu e adevărat. Asta trebuie să se schimbe în concepţia oamenilor. Trebuie să le spunem că valoarea casei rămâne dacă nu-şi schimbă aspectul exterior. Înăuntru, dacă omul mai vrea să îşi construiască o cameră în spate, obţine autorizaţie, nu e nici o problemă, dar orice lucru îl fac la casă trebuie să vină să îşi facă autorizaţie – şi dacă îşi schimbă geamurile sau acoperişul sau să zugrăvească. Trebuie să vină la Primărie, să ne spună cam ce vor să facă şi noi le explicăm ce e bine de făcut şi ce nu, ca să nu fim nevoiţi să le dăm amenzi noi sau cei de la Direcţia pentru Cultură“, a completat Dragomir.

Panourile construite prin proiectul coordonat de Eugen Vaida
le arată localnicilor cum să-şi renoveze corect gospodăriile | foto: Facebook


Poveştile locului, păstrate în format multimedia

Alături de fundaţia „Mihai Eminescu Trust“, patronată de prinţul Charles al Marii Britanii, edilii din Biertan au un proiect pentru inventarierea şi păstrarea patrimoniului, astfel încât localnicii să fie informaţi despre importanţa locuinţelor şi valoarea lor istorică. „Este important ca oamenii să înţeleagă că nu trebuie să modifice aspectul exterior al caselor, pentru că asta dă valoare şi specific zonei. E un proiect foarte mare, în care este implicat şi Muzeul «Astra»“, arată primarul Dragomir. Printre activităţile proiectului se numără organizarea de sesiuni de informare, inventarierea tuturor locuinţelor, fotografierea lor, strângerea de informaţii, de poveşti, de legende ale locului. „Toate aceste lucruri se vor strânge pe nişte CD-uri, pe nişte pliante şi o să fie o bază de la care pornim, pentru că trebuie să strângem informaţiile de la oamenii bătrâni din sat, ca să nu se piardă“, a subliniat el.

Mircea DRAGOMIR | primar Biertan: „Chiar dacă Biertanul face parte din UNESCO, tot satul este sit UNESCO, Copşa Mare şi Richiş fac parte din zona protejată şi, tot aşa, oamenii nu au voie să modifice. Ar trebui să înţeleagă că, dacă îşi modifică casele, ele îşi pierd atractivitatea şi, paradoxal, îşi pierd din valoare, chiar dacă ei renovează, le modernizează. Omul nu-şi dă seama acum că, dacă bagă bani, casa îşi pierde valoarea, dar aşa este. Ea are valoare la aspectul ei natural. Nimeni nu vrea să vină să vadă la Biertan case cum sunt la Mediaş. Dacă vrea aşa ceva, le vede la Mediaş sau la el acasă.“


Modelul de la Viscri

Un alt proiect pe tematica protejării patrimoniului se derulează în colaborare cu asociaţia „Monumentum“, al cărei preşedinte este arhitectul Eugen Vaida. Acesta implică deplasarea într-o vizită de lucru la Viscri a 100 de localnici din Copşa Mare şi 100 din Richiş. „Vor vedea acolo cum au reuşit oamenii din Viscri să-şi menţină casele neschimbate, să trăiască efectiv de pe urma turiştilor care vin în localitatea lor. Mă refer nu doar la locuinţe, ci şi la meşteşugurile tradiţionale care au reînviat acolo şi au dat de lucru la mulţi oameni din sat. Tocmai pentru asta, mergem să vedem cu ochii noştri, să se convingă oamenii că, într-adevăr, se poate să trăieşti la ţară fără nici un ajutor. Trebuie să-şi câştige existenţa, nu să aştepte, fiindcă nu vine nimeni să le dea nimic dacă ei nu învaţă să-şi repornească meşteşugurile tradiţionale din sat“, a atras atenţia edilul din Biertan. În fine, datorită unui al treilea proiect, în Biertan vor fi amplasate panouri de afişaj. „Vrem să informăm cetăţenii de traseele turistice, să le oferim celor din comună informaţii despre locuinţele lor  - cât sunt de valoroase, ce au voie să facă, ce n-au voie să facă la locuinţele lor “, detaliază Mircea Dragomir.
    Trimite prin e-mail