Pe locuri, fiţi gata, start! Un nou episod din serialul Loteria Vizelor pentru SUA a început, de câteva zile, iar cei pentru care America este încă ţara tuturor posibilităţilor nu mai au de ce să stea pe gânduri: termenul de înscriere la loterie este până pe 5 noiembrie. Mai este visul american unul care să te facă să-ţi pui casa-n spate şi să iei viaţa de la zero peste Ocean?
Autor: Milu OLTEAN
În vremea împuşcatului, America era un vis interzis, un tărâm de basm, pe care-l intuiam mai mult decât îl ştiam. Zgârie-nori, maşini, postere, Hollywood, muzică, bani, vile şi în general cam tot ceea ce ai nevoie pentru o viaţă fără griji. Visul interzis, atins de unii români temerari, care au şters-o peste graniţă, le-a atras acestora statutul de zei olimpieni. Erau mulţi cei care visau la America, dar puţini cei care i-au călcat pământul. Imediat după Revoluţie, visul american a trezit patimile ascunse-n colţul sufletelor, iar întruchiparea raiului, ţara tuturor posibilităţilor, a continuat să atragă ca un magnet. În goana după făurirea unei vieţi mai prospere, românii au trecut oceanul către tărâmurile pe care însuşi Columb a călcat.
La umbra acţiunilor NATO care bombardau fosta Iugoslavie, în România creşteau speranţele integrării în NATO şi se înfiripa dorinţa într-un nou vis alături de aliaţii americani. Universităţile au deschis, mai apoi, poarta unor legături peste Ocean şi mulţi studenţi au lăsat baltă studiile din ţară pentru o vară la muncă în State, iar mai apoi şi-au continuat şi şcolile şi viaţa pe tărâmul american. Unii au reuşit.
Ce mai este astăzi frumosul “American dream”? Bunicii i-au aşteptat pe americani şi au murit aşteptându-i, alţii au visat în fiecare noapte roşie a comunismului o viaţă fără griji la adăpostul zgârie-norilor, alţii şi-au făurit vise din visul american cu libertate, prosperitate şi succes.
Citiţi comentariul integral în ediţia tipărită a ziarului.
