Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu (FITS) are onoarea să anunțe care sunt cei șase artiști excepționali ale căror nume se alătură pe Aleea Celebrităților în acest an: Sasha Waltz, Krzysztof Warlikowski, Götz Teutsch, Éric-Emmanuel Schmitt, Claus Peymann și Ion Caramitru.

Aflat la cea de a 29-a ediție, FITS are loc în acest an între 24 iunie și 3 iulie, propune 575 de evenimente, cu 3300 de invitați care vor bucura publicul în 70 de spații de joc. Tema din acest an este FRUMUSEȚE, iar programul și biletele se găsesc pe site: www.sibfest.ro

Aleea Celebrităților este un proiect special prin care numele și memoria unora dintre cei mai importanți creatori ai lumii se alătură permanent orașului Sibiu, într-un valoros ”Walk of Fame”.

„Este un semn de mare prețuire pentru comunitate că acești artiști excepționali, respectați la nivel mondial, uriași creatori, au o amprentă, concretă, palpabilă, în orașul nostru. Festivalul are loc doar zece zile în fiecare an, însă ecourile acestui miracol continuă în amintiri de neuitat și pe Aleea Celebrităților, unde milioane de pași sunt însoțiți de nesfârșita FRUMUSEȚE pe care acești oameni au adus-o în lume”  a declarat Constantin Chiriac, Președinte FITS și Director General TNRS.

„Dansul este un limbaj universal, solul păcii în lume, al egalității, toleranței și compasiunii” – Sasha Waltz.

Una dintre cele mai respectate coregrafe ale momentului, dansatoare, regizoare și conducătoare a unor prestigioase instituții culturale, Sasha Waltz a studiat la Amsterdam și New York. Pentru meritele sale deosebite, ea a primit Crucea Federală Germană de Merit, fiind aleasă, în 2013, membră a Academiei de Arte din Berlin.

În 1993 a creat, alături de Jochen Sandig, compania de dans Sasha Waltz & Guests. Printre spectacolele sale remarcabile se mai numără Sacre (2013), bazat pe Ritualul primăverii al lui Igor Stravinski, Kreatur (2017), creat în colaborare cu Soundwalk Collective și designerul de costume Iris van Herpen, și Exodus (2018). În prezent, Sasha Waltz se află la conducerea Baletului de Stat din Berlin, împreună cu Johannes Öhman.

Krzysztof Warlikowski s-a născut în Polonia și a studiat la Sorbona unde l-a avut profesor și pe Krystian Lupa, un alt mare artist al cărui nume se regăsește pe Aleea Celebrităților din Sibiu.
Este cunoscut pentru stilul său nonconformist cu care pune în scenă atât piese din repertoriul clasic, cât și din cel contemporan, și, din 2008, este directorul artistic al Nowy Teatr din Varșovia, unde a regizat numeroase spectacole.

Warlikowski a pus în scenă și două spectacole pentru Teatrul Odéon din Paris și regizează în cele mai mari teatre de operă europene, inclusiv La Monnaie din Bruxelles, Opera Națională din Paris, Teatro Real din Madrid, Bayerische Staatsoper din München, Royal Opera House din Londra, la care se adaugă Festival d’Aix en Provence, Rurhtriennale și Festivalul de la Salzburg.
Krzysztof Warlikowski a câștigat numeroase premii, printre care se numără două Premii ale Uniunii Criticilor de Teatru din Franța, Premiul Meyerhold din Moscova, New York’s Village Voice’s Obie Award și „Golden Mask” pentru cel mai bun spectacol străin prezentat în Rusia. În 2013 a primit distincția franceză de Comandor al Artelor și Literelor și în 2021, a primit Leul de Aur pentru întreaga sa activitate, în cadrul Biennale di Venezia.

Götz Teutsch este un celebru violoncelist care s-a născut la Sibiu, în 1941, și a învățat la Conservatorul din București, unde i-a avut profesori pe Dimitrie Dinicu și Radu Aldulescu, iar mai apoi a studiat cu Enrico Mainardi și Karl Richter.
Principal violoncelist la Orchestra Simfonică Radio București și, din 1976, la Berliner Philharmoniker, unde interpretează înclusiv ca solist sub bagheta unor dirijori precum: Herbert von Karajan, Claudio Abbado și Sir Simon Rattle.
Este unul dintre membrii fondatori ai ansamblului The 12 Cellists of the Berlin Philharmonic, alături de care susține concerte în întreaga lume.

Éric-Emmanuel Schmitt (n. 1960, Lyon) este dramaturg, prozator, romancier, scenarist și regizor franco–belgian. Cărțile sale sunt traduse în 48 de limbi, iar piesele sale de teatru sunt montate în peste 50 de țări.

Are un doctorat în filosofie la Sorbona, semnează traducerea în franceză a libretelor de operă, cochetează cu arta benzii desenate și, câteodată, urcă pe scenă pentru a-și interpreta propriile texte sau pentru a acompania un pianist sau o soprană.
Prima sa piesă de teatru, La Nuit de Valognes, apare în 1991 și se bucură de un succes enorm. Același destin îl au și următoarele sale piese care sunt interpretate de actori celebri precum Jean-Paul Belmondo, Alain Delon, Francis Huster, Jacques Weber și Charlotte Rampling. Primește în 2001 Marele Premiu al Academiei Franceze pentru opera sa teatrală.

În 2012, se alătură Academiei Regale de Limbă și Literatură Franceză din Belgia, iar în 2016 este ales în unanimitate de colegii săi membru al juriului Goncourt.

Claus Peymann (n. 1937, Bremen) este regizor de teatru.

Între 1966 și 1969 conduce Theater am Turm (TAT) din Frankfurt, iar în 1970, împreună cu Peter Stein și alții, fondează Schaubühne am Halleschen Ufer la Berlin.
A lucrat ca regizor pentru Schauspielhaus Bochum, iar în 1986 se stabilește la Viena și devine director al Burgtheater, unde petrece 13 ani, timp în care se luptă pentru afirmarea dramei austriece contemporane.

În 1996 se stabilește la Berlin, unde activează ca director artistic al Berliner Ensemble, până în 2017. În tot acest timp colaborează cu mari regizori ai scenei contemporane, precum Peter Zadek, Peter Stein, Robert Wilson și George Tabori.

Claus Peymann a regizat numeroase spectacole bazate pe piese din repertoriul clasic, dar și din cel contemporan. De asemenea, a pus în scenă aproape toate piesele semnate de Thomas Bernhard.

Ion Caramitru a fost unul dintre cei mai importanți și apreciați actori de teatru și film din România. S-a născut la București, în 1942, iar în 1964 a obținut licența în Actorie la Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică „I.L. Caragiale” și, în 1975, un Master în Regie de teatru în cadrul aceleiași instituții.

A colaborat cu cele mai importante nume ale filmului și teatrului românesc, fiind recunoscut, în special, pentru rolurile sale de excepție în montări după piesele lui Shakespeare. Între 1976 și 1980, a fost Profesor de arta actorului în cadrul Academiei de Teatru și Film din București. Între 1990 și 1993 a fost Directorul general al Teatrului Bulandra din București. Tot în 1990 a fost ales Președintele UNITER, iar din 2005 până în 2021 a activat ca Director general al Teatrului Național „I.L. Caragiale” din București. Între 1996 și 2000, Ion Caramitru a fost numit Ministru al Culturii.

Ion Caramitru s-a stins din viață în data de 5 septembrie 2021.

Rezultatele elevilor sibieni și calitatea dascălilor din sistemul de educație județean ne fac cinste atât aici, pe meleagurile noastre, cât și la nivel național, apreciază inspectorul școlar general Marius Novac, într-un interviu acordat Mesagerului de Sibiu.

Domnule inspector școlar general, ce noutăți aduce admiterea în învăţământul liceal pentru anul şcolar 2022-2023?

Admiterea în ciclul de învățământ secundar superior se desfășoară în formula consacrată: participarea la examenul de Evaluare Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a, în anul școlar 2021-2022, înregistrarea opțiunilor candidaților și repartizarea computerizată a elevilor la liceu, în conformitate cu rezultatele obținute la Evaluarea Națională VIII și pe parcursul școlarității gimnaziale. Noutăți majore nu se înregistrează în desfășurarea acestei laborioase activități, dar ne bucurăm că, odată cu ieșirea din marasmul pandemiei, putem relua, cu prezență fizică, toate procedurile etapizate ale admiterii în învățământul liceal, profesional și dual, pentru 2022-2023.

Celor interesați le transmit câteva informații punctuale despre admitere.

Absolvenții clasei a VIII-a de la școlile / secțiile cu predare în limba germană, care susțin la Evaluare Națională VIII – 2022 probă scrisă de limbă maternă, pot să opteze pentru a nu li se lua în calcul – la media de admitere în liceu – nota obținută la această probă.

Elevii care au obținut premii sau mențiuni la etapa națională a Olimpiadei de limba engleză pot să-și echivaleze, cu nota 10,00, proba de limba engleză solicitată la examenul de accedere în clasele bilingve de liceu. De asemenea, echivalarea Certificatelor Cambridge cu proba de limbă modernă pentru clasele bilingve, se realizează conform O.M.E. și a Procedurii specifice, în unitatea de învățământ, și nu în centrul de examen.

Pentru învățământul vocațional, probele de aptitudini se susțin postpandemie, cu prezență fizică.

Pentru admiterea 2022-2023, în învățământul, profesional și dual, Ministerul Educației a emis un singur ordin cu două calendare specifice, respectiv O.M.E. nr. 5142 / 30.08.2021 privind organizarea, desfășurarea și calendarul admiterii în învățământul profesional de stat și în învățământul dual de stat pentru anul școlar 2022—2023.

Înscrierea candidaților care solicită locuri în alt județ – pentru învățământul liceal profesional sau dual – se realizează în unitatea școlară de proveniență.

Se vorbește tot mai mult despre învățământul dual. Cum evoluează acesta în județul Sibiu și ce modificări majore există pentru învățământul dual (dacă există)?

Învăţământul dual se organizează la solicitarea agenţilor economici și se desfăşoară în baza unui contract de muncă, încheiat între solicitant – agentul economic şi elev.

Autorităţile educaţionale răspund de asigurarea resurselor umane şi financiare şi organizează formarea teoretică tehnică din şcoală (1-2 zile de studiu pe săptămână), iar angajatorul trebuie să ofere resursele umane şi financiare şi să organizeze formarea practică, de la locul de muncă (3-4 zile). Prin urmare, această formă complementară de învăţământ dă posibilitatea ca agenţii economici să se implice direct în toate componentele formării forţei de muncă, de care au nevoie pe piața locală a muncii.

În județul Sibiu, învățământul dual a debutat în anul școlar 2014-2015, cu 56 de elevi, în baza unui protocol de colaborare încheiat între Asociația Româno-Germană de Formare Profesională, formată din S.C. Brandl RO S.R.L., S.C. ODU Romania Manufacturing S.R.L., S.C. HARTING Romania Manufacturing S.C.S., S.C. Marquardt Schaltsysteme S.C.S., S.C. Wittenstein S.R.L., cărora li se adăuga Primăria municipiului Sibiu și Clubul Economic German Transilvania. Între timp, numărul elevilor care se înscriu în acest sistem de învățământ dual a crescut an de an, această formă de educație dovedindu-și astfel eficiența și rentabilitatea. În prezent, planul de școlarizare pentru învățământul dual se găsește într-o semnificativă creștere, prin cele 9,5 clase cu 265 de locuri, propuse pentru anul școlar 2022-2023, cu patru clase în plus față de anul școlar în curs. Pe site-ul Inspectoratului Școlar Județean Sibiu, la secțiunea Promovare învățământ profesional și dual, sunt publicate informații referitoare la oferta de învățământ dual, și anume: Planul de școlarizare pentru 2022-2023; unitățile de învățământ din județ care școlarizează clase de învățământ dual (Colegiul Economic „Geeorge Barițiu” Sibiu, Liceul Tehnologic „Independența” Sibiu, Liceul Tehnologic „Henri Coandă” Sibiu, Colegiul „Școala Națională de Gaz” Mediaș, Colegiul Tehnic Energetic Sibiu, Liceul Tehnologic „Automecanica” Mediaș).

Cum apreciaţi calitatea învăţământului preuniversitar sibian în raport cu celelalte judeţe ale ţării?

Calitatea educației furnizate de sistemul de învățământ sibian e validată prin rezultatele obținute de către elevii noștri, care, în genere, sunt performante. Să nu uităm că în anul 2016 ne-am aflat pe locul întâi pe țară la examenul de bacalaureat, apoi în 2017 am fost pe locul al doilea pe țară după contestații, înaintea acestora situându-ne tot pe locul întâi, iar de atunci și până în anul 2021 am ocupat în mod constant fie locul patru, fie locul cinci pe țară, ceea ce ne situeză în topul primelor cinci rezultate naționale la examenul de ieșire din sistem. Desigur că aș putea enumera și multitudinea de performanțe individuale ale elevilor la competițiile școlare naționale sau mediile de zece de la examene (cele două medii de 10,00 la examenul de bacalaureat de anul trecut, de exemplu). Aș putea, de asemenea, să vorbesc și despre participarea premiată de la concursuri internaționale, competiții de creativitate, concursuri de robotică organizate de N.A.S.A, S.U.A și câștigate de elevi de la Colegiile Naționale „Gheorghe Lazăr” și „Octavian Goga”, sau olimpiade naționale pe discipline. În acest sens aș dori să reamintesc faptul că la final de aprilie 2022 s-a organizat la Sibiu etapa națională a Olimpiadei de religie ortodoxă, clasele liceale, eveniment școlar și spiritual deopotrivă, care armonizează educația și tradiția milenară întru moralitate și rectitudine, asumate conștient de către elevii noștri.

Cu certitudine că orice rezultat este perfectibil, dar toate acestea și multe altele asemenea, precum și calitatea dascălilor din sistemul de educație județean, ne fac cinste atât aici pe meleagurile noastre, cât și la nivel național.

Sunt așteptate reforme majore în sistemul de învățământ preuniversitar în anul școlar viitor?

În această perioadă densă, de final de an școlar, ne captează întreaga atenție și ne canalizează toate eforturile evenimente precum: participarea elevilor noștri la ultimele etape naționale de competiții școlare și derularea examenelor naționale pentru elevi, respectiv Evaluările Naționale pentru elevii claselor a II-a, a IV-a, a VI-a, Evaluarea Națională pentru absolvenții clasei a VIII-a și examenul de Bacalaureat, la care ne dorim rezultate performante și dacă se poate, cu înregistrare de progres, raportat la scorurile din anii școlari trecuți. Așadar, cred că orice activitate care se petrece pe scena educației, indiferent de domeniul funcțional în care o încadrăm, este o prioritate, dacă suntem responsabili și riguroși în ceea ce întreprindem. Desigur că sistemul de educație românesc se confruntă de câteva decenii cu intenții de inovare, cu reformări reale și cu dorința de compatibilizare a învățământului românesc cu educația de la nivel european, dar anul școlar următor se pare că ne va aduce multe transformări de esență. Așteptăm modificarea Legii educației, pași întru profesionalizarea carierei pedagogice, noile planuri-cadru pentru nivelul de școlaritate liceal, noile programe școlare pentru învățământul secundar superior, noi manuale alternative, profesionalizarea managementului în educație etc.

De la decizie – și anume lansarea viziunii M.E., cu țintă înspre modificarea structurală ciclurilor școlare din sistemul de educație românesc – și până la concretizarea ei faptică se traversează un proces eficient și coerent, astfel încât nevoile reale ale sistemului de educație național să ia în considerare resursele materiale și pe cele financiare, nevoile de instruire ale educabililor, calitatea procesului instrucțional și, nu în ultimul rând, problematica resursei umane din sistem, cadre didactice, personal didactic auxiliar și nedidactic, astfel încât modificarea propusă să conducă, pe termen lung, la o reală plusvaloare și la o adecvare a viziunii M.E la formule educaționale de succes, consacrate în țările Uniunii Europene.

La final de răspuns aș dori să uzez de această oportunitate oferită de ziarul dumneavostră, de a-mi formula opiniile despre problemele actuale ale sistemului de educație și le urez colegilor mei profesori, elevilor, dar și părinților acestora un final de an școlar cu reale împliniri, care să le ofere posibilitatea unui bilanț generos al succesului binemeritat după munca depusă într-o perioadă postpandemică, plină de provocări. Și apoi să nu uităm că urmează vacanța mare!

Vă mulțumim!

Miercuri, 18 mai 2022, a fost semnat la sediul Primăriei Mediaș contractul de proiectare și execuție aferent proiectului „Reabilitare/modernizare Școala Gimnazială Ighișu Nou“.

Proiectul este finanțat prin Programul Operațional Regional (POR) 2014 – 2020, Axa Prioritară 9, Prioritatea De Investiții 9.1 – Sprijinirea regenerării economice și sociale a comunităților defavorizate din mediul urban.

Proiectul beneficiază de finanțare integrală din fonduri europene nerambursabile, iar valoarea totală a contractului de reabilitare/modernizare este de 3.674.715,82 de lei, cu o durată de execuție a  lucrărilor de 14 luni.

Obiectivele proiectului constau în creșterea participării populației școlare la procesul educațional datorită îmbunătățirii condițiilor de desfășurare a acestuia în cadrul Școlii Gimnaziale Ighișu Nou, precum și îmbunătățirea calității infrastructurii de educație primară și gimnazială, prin reabilitarea/modernizarea clădirii acestei școli, măsuri de care vor beneficia 137 de elevi din mediul rural.

În mod concret, lucrările propuse în cadrul acestui proiect constau în: izolarea termică a corpurilor 1 și 2 de clădire și a grupului sanitar montarea unui lift exterior, pentru accesul persoanelor cu dizabilități, precum și amenajarea unei toalete dedicate acestora, în actualul corp de grup sanitar, înlocuirea tâmplăriilor exterioare din PVC cu tâmplărie de lemn stratificat cu geam termopan, reabilitarea celor existente de lemn și dublarea lor pe interior cu tâmplărie de lemn stratificat cu geam termopan, înlocuirea ușilor, refacerea finisajelor prin dispunerea de pardoseli noi din parchet masiv și zugrăveli noi, realizarea de grupuri sanitare interioare în corpurile 1 și 2, izolarea hidrofugă, înlocuirea instalațiilor electrice, dispunerea de instalații termice și sanitare noi, dotarea clădirii cu instalații de iluminat de evacuare și antipatică, instalații de detecție și avertizare în caz de incendiu, consolidarea șarpantei și a intersecțiilor pereților structurali.

„Am semnat astăzi un contract de proiectare și execuție pentru modernizarea Școlii Gimnaziale din Ighișu Nou. Este un proiect pe fonduri europene nerambursabile, care se va extinde pe o perioadă de aproximativ 14 luni. În cadrul proiectului sunt cuprinse o serie de lucrări extrem de importante pentru reabilitarea școlii din Ighișu Nou. Nu pot decât să le urez mult succes celor care au câștigat licitația și să sper că, așa cum prevede contractul, investiția va fi finalizată în cele 14 luni.“, a declarat primarul municipiului Mediaș, Gheorghe Roman.

Odată cu venirea anotimpului cald, Primăria Copșa Mică a amplasat în oraș jardiniere cu flori și a amenajat aranjamente florale.

Aceste flori însă i-au atras atât de mult pe unii locuitori ai urbei, încât au ținut morțiș să le ia acasă, pentru a se bucura în tihnă de ele.

Primăria Copșa Mică face un apel la cetățeni să nu mai fure florile și spune că cei care vor fi prinși vor fi sancționați.

„O dată cu amenajarea aranjamentelor florale şi a jardinierelor cu flori din oraş au revenit în acţiune „colecţionarii” care au început să sustragă sistematic flori pentru scopuri personale (cine ştie poate vor deschide chiar o expoziţie cu vânzare). Primăria va repara aceste jardiniere iar cei care vor fi prinşi vor suporta consecinţele financiare şi legale pentru această „pasiune”. Vă rugăm să ne ajutaţi să păstrăm intacte aceste mici oaze de culoare din oraş. Vă mulţumim!” au transmis reprezentanții Primăriei Copșa Mică