duminică, 11 octombrie 2015

Ferma de familie - sursă de venit sigură


Ferma mică de familie este una dintre măsurile care pot duce la revigorarea și dezvoltarea agriculturii. Un astfel de exemplu ne este prezentat de familia Lazăr, din comuna Nocrich.


În urmă cu câțiva ani, familia Lazăr a considerat că agricultura este o afacere bună pentru creșterea veniturilor familiei și pentru un trai mai decent. Mai ales într-o zonă ca Valea Hârtibaciului, în care lipsa locuri de muncă și a investițiilor este destul de acută, iar agricultura și creșterea animalelor sunt singurele îndeletniciri. Încet, încet, Felicia Lazăr și-a sporit numărul animalelor din ogradă și apoi a reușit și achiziționarea utilajelor necesare producerii hranei pentru ferma de vaci.

Proiect îndrăzneț

Costurile pentru dezvoltarea fermei, însă, au fost tot mai mari, iar familia Lazăr s-a gândit să aplice pentru fonduri europene, prin intermediul GAL-ului Microregiunea Hârtibaciu, în speranța că așa va dispune de mai mulți bani pentru planul de afaceri pe care îl concepuse. Astfel, acum doi ani, Felicia Lazăr și fiul său, Alexandru Toader Lazăr, au depus câte un proiect privind extinderea fermei de semi-subzistență, în cadrul Măsurii 141. Răspunsul a fost pozitiv și au primit o finanțare de 7.500 de euro pe proiect, în tranșe anuale de câte 1.500 de euro, echivalentul în lei. Până acum, au încasat câte două tranșe de 1.500 de euro. Suma nu este una foarte mare, însă au reușit să folosească banii pentru achiziția de utilaje. Ferma familiei Lazăr numără zece vaci de lapte și un taur, la care se adaugă utilajele achiziționate în ultima vreme.

Bani de la GAL

Cu ajutorul fondurilor accesate prin GAL MH, familia Lazăr a achiziționat o presă pentru balotaj și un tractor. Pe lângă animale și utilaje, familia Lazăr a amenajat în curte și o anexă pentru depozitarea furajelor. „A fost destul de greu la început, deoarece ne-am confruntat cu lipsa fondurilor pentru achiziția utilajelor. Accesarea banilor prin GAL a constituit o mică parte din sumele pe care le-am investit în ultimii ani. Agricultura nu este o investiție sigură și este nevoie de foarte multă muncă. Nu avem prea multe variante de venituri în comuna noastră. Totodată, subvențiile pe care le primim nu sunt mari, însă sunt de ajutor“, povestește Felicia Lazăr. Mica fermă a necesitat investiții de aproape 500 de milioane de lei vechi. O altă problemă cu care s-au confruntat fermierii din Nocrich a fost lipsa terenuri pentru pășunat sau faptul că suprafețele de teren nu sunt comasate. În acest moment, în cele două exploatații, a doamnei Lazăr Felicia și a fiului dânsei, Lazăr Toader Alexandru, se lucrează aproape 30 de hectare, atât proprietate a familiei, cât și în arendă. Din păcate, și ei au dificultăți în ceea ce privește comercializarea laptelui, mai ales că prețul oferit de angrosiști este foarte mic. În acest moment, fermierii din Nocrich au un contract cu o firmă din localitatea Țichindeal.



Efort însemnat

Dezvoltarea unei ferme de familie este o afacere destul de costisitoare, iar atragerea de fonduri din alte surse este destul de anevoioasă. „Procedura de a atrage bani din alte programe este destul de grea și poate ar trebui simplificată. Însă banii accesați prin intermediul GAL-urilor sunt o soluție bună“, consideră Felicia Lazăr. Totodată, familia depune eforturi și pentru a fi la curent cu ceea ce se întâmplă în agricultură și zootehnie. De altfel, în această perioadă, Felicia Lazăr urmează un curs de administrare a afacerii, finanțat tot din fonduri europene.

„Microregiunea Hârtibaciu” - GAL-ul din centrul ţării

Asociaţia „GAL Microregiunea Hârtibaciu”, formată din 26 de membri, a obţinut personalitate juridică în 30 octombrie 2007. Actuala structură a GAL „Microregiunea Hârtibaciu” se compune din 53 de membri, din care 15 primării, 14 ONG-uri, 10 societăţi comerciale, patru întreprinderi individuale, patru grupuri de iniţiativă şi șase persoane fizice. Teritoriul GAL MH se întinde pe o suprafaţă de peste 1.389 kmp, cu o populaţie de 43.744 locuitori, în 58 de localităţi.
Echipa tehnică condusă de managerul Elena Curcean a reuşit să atragă pe Valea Hârtibaciului, până în prezent, prin intermediul proiectelor finanţate, o sumă nerambursabilă în valoare circa 2.161.000 euro, din cei 2.281.120 prevăzuţi în strategia de dezvoltare. Cea mai mare sumă, 844.984 euro, a fost atrasă prin măsura 322 şi va fi folosită pentru dezvoltarea satelor. Cele mai multe proiecte au fost depuse pe măsura 112, prin care 16 tineri îşi vor începe activitatea beneficiind de câte 40.000 de euro pentru culturi vegetale, zootehnie şi apicultură. Pentru dezvoltarea turismului au fost depuse patru proiecte, care însumează valoarea de 618.195 de euro şi vor duce la punerea în valoare a patrimoniului natural şi cultural existent pe Valea Hârtibaciului. 
Prima etapă de atragere de fonduri europene, pe Axa LEADER, aproape s-a încheiat. Grupul de Acţiune Locală „Microregiunea Hârtibaciu” urmează să sprijine implementarea proiectelor finanţate şi să elaboreze următorul Plan de Dezvoltare Locală a zonei, realizând întâlniri cu partenerii şi cu membrii asociaţiei pentru etapa 2014 - 2020, în care se preconizează un buget mult mai mare și un nou succes pentru Valea Hârtibaciului.