Președinta Consiliului Județean  Sibiu, Daniela Cîmpean, candidatul PNL pentru un nou mandat  la conducerea administrației județene,  a declarat referindu-se la colaborarea din acești patru ani  cu Alin Schiau, primarul Agnitei, că progresele sunt cu adevărat extraordinare.

„Nu am să mă feresc de superlative fiindcă echipa lui Alin Schiau le merită din plin. Progresele sunt extraordinare. De cele mai multe ori, primul mandat al unui primar este unul de acomodare, de trasare a direcțiilor și de inițiere a noilor proiecte. Agnita a reușit mult mai mult decât atât, iar Alin Schiau, deși a venit din mediul antreprenorial privat, a știut ce are de făcut încă de a doua zi˝– a spus Daniela Cîmpean.

foto: Alin Schiau, primarul mereu prezent pe șantierele Agnitei/ PNL Sibiu

Președinta Consiliului Județean s-a aflat în urmă cu câteva zile la Agnita,  la un eveniment al organizației liberale locale.

„Oamenii cu care am stat de vorba, foarte mulți la număr, mi-au confirmat că relansarea Agnitei nu este o impresie, ci o realitate categorică. A renăscut comunitatea, cetățenii și-au recăpătat încrederea în Primărie!˝ – a afirmat Daniela Cîmpean.

Relația dintre Consiliul Județean  Sibiu, condus de Daniela Cîmpean, și Primăria Agnita, condusă de Alin Schiau,  a constat într-un parteneriat real, confirmat de ambele părți, dar mai ales, de fapte.

foto: DJ 106 Agnita – Sighișoara, 118 milioane de lei investiți în infrastructura rutieră a zonei / PNL Sibiu

„Colaborarea cu Agnita este un model. Primarul, de îndată ce și-a câștigat mandatul , ne-a prezentat viziunea sa pentru viitorul comunității și am înțeles, astfel, cum putem participa și noi, Consiliul Județean, la proiectele sale. Astăzi, Agnita este conectată pe direcția  Sibiu printr-un drum județean care corespunde exigențelor locuitorilor, de Mediaș prin DJ 141, modernizat  complet cu fonduri europene atrase de Consiliul Județean  Sibiu (peste 55 milioane lei, la care s-a adăugat contribuția bugetului județean) și de Sighișoara, prin DJ 106, tronson modernizat de asemenea  prin fonduri europene  de Consiliul Județean Sibiu (peste 118 milioane lei – lucrări  încheiate înainte de termen). Ne-am asumat sprijinul total față de proiectul de realizare a Parcului Industrial de la Agnita, demers pentru care conectivitatea rutieră este esențială. De asemenea, între multe altele, am răspuns cu plăcere inițiativelor culturale ale Primăriei Agnita, celor de creștere a calității  actului medical și  de modernizare  a procesului educațional˝, spune Cîmpean.

Primarul orașului Agnita, Alin Schiau,  a inițiat înființarea Parcului Industrial Agnita pe o suprafață de peste 140 mii mp, cu beneficii majore pentru comunitate.

„Am investit sume considerabile  în Educație, iar o continuare firească este o ofertă serioasă de locuri de muncă aici, în Agnita, într-un oraș care , practic, oferă totul: grădinițe și școli  bune, instituții financiare și judecătorești, casă de cultură, bibliotecă, spital, dar are și aer curat și activități culturale și de tineret˝- explică Alin Schiau, primarul PNL al orașului Agnita.

foto: Renasc frumoasele tradiții ale Agnitei / PNL Sibiu

Încă de la preluarea conducerii Primăriei Agnita, Alin Schiau a fost interesat de intensificarea vieții culturale a orașului. Au fost, astfel, organizate evenimente cofinanțate de Consiliul Județean  Sibiu, o premieră pentru agnițeni  fiind prezența Filarmonicii de Stat din  Sibiu în Pădurea Steinburg.

În plus, tinerii sunt o parte importantă din  viața orașului, iar Alin Schiau le acordă o atenție deosebită. Este mereu alături de ei, de activitățile lor  de la cercurile Casei de Cultură, mereu implicat în  proiectele lor.

„Alin Schiau și PNL au arătat că se poate și la Agnita!  Oamenii au văzut ce înseamnă un om căruia îi pasă și  ce înseamnă o echipa pricepută. Votul din 9 iunie pentru Alin Schiau-primar PNL și pentru listele  de consilieri locali și județeni, reprezintă  singura garanție reală  a continuării proiectelor care au relansat orașul˝– a concluzionat Daniela Cîmpean.

foto: Agnițenii știu! De 4 ani, orașul se află pe calea cea bună / PNL Sibiu

Publicat la Comanda PNL Filiala  Sibiu, cod AEP 21240015

Precum este tradiția, ultima duminică a lunii ianuarie este dedicată Fugii Lolelor în orașul de pe Valea Hârtibaciului. Evenimentul s-a desfășurat afară, pe străzi, pentru a găsi și a alunga energiile negative din toate cotloanele orașului. Mii de oameni s-au strâns pentru a vedea tradiția unică moștenită de la sașii care cândva populau zona.

Ființe fioroase, lolele, se costumează în zdrențe negre, pe cap își pun o mască înspăimântătoare, pictată și ornată cu blană de vulpe sau de iepure, iar la spate au o coadă lungă din cânepă. Obiectele care nu le lipsesc lolelor sunt biciul lung și talanga cu ajutorul cărora produc zgomote puternice. De asemenea, aceste ființe stranii ademenesc oamenii cu un miros plăcut de gogoși pe care le oferă celor care le ies în cale.

Legenda obiceiului străvechi

Precum spun legendele locului, obiceiul Fuga Lolelor își are rădăcinile în Evul Mediu, în perioada în care turcii au asediat cetatea Agnitei. O tânără căreia nu îi lipsea curajul și spiritul civic, Ursula, s-a deghizat într-un costum înfricoșător. Arătând straniu, Ursula a ieșit din cetate cu un bici și o talangă, obiecte care o ajutau să producă sunete asurzitoare, astfel turcii au fost speriați și au abandonat misiunea de cotropire. Turcii, terifiați, crezând că este însuși diavolul, au intrat în panică și au părăsit de îndată cetatea. Astfel, Agnita a fost salvată. În amintirea acestei fapte de curaj de care a dat dovadă Ursula, se sărbătorește ziua Ursulei, cunoscută sub denumirea de Urzelntag. Ulterior, lolele, reprezentarea actuală a Ursulei, au început să sperie spiritele rele și să alunge iarna geroasă, precum a făcut și tânără cu poporul turc.

Astăzi, obiceiul se desfăşoară sub forma unei parade deschise de căpetenia breslei cizmarilor însoţită de doi copilaşi, simbol al îngerilor păzitori. Urmează apoi breasla croitorilor, breasla blănarilor şi breasla dogarilor, fiecare dintre aceste bresle prezentând publicului meşteşugurile tradiţionale, elemente şi personaje specifice. Defilarea se încheie cu intonarea Imnului Transilvaniei apoi lolele aleargă în grupuri pe străzi pentru a alunga spiritele rele prin pocnete de biciuri şi zgomotul tălăngilor. Dacă sunt recunoscute de trecători, acestea oferă drept recompensă câte o gogoaşă.

Tradiția se termină târziu în noapte când lolele participă la bal pentru a sărbători puritatea orașului lipsit de energii negative.

Agenția Națională pentru Locuințe (ANL), instituţie aflată sub autoritatea Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), a recepționat, în orașul Agnita, 32 de locuinţe pentru tineri, destinate închirierii.

Locuințele (8 garsoniere, 18 apartamente cu 2 camere şi 6 apartamente cu 3 camere) au fost construite în strada Spitalului f.n., pe un regim de înălţime P+2E+M (parter+2 etaje+mansardă), valoarea investiției fiind de 9.295.695,34 lei (inclusiv TVA).

Până în prezent, în județul Sibiu, ANL a finalizat, în cadrul aceluiași program, 1.041 de unități locative, situate în localitățile: Copșa Mică (30), Sibiu (520), Avrig – Mârșa (84), Mediaș (234), Cisnădie (60), Tălmaciu (60), Agnita (13) și Ocna Sibiului (40).

Programul de construcții de locuințe pentru tineri, destinate închirierii, a fost lansat de ANL în anul 2001. Locuinţele sunt construite pe terenuri puse la dispoziţia Agenției de către autorităţile publice locale, beneficiarii fiind tineri între 18 şi 35 de ani, care îndeplinesc condiţiile prevăzute de lege pentru a putea accesa o astfel de locuinţă. Accesarea se face prin depunerea de cereri la primării, care urmează să întocmească listele de repartiţii. În cadrul acestui program se evidențiază două categorii de specialiști pentru care se pot realiza, distinct, investiții, respectiv pentru cei din domeniul sănătății și ai învățământului, asigurându-se o stabilitate pentru aceștia la nivel local.

În prezent, locuinţele pentru tineri pot fi achiziţionate de chiriași, după o perioadă de închiriere de minimum un an, prin achitarea de rate lunare egale către autorităţile publice locale, prin contractarea de credite ipotecare de la instituții financiare autorizate, inclusiv cu garanția statului, sau cu achitarea integrală a preţului final din surse proprii.

Sumele necesare finanțării programului se asigură de la bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Administraţiei (MDLPA), din bugetele locale, precum și din alte surse legal constituite.