Milu OLTEAN |
Avem parte de-o vară fierbinte, care coace nu doar pepenii pe tarla, ci și idei în capul unora. De pildă, la Ministerul Agriculturii s-a copt una bună, spre încântarea comercianților și producătorilor de pepeni: eticheta! Potrivit unui ordin al ministrului de resort, pepenii se vor vinde musai cu etichetă, de unde cumpărătorul să se informeze cum a fost culeasă marfa, de unde, de cine și de când. Hai la pepeni, neamule!
Eticheta la pepeni ne mai lipsea, că în rest stăm bine la toate și în grafic și pe loc fruntaș. Dar cum e vremea lor, a pepenilor evident, e musai de rezolvat arzătoarea problemă și nu oricum, ci cu un ordin de ministru, care să rezolve neajunsurile odată pentru totdeauna. Bun: producătorii care vor vinde pepeni în piețe sunt obligați să le pună etichete. Așa le denumește ordinul, dar de fapt e vorba de un afiș A4, musai tras în folie transparentă, pe care comercianții să-l atârne lângă tarabă. Iar curioșii să poată vedea acolo prețul, data la care au fost culeși pepenii, de unde anume etc. Suntem de toată isprava! Mi se pare că treaba e rezolvată numai pe jumătate, pentru că o adevărată revoluție în rândul pepenilor ar fi declanșat obligativitatea de a lipi etichetă pe fiecare pepene. Da, așa ne-am fi dovedit a fi europeni pe de-a-ntregul. Etichete și nu, doar așa, de șmecherie, ci cu date complexe: ziua însămânțării, ziua și ora recoltatului, numele celui care a recoltat, locul, soiul pepenilor, nivelul PH-ului din sol și alte asemenea detalii, numai bune de lămurit cumpărătorul dornic să se răcorească. Așa, doar cu o atârnătoarea în colțul umbrelei, nu prea pare a treabă vrednică de laudă. Ori pui o etichetă complexă, unde drumețul însetat și înfometat să piardă baremi juma de ceas cu lectura, ori las-o încolo de treabă. Vii la piață după un pepene și pleci mai bun, mai cult, mai informat. Uite că le-am găsit și slogan. Pe de altă parte, mi se pare că autoritatea supremă peste fructe, legume, porcine, ovine și alte asemenea s-a cam pripit. Pentru că etichetarea exclusivă a pepenilor mi se pare o măsură pur discriminatorie și pentru care producătorii ar putea să se adreseze altor foruri. Păi de ce doar pepenii să fie etichetați la piață? N-ar fi corect și normal să avem etichete la toate produsele, de sezon sau nu? Să știi de unde vin roșiile, de câte ori au fost udate și de cine, să știi cine a dat cu sapa în cartofi și în buruienile de lângă, să știi prin câte mâini au trecut ardeii iuți și ceapa. Să știi muntele și cota exactă de unde vin afinele și să ai indicația exactă a rugului din care provine zmeura. Și ce, n-ar suna frumos o etichetă de genul: „porumb de fiert, cules dimineața la ora 4:25, din grădina lui nea’ Vasile, din cucuruzul al treilea de pe rândul 5, semănat azi primăvară de Ionică tractoristul din capul satului”? Dacă e să fim informați, apoi să fim până la capăt, doar nu acceptăm noi jumătăți de măsură de la bieții agricultori ai neamului. E bine, abia aștept să văd o piață plină de etichete, una și una, care de care mai stufoasă și mai bine completă cu date. Asta e, oricum am întoarce-o, chestiunea e rezolvată. Avem parte de-o vară fierbinte.