sâmbătă, 19 aprilie 2014

Publicat la 4/19/2014 07:10:00 p.m. de Anonim

Paşte Fericit, Kellemes húsvéti ünnepeket, Fröhliche Ostern! Credinţă şi tradiţie

Anul acesta, creştinii sărbătoresc în aceeaşi zi Învierea Domnului, indiferent că sunt ortodocşi, catolici, evanghelici sau reformaţi. Medieşenii ţin cu sfinţenie la tradiţiile cu care au crescut. Trei medieşence de etnii diferite au explicat, pentru cititorii Monitorului, ce semnificaţie are Paştele în comunitatea lor şi cum se pregătesc să întâmpine cea mai mare sărbătoare creştină.


Autor: Milu OLTEAN

Învierea Domnului este aşteptată cu bucurie în suflete, cu speranţă şi cu încredere, iar pregătirile pentru marea sărbătoare creştinească sunt în toi. Intraţi în Săptămâna Patimilor, creştinii îşi îndreaptă deopotrivă atenţia şi spre suflet şi credinţă, dar şi înspre respectarea tradiţiilor specifice Paştilor. Dincolo de semnificaţia profund religioasă a Învierii lui Hristos, Paştile reprezintă şi o sărbătoare a familiei, un bun prilej pentru ca toţi cei ai casei să se reunească în jurul mesei încărcate de bunătăţi. Medieşenii ţin cu sfinţenie la tradiţiile cu care au crescut. Astfel, după ce îşi vor primeni sufletele şi casele în Săptămâna Mare, după ce vor înroşi ouă, vor coace cozonaci şi vor coace drob şi friptură de miel, medieşenii sunt gata să meargă să ia lumină şi mai apoi să se adune alături de cei dragi.

Pregătirile sunt în toi

Mariana HĂLMACIU
Pentru medieşeanca Mariana Hălmaciu, perioada dinaintea Sfintelor Paşti este una cu o încărcătură cu totul şi cu totul specială. Pe de o parte, aşa cum cere tradiţia, creştinii se pregătesc sufleteşte pentru Învierea Domnului, iar pe de altă parte, se pregătesc pentru a sărbători alături de familie. Hălmaciu mărturiseşte că, asemeni oricărui bun creştin, s-a pregătit aşa cum se cuvine de sărbătoare, cu post şi rugăciune, iar în Săptămâna Patimilor va fi prezentă la biserică la Denia celor 12 Evanghelii şi mai apoi la Prohodul Domnului. Înainte de slujba de Înviere, toate trebuiesc să fie pregătite, aşa că până duminică se vor rândui, după datină, ouă roşii, cozonac şi drob. „Curăţenia în casă e deja gata. Mai sunt mici retuşuri de făcut, dar ce a fost mai mult s-a făcut deja. Dintotdeauna, Săptămâna Mare a fost una de pregătire pentru Paşti, atât în ceea ce priveşte sufletul, cât şi cele care ţin de masa de sărbătoare. La noi în familie, joi se taie mielul, iar vineri se vopsesc ouăle. Ouăle le vopsesc după metode tradiţionale - cu coji de ceapă roşie şi funze de verdeaţă pentru ornamente. La sfârşit, le ung cu slănină, să capete luciu“, dezvăluie gospodina.

Mariana Hălmaciu este o prezență nelipsită de la Ziua Recoltei

Casa plină

Una dintre tradiţiile la care Mariana Hălmaciu ţine în mod special şi la care n-ar renunţa în ruptul capului este coacerea pâinii şi a cozonacului în cuptor. „Măcar de Paşti şi de Crăciun nu vreau să aud de prăjituri! Aşa cum am pomenit la mama acasă, sâmbăta fac şi eu pâine în cuptor, cozonac şi lichie cu smântână. Când termin, bag la cuptor friptura de miel şi coastele umplute de miel. Aşa îmi programez lucrul încât la miezul nopţii să fim la slujba de Înviere“, ne-a spus Mariana Hălmaciu. Prima zi de Paşti e dedicată familiei, astfel că duminică, la 9 dimineaţa, are casa plină. „Copiii vin la masă, ciocnim ouă roşii, mâncăm drob şi caş cu ridichi şi ceapă verde. Aşa e tradiţia şi ne bucurăm că putem s-o ducem mai departe. Dacă duminica e dedicată familiei, lunea aşteptăm «stropitori», aşa cum e obiceiul prin părţile noastre. M-aş bucura dacă această tradiţie a locului, cea a «stropitului», va merge mai departe prin copiii şi nepoţii noştri, iar mai mult decât atât, m-aş bucura dacă sfintele sărbători ar aduce mai multă linişte şi înţelegere în casele tuturor românilor şi poate mai multă unitate“, conchide medieşeanca.

Marta BUGNAR
Sărbătoarea familiei

Tradiţia e la loc de cinste şi în comunitatea maghiară, cu prilejul Paştilor, iar doamna Marta Bugnar este mândră că poate duce mai departe obiceiurile pe care le-a moştenit din familie. De regulă, curăţenia e gata până în Săptămâna Patimilor, astfel că zilele dinaintea Învierii sunt destinate mai mult primenirii sufletului, dar şi activităţilor casnice de pregătire a celor trebuincioase pentru masa festivă. „Aşa am crescut, aşa ne-au învăţat părinţii că Săptămâna Mare este una pentru purificare sufletească. În această săptămână, mergem la Biserică Reformată, unde se ţin slujbele tradiţionale. La mine acasă, joi facem prăjiturile şi înroşim ouăle, după metode tradiţionale, fără să folosim vopsele din comerţ. Sâmbătă spre duminică noaptea, toată familia mergem la biserică, iar duminică dimineaţa mergem din nou la biserică, când toată lumea primeşte cuminecătură, simbolizată prin pâine şi vin. Duminica este o zi pe care fiecare o petrece în familie, alături de cei dragi, aşa că şi noi suntem bucuroşi să ne strângem la masă cu nepoţii şi copiii“, povesteşte Bugnar. 

Prăjitura „Olguţa“, preferata copiilor

Soţul Martei Bugnar este român, dar aceasta nu înseamnă decât că, dacă e cazul, în familie Paştele se ţine atât pentru ortodocşi, cât şi pentru reformaţi. „Anul acesta Paştele sunt în aceeaşi zi, dar în alţi ani am ţinut de două ori. Nu e nicio supărare pentru nimeni. De regulă, de pe masa de Paşte nu lipseşte o ciorbă de miel cu chelber sau o supă de găină cu tăiţei, dar nici o friptură de miel şi de porc. Prăjituri sunt şi ele de toate felurile şi mai ales cea numită «Olguţa», cu nucă şi albuş de ou, care este preferata copiilor“, se destăinuie medieşeanca. Dacă duminica este o zi petrecută în familie, lunea este ziua stropitului. „Fratele meu e la Târgovişte, acolo nu se ţine acest obicei al stropitului, aşa cum se ţine pe la noi. Aici aşa am pomenit şi ne bucurăm că tradiţia merge mai departe“, a spus Bugnar.

Edith DEPNER


Tradiţia merge mai departe

Pregătirile pentru sărbătorile pascale sunt în toi şi în comunitatea evanghelică din Mediaş, acolo unde sunt păstrate tradiţii străvechi. Şi la saşi, curăţenia trebuie să fie gata până în Săptămâna Mare, excepţie făcând doar micile retuşuri, pentru ca totul să fie perfect pregătit. „În Joia Mare se merge la biserică, la slujbă, iar vineri are loc aşa numitul «Drum al Crucii», un pelerinaj în care se porneşte de la biserică cu o cruce făcută de copii şi tineri şi se merge spre cimitir. Pe traseu sunt o serie de opriri, unde se citeşte Prohodul Domnului. Sâmbătă, potrivit tradiţiei, este o zi consacrată gătitului şi înroşitului ouălor. Toate trebuie făcute ca la carte, iar duminică, la ora 8 dimineaţa, se merge la biserică la un mic dejun pascal. Acolo, fiecare aduce câteva ceva dintre bucatele gătite acasă. Dacă e vreme frumoasă, oamenii se strâng în curte, dacă e vreme rea se adună în Casa Comunităţii. La ora 10 începe slujba de Paşti, iar mai apoi fiecare merge acasă şi ia masa în familie. Tot duminică, în cadrul slujbei principale, copiii au parte de un eveniment special, unde vor căuta ouă roşii şi dulciuri în curtea şi grădina bisericii. De regulă, duminica se petrece în familie, dar se mai fac şi vizite la cei dragi. Luni întotdeauna se merge la «stropit», acesta e un obicei pe care tinerii - şi nu numai ei - îl duc mai departe“, arată Edith Depner. De pe masa de Paşti a saşilor nu lipseşte niciodată ciorba de miel cu chelber sau supa cu tăiţei sau găluşte, dar nici ouăle roşii, ouăle umplute, friptura de miel, cozonacul, lichiul ori alte prăjituri.
    Trimite prin e-mail