duminică, 13 octombrie 2013

Publicat la 10/13/2013 04:23:00 p.m. de

18.000 de euro pe lună ar costa repornirea Mocăniţei de pe Valea Hârtibaciului

Se împlinesc 12 ani de când fluierul mocăniţei nu se mai aude pe drumul dintre Sibiu şi Agnita. Un grup de ONG-uri a depus eforturi mari pentru salvarea mocăniţei, însă toate proiectele de restaurare şi dezvoltare a liniei sunt blocate. Oamenii cer clarificarea situaţiei, pentru a putea atrage fonduri şi a repune în funcţiune un simbol al Văii Hârtibaciului.


Autor: Margareta LUPU

Direcţia Judeţeană de Cultură Sibiu s-a alăturat societăţii civile într-o campanie de susţinere publică pentru restaurarea liniei de mocăniţă. În prima etapă, campania va milita pentru trecerea mocăniţei din proprietatea publică a statului, administrată de Societatea de Administrare Active Feroviare (SAAF), în proprietatea Consiliului Judeţean Sibiu sau a altei entităţi administrative locale din judeţul Sibiu, cu obligaţii privind păstrarea obiectului de activitate, de conservare şi restaurare a monumentului istoric şi sprijinirea dezvoltării liniei prin turism şi cultură.

Tentative de salvare

Segmentul de cale ferată Sibiu - Agnita a fost inaugurat în 1898. Dar în ultimii 12 ani, s-a aşternut liniştea şi nepăsarea autorităţilor privind soarta acestui obiectiv de suflet al hârtibăcenilor. Din 2001, administratorul nu a mai efectuat lucrări de întreţinere, iar linia, clădirile feroviare şi materialul rulant s-au degradat sau au dispărut de la o zi la alta. Ba mai mult, în anul 2006 linia a fost la un pas să fie vândută la fier vechi. Un grup de entuziaşti a întocmit rapid documentaţia pentru a clasa în regim de urgenţă linia şi gările aferente ca monument istoric. Rezultatul a fost includerea pe lista Patrimoniului Naţional (SB-II-a-B-20923) şi salvarea de la distrugerea iminentă. În 2007 s-a mers şi mai departe în încercarea de a salva linia: Asociaţia „Consorţiul pentru Dezvoltarea Interregională Sibiu-Agnita“, constituită din cinci comune, a luat în concesiune pe 25 de ani linia şi gările aferente. O soluţie salvatoare care însă are în spate un contract împovărător.

„Este un abuz!“

Cei cinci ani de graţie s-au scurs rapid şi, începând din luna ianuarie 2014, consorţiul trebuie să plătească 18.000 de euro lunar. „Dacă e să privim toată această istorie din ultimii 12 ani, am zice că cei 18.000 de euro pe lună sunt un fel de taxă de protecţie pentru ca statul român să nu ne distrugă linia de mocăniţă. În mod paradoxal, în loc să sprijine financiar cele cinci comune să acceseze bani europeni pentru refacerea infrastructurii şi pentru repornirea mocăniţei, statul român, prin intermediul SAAF, impune o taxă aberantă pentru concesionarea liniei. În mod legitim apare următoarea întrebare: cine îi apără pe hârtibăceni de acest abuz? De fapt, cine este proprietarul legitim al liniei de mocăniţă? Cine trebuie să găsească soluţii pentru salvarea şi repornirea mocăniţei?“, se înteabă Mihai Blotor, preşedintele Asociaţiei „Prietenii Mocăniţei“.

Pe linia mocăniţei, Mihai Blotor (dreapta) organizează plimbări
cu ciclodrezina pentru turişti

Solicitare legitimă

Din cauză că niciun proiect de restaurare şi dezvoltare a liniei de mocăniţă nu poate fi implementat atâta timp cât situaţia proprietăţii este neclară, soluţia propusă de „Prietenii Mocăniţei“ este simplă şi naturală: linia şi clădirile trebuie să treacă din proprietatea CFR/SAAF în proprietatea Consiliului Judeţean Sibiu sau orice tip de asociere a autorităţilor din Valea Hârtibaciului. Abia apoi vom putea să discutăm despre viitorul acestei linii. „Fiţi alături de noi şi votaţi petiţia pentru salvarea mocăniţei. Petiţia poate fi semnată la Direcţia Judeţeană de Cultură Sibiu sau online: http://www.petitieonline.ro/petitie/42302139”, face apel Blotor. Acest proiect este realizat cu sprijinul financiar al Fondului pentru Inovare Civică, program finanţat de Trust for Civil Society in Central and Eastern Europe, sponsorizat de Raiffeisen Bank, administrat de Fundaţia pentru Dezvoltarea Societăţii Civile.
    Trimite prin e-mail