luni, 30 septembrie 2013

Publicat la 9/30/2013 08:03:00 a.m. de Anonim

INTERVIU | Teodor Neamţu: „Mediaşul are forţa de a-şi realiza proiectele“


Prea mare pentru a fi considerat mic şi prea mic pentru a emite pretenţii mari, Mediaşul nu se bazează pe ajutorul Guvernului când vine vorba de proiectele îndrăzneţe de investiţii. Primarul Teodor Neamțu conduce una dintre cele mai performante administraţii locale din România. Infrastructura rutieră, apa, canalizarea, managementul deşeurilor şi transportul în comun sunt capitole la care Mediaşul poate da, oricând, lecţii altor oraşe. În plus, Neamţu este preocupat de dezvoltarea mediului de afaceri şi crearea unor noi locuri de muncă, astfel încât burgul să (re)devină un motor economic regional în perspectivă europeană.


Monitorul de Mediaş: Domnule Neamţu, a trecut ceva mai bine de un an de când sunteţi primar în opoziţie. Ce a câştigat şi ce a pierdut Mediaşul în această perioadă? S-au răcit relaţiile cu Bucureştiul?
Teodor Neamţu: A trecut un an şi trei luni de când am câştigat alegerile. Proiectele Mediaşului au continuitate datorită acestui fapt. Nu pot să spun că am câştigat sau că am pierdut în această perioadă, pentru că, datorită faptului că Mediaşul este un municipiu, aşa cum am mai spus, cu drama lui de a fi prea mare pentru a fi considerat mic şi prea mic pentru a fi mare, are forţa de a-şi realiza proiectele. Din fericire, în momentul de faţă sunt o serie de oportunităţi dacă ne dorim bani în plus să-i atragem şi din alte părţi, nu neapărat de la Guvern. Şi chiar nici nu aveam anul acesta ce să atragem de la Guvern, pentru că acesta n-a fost în stare să plătească datorii mult mai vechi, iar aici pot da exemplu parcul care duce la Izvorul Dorului, unde era vorba de o finanţare de 6 miliarde lei vechi, care era în sarcina Administraţiei Fondului de Mediu şi care n-au fost în stare să plătească. Tocmai de aceea, acolo s-au oprit lucrările, pentru că oamenii au realizat 80 la sută din proiect, dar n-au primit niciun ban. În condiţiile în care Guvernul are greutăţile pe care le are, nu prea îmi pun nici eu speranţa în fonduri guvernamentale. Sigur, am reuşit să obţinem sume de bani de la Ministerul Culturii pentru realizarea festivalului de film, dar restul a fost prin puterile noastre şi prin sponsorizări. Deci, de câştigat, n-aş putea spune că am avut foarte multe. Iar de pierdut, repet, Mediaşul e într-o poziţie în care-şi poate susţine singur proiectele, dar suntem şi în situaţia fericită de a putea accesa şi alte fonduri decât cele de la Guvern. Mediaşul are un grad de îndatorare de 6 la sută, spre deosebire de alţii, care au 30 la sută. Oricând, dacă ar fi nevoie, am putea lua un împrumut pe propriile puteri. Mai mult, având în vedere gradul mic de îndatorare, pentru perioada 2014-2020 ne gândim ca anumite proiecte care nu sunt eligibile pentru bani europeni să le finanţăm prin sistemul credit-furnizor. În privinţa relaţiilor cu Bucureştiul, nici nu s-au răcit, nici nu s-au încălzit. Am fost la diferite evenimente organizate de Guvern, unde n-am simţit nicio răceală. Nu poţi să nu iei în considerare o primărie ca a Mediaşului. Mă îngrijorează mai mult faptul că activitatea la nivel macroeconomic e în scădere.


Monitorul de Mediaş: Ce aţi reuşit să realizaţi, până acum, din programul electoral anunţat în 2012? Ce proiecte sunt în curs de finalizare şi care vor trebui să mai aştepte?
Teodor Neamţu: În programul electoral, punctul principal a fost finalizarea infrastructurii în municipiul Mediaş, atât infrastructura de apă-canal, cât şi cea rutieră. Lucrările la infrastructura de apă-canal ar fi trebuit să se termine în decembrie anul acesta, dar noi, practic, suntem cu lucrările finalizate. Lucrăm la recepţia reţelelor introduse, iar aici a fost vorba de 142 km de reţele care s-au înlocuit, 142 km de spărturi, şi asta n-a fost deloc uşor. Banii au trebuit cheltuiţi în aceşti trei ani de zile, pentru că dacă nu-i cheltuiam, nu-i mai primeam. Avem staţia de tratare a apei nouă, o investiţie de 10 milioane de euro, care în momentul de faţă este cea mai modernă din România şi printre cele mai moderne din Europa. Calităţile apei la ieşire din staţie, pe analize, sunt mai bune decât ale apei plate, aşa că le recomand tuturor medieşenilor să consume cu încredere apa de la robinet, cu atât mai mult cu cât suntem acum în faza de a trece de pe reţeaua veche pe cea nouă, iar unde finalizăm trecerea este clar că avem o apă „ca la carte“. De asemenea, staţia de epurare a fost şi ea o investiţie foarte mare şi este poate cea mai modernă din România, aparaturile de automatizare şi control la standarde europene, reţelele recent finalizate... În ceea ce priveşte infrastructura rutieră, am apelat la un credit de la BERD, care a dus gradul de îndatorare la 6 la sută, anterior acestuia noi neavând nicio datorie. Dacă vrei să faci investiţii, creditul este o soluţie la care apelează toată lumea. În baza acestui credit şi prin forţe proprii, în 2014-2015 şi infrastructura rutieră va fi modernizată în proporţie de peste 98 la sută. 2 la sută sunt străzile noi, zone rezidenţiale nou dezvoltate, pe care urmează să le rezolvăm. Mediaşul se dezvoltă. Intravilanul s-a extins până la Eleşteu, s-a extins în zona Barajului, în Wewern, se construieşte, apar străzi pe care va trebui să le rezolvăm. Mediaşul este printre foarte puţinele oraşe din România care are infrastructura pusă la punct în asemenea proporţie. Evident că şi pe exerciţiul financiar 2014-2020 vom avea de muncă, pentru că reţelele au acoperit 80 la sută din Mediaş, iar celelalte 20 de procente vor fi realizate prin forţe proprii şi cu fonduri europene până în 2020, când vom putea spune că infrastructura de apă-canal este sută la sută schimbată. În plus, vor fi şi modernizări în infrastructura rutieră. DN14 a revenit municipalităţii, iar dacă tot l-am luat, vom scrie un proiect pentru fonduri europene în care să facem modernizarea întregii reţele de şosele magistrale şi colectoare, în ideea că şi pe şoseaua de centură vor începe lucrările, iar dacă aceasta va prelua traficul de tranzit, care este 50-60 la sută din traficul de pe DN 14, atunci ne putem gândi la DN 14 - strada Unirii, strada Eminescu, Carpaţi, Nucului, 1 Decembrie, varianta ocolitoare - ca la un proiect comun de modernizare, iar la tema de proiectare vom prevedea o stradă cu pistă de biciclete pe tot segmentul DN 14, mai puţin pe zonele înguste, cu scuar pe mijloc, două benzi de circulaţie mai late. Pentru fluidizarea circulaţiei ne gândim şi la o serie de locuri de parcare în cele patru cartiere de blocuri şi în zona centrală, unde ne gândim la construirea de parking-uri pe fonduri europene care să rezolve problema parcărilor. Numărul maşinilor a crescut. Dacă în 2004 erau circa 4.000 de maşini, acum trecem bine de 10.000 şi e nevoie de soluţii. Ne gândim şi la un sistem de sensuri unice, atât în zona centrală, cât şi în cartiere, pentru că sunt soluţii aplicate şi la Sibiu sau la Braşov, cu rezultate foarte bune, iar prin acestea putem asigura şi un plus de locuri de parcare. Revenind la infrastructură, sunt foarte mulţumit că am început să refacem ceea ce s-a spart. S-a refăcut strada Avram Iancu, strada Vidraru, Blajului, Milcov, Călugăreni, Stadionului, se reface Baznei. Din creditul BERD avem 36 de străzi în Mediaş şi încă nouă străzi la Ighiş, acolo unde se reface şi reţeaua de gaz, iar în 2015 Ighişul va fi asfaltat, cu apă curentă, canalizare, pluvial şi nu va mai fi nicio deosebire între sat şi oraş. Cu forţe proprii mai avem în lucru alte zece străzi: Teba, Titel Petrescu şi altele. Cert e că, din cele 415 străzi pe care le are Mediaşul, din 2004 până în 2014-2015 s-au modernizat şi se vor moderniza 170. În zece ani, am avut o medie de 17 străzi modernizate pe an. Vorbim de o treime din străzile oraşului, unele străzi de pământ, de piatră, au devenit străzi cu asfalt, canalizare, apă... Făcând o comparaţie, din ‘90 până în 2004 s-a făcut câte una pe an, iar din 2004 am trecut la o medie de 17 pe an. Cred că e o performanţă. Ca şi realizări mai sunt şi altele, vorbim de funcţionarea Primăriei, de şcoli, avem un sistem de management al deşeurilor menajere foarte performant, lumea e mulţumită. Aici lucrurile s-au pus bine la punct şi suntem în plin proces de introducere a punctelor de colectare subterane. La final vor fi 53 de asemenea puncte, din care în momentul de faţă avem 23 realizate în cartierele de blocuri. Am semnale de la oameni care vin prima dată la Mediaş sau medieşeni care revin după 4-5 ani şi toţi spun că oraşul este foarte curat. Atunci când vom finaliza infrastructura rutieră, când vom finaliza punctele de colectare subterane, oraşul va fi foarte curat. Oamenii ţin la curăţenie, chiar dacă mai avem ceva probleme cu unii mai needucaţi. Dar cred că încet, încet lucrurile se vor aşeza pe un făgaş de normalitate. Acesta a fost pariul meu cu administraţia, în sensul că infrastructura nouă e foarte mare mâncătoare de bani. Investiţiile sunt scumpe, acesta e adevărul. Dar, când terminăm cu infrastructura, nu vom mai fi nevoiţi să alocăm o treime din buget pentru investiţii, vom aloca poate 25 la sută, iar diferenţa - vorbim de circa 100 de miliarde lei vechi - poate căpăta altă destinaţie: către învăţământ, cultură, sănătate, promovarea turismului... Am avea bani mai mulţi pentru înfrumuseţarea oraşului, iar aici pot să spun că vom avea un proiect de arhitectură, o tabără de arhitectură cu studenţi de la Cluj, în care să le dăm o serie de teme, iar ei să lucreze. Una din teme ar fi peisagistica Mediaşului. Nu o poţi face deodată. O poţi face gradual, pe bucăţi, iar părerea specialiştilor cântăreşte greu. Sunt deja lucruri de fineţe.


Monitorul de Mediaş: Se întâmpla transformări majore, în aceasta perioadă, în activitatea municipalităţii. Meditur se modernizează, proiectul de apă-canal este aproape finalizat, Gospodaria Comunală reabilitează o mulţime de străzi, Eco-Sal montează containere subterane. Cum reuşiţi să coordonaţi toate aceste proiecte? Care sunt provocările şi oportunităţile la care trebuie să răspundeţi?
Teodor Neamţu: Municipalitatea are patru societăţi: Meditur, Eco-Sal, Apa Târnavei Mari şi Piaţa Prim-Com. De asemenea, suntem acţionari cu 80 la sută la Gospodăria Comunală, dar şi acolo s-a trecut la evaluarea acţiunilor privaţilor, pentru ca acestea să fie preluate de municipalitate, urmând ca societatea să devină în totalitate cu capital public, în subordinea Consiliului Local. La Gospodăria Comunală au fost probleme foarte mari, pentru că în toamna anului trecut societatea era în pragul colapsului, dar Consiliul Local a avut înţelepciunea de a se apleca asupra problemelor şi, printr-o decizie unanimă a tuturor partidelor, s-a decis infuzia de capital prin care am devenit acţionari majoritari. Anul acesta, Gospodăria Comunală a lucrat cu resursele pe care le-a avut. A lucrat mulţumitor. Dar am convingerea că, dacă vom deveni unici acţionari şi printr-o serie de investiţii făcute prin Consiliul Local, Gospodăria va deveni o întreprindere profitabilă. Meditur se modernizează pe zi ce trece. S-a introdus sistemul de ticketing, iar după refacerea marii părţi a infrastructurii rutiere putem vorbi de dezvoltarea de noi trasee. Avem în vedere pentru 2014-2020 extinderea reţelei electrice pentru troleibuz spre Moşna, poate până la Eleşteu, şi în zona Stadionului, până la Bachmann. Meditur e pe un drum bun, ascendent. Chiar dacă, în 2008, dl. director Voinea l-a preluat „pe roşu“, a reuşit să-l aducă „pe verde“. S-au făcut investiţii, ba chiar au menţinut preţul la călătorii până în această vară la nivelul de un leu, iar majorarea făcută nu a fost una substanţială comparativ cu alte oraşe din ţară. Eco-Sal e un exemplu de bună practică nu numai în ţară, e un etalon de performanţă. Au venit o serie de reprezentanţi din ţările vecine, cărora le-am dat consultanţă în domeniu. Fiecare proiect are problemele lui, are oportunităţile lui, tocmai din această cauză la nivelul conducerii Primăriei se simte nevoia unei noi funcţii, pe care, deşi o aveam în organigramă de patru ani, n-am putut s-o ocupăm, din cauza problemelor legate de legislaţie şi angajările în sistem.


Monitorul de Mediaş: Vă referiţi la postul de administrator public? De ce aţi simţit nevoia unui asemenea post şi ce atribuţii va avea?
Teodor Neamţu: Am dat drumul concursului pentru angajarea unui administrator public care, în principal va avea ca şi atribuţii coordonarea societăţilor comerciale prestatoare de servicii publice din subordinea Consiliului Local. E vorba de cele cinci amintite şi eventual încă una, dacă vom înfiinţa operatorul de turism. Pe lângă acestea, va colabora şi cu Asociaţiile de Dezvoltare Intercomunitară. Viceprimarul se va ocupa de direcţiile din cadrul aparatului de specialitate şi de serviciile publice înfiinţate în cadrul Consiliului Local. Având încă un om care va prelua o parte din sarcini, atunci şi primarul va avea mai mult timp, pe lângă activităţile curente, pentru activităţi de reprezentare a oraşului, de mediere, de negociere. Este un post foarte util care va face parte din conducerea Primăriei, iar, când e cazul, poate fi şi ordonator de credite. Mă gândeam în aceste zile să-i lansez public invitaţia deputatului Roman de a se înscrie la concurs, pentru că de atâtea ori a atras atenţia asupra unor chestiuni legate de administraţie, a demonstrat că se pricepe la asfaltări, investiţii, infrastructură de apă-canal, iar din acest post ar putea să se implice în rezolvarea problemelor oraşului. Acum are şansa să vină cu un plan de management şi să demonstreze cum se pot rezolva problemele. 

Monitorul de Mediaş: Municipalitatea şi-a propus de câţiva ani să dezvolte şi o zonă industrială pe terenurile de la fosta Şcoală de Aviaţie, iar în acest sens au fost scoase la licitaţie mai multe parcele. Care mai este situaţia?
Teodor Neamţu: Avem o suprafaţă de teren la Aviaţie căreia vrem să-i dăm statut de parc industrial în strategia de dezvoltare a municipiului pentru perioada 2014-2020. Cei care vor investi acolo vor avea o serie de facilităţi, scutiri de impozite pentru o perioadă de timp. În acest moment, avem acolo concesionate două hectare către o societate comercială care va demara o investiţie şi va crea în primă fază 150 de locuri de muncă, iar ulterior până la 300 de locuri de muncă. Avem discuţii şi cu o societate din Austria care vrea să facă o fabrică cu auxiliare pentru vânătoare şi pescuit, aşteptăm un răspuns. Sunt convins că, în momentul în care zona va avea statut de parc industrial, vom avea şi alţi investitori dornici să vină, asta şi în condiţiile în care Guvernul României ia nişte măsuri de creştere a gradului de predictibilitate, de fiscalitate stabilă şi facilităţi. În condiţiile în care vor veni investitori, vor apărea şi locurile de muncă.

Monitorul de Mediaş: În zonă sunt peste 2.000 de şomeri. Cum vedeţi Mediaşul de azi din punct de vedere economic? Suntem interesanţi pentru investitori? 
Teodor Neamţu: În oraş, numărul variază între 600 şi 800 de şomeri. În condiţiile în care vom reuşi cele două investiţii, numărul acestora va scădea. Să nu uităm că vrem să dezvoltăm turismul, care este în măsură să creeze 200-250 de locuri de muncă în doi-trei ani. Dacă se dezvoltă turismul, investitorii sunt încurajaţi să dezvolte servicii aferente şi iarăşi pot fi generate locuri de muncă. Cred că, într-un orizont de timp de 10 ani de zile, cel puţin în zona de nord va fi o problemă a forţei de muncă, care nu se va găsi. Mizez pe acest lucru pentru a crea condiţii tinerilor care fac o facultate, care termină un liceu, o şcoală profesională, de a găsi un loc de muncă atunci când se întorc în oraş. Eu cred că suntem atractivi pentru investitori. Avem şi aici un plan de a interveni împreună cu Inspectoratul Şcolar Judeţean, să găsim o soluţie pentru reluarea învăţământului profesional. Personal, prefer să am 100 de absolvenţi meseriaşi, în locul a 100 de elevi absolvenţi de 12 clase, dar fără Bacalaureat. Rămâne să vedem şi ce suport ne oferă cadrul legislativ.

Au consemnat
Milu OLTEAN, Mihai COLIBABA
    Trimite prin e-mail