Scurt pe doi, dacă dărâmăm o piesă din joc, în cădere aceasta va lovi alte piese, care la rândul lor le vor lovi pe altele şi tot aşa, mai departe. Un întreg sistem construit cu sau fără migală se va prăbuşi. Dacă sistemul e găunos se va prăbuşi mai repede. Ce punem în loc? Suntem capabili să reconstruim sistemul şi să-l facem să lucreze în interesul tuturor?
 |
| Milu OLTEAN |
Există legături bănuite şi nebănuite între politicieni, oameni de afaceri, simpli cetăţeni şi fapte ştiute sau neştiute. De mai bine de 20 de ani, ţara s-a clădit pe o ţesătură de interese obscure, care n-au avut nimic de-a face cu interesul naţional, iar realitatea de azi n-are cu ce să ne contrazică. Privatizări făcute din pix, autostrăzi pe hârtie, spitale mizerabile în care se moare cu zile, parcuri moderne în cătune uitate de lume, păduri care dispar sub lama drujbelor de pe-o zi pe alta, contrabandă la scară naţională, politicieni obscuri, oameni de afaceri indecenţi, corupţie generalizată, tineri care au fixat clar în minte scopul emigrării. Munţi de bani aruncaţi pe geam şi prinşi în mrejele băieţilor deştepţi, mormane de bani sifonaţi ani de-a rândul, fără milă. Într-o realitate mai degrabă deprimantă decât încurajatoare, cauţi în fiecare zi puncte de reper şi motivaţii care să-ţi dea putere să mergi înainte, în ţara în care te-ai născut. Jus lex. Au început să pice capete. Timid, greoi, fără consistenţă, ca un malaxor ruginit, justiţia se chinuie să împartă dreptate şi să pună lumina legii peste fapte care n-au fost la locul lor. E caraghios să-i vezi pe mai marii zilei de ieri cum imploră iertare şi cum stau neliniştiţi în boxa acuzaţilor, e aproape ireal să vezi personaje care cândva păreau de neatins cum aşteaptă pachete la penitenciar. Au început să se prăbuşească piese de domino, chiar dacă nu într-o ordine prestabilită, ci pe sărite şi din loc în loc, ba din politică, ba din justiţie, ba din sport, ba din poliţie, ba din mediul de afaceri. Evident că sunt multe scăpări, e mai mult decât limpede că nu vom asista la o prăbuşire peste noapte a construcţiei mamut care s-a clădit postrevoluţionar din interese peste interese, pentru că cei vizaţi au bani, relaţii şi armate de avocaţi capabile să vâre beţe-n roate justiţiei. Se vorbeşte de anchete declanşate la comandă, de arestări prin care se plătesc poliţe. Nu e exclus, dar odată deschisă cutia Pandorei sunt convins că cei care stau azi la butoane pot oricând să cadă pradă propriului mecanism şi să pice sub braţul legii. Tot pe principiul pieselor de domino, care se prăbuşesc una după alta. Poate suntem şi niţel forţaţi de Europa, nu-i exclus nici acest fapt, colosul cu picioare de lut construit într-o încrengătură ciudată de interese obscure încasează lovitură după lovitură. Chiar dacă efectele nu vor fi imediate, văzând un Năstase, un Voicu, un Becali după gratii, sunt aproape sigur că unii se vor gândi de două ori înainte de a se abate de la lege. Unde-i lege, nu-i tocmeală, iar pe principiul dominoului cred că vom mai avea parte de ceva arestări spectaculoase în următoarea perioadă. Dacă sistemul e găunos, se va prăbuşi mai repede decât credem, dar ce vom pune în loc? Mai avem resurse de a regândi o Românie curată şi cu principii? Dincolo de gratii, acuzaţi şi acuzatori, procese şi judecăţi, suntem în stare să ne vedem de treabă?
