Un om invidiat, mai ales în vremurile acestea: face afaceri de milioane de euro, dar găseşte mereu timp pentru familie. Şi caută bucuriile spiritului. Cum s-a schimbat viaţa omului de afaceri Mircea Vescan, după vizita la Muntele Athos, aflaţi dintr-un interviu acordat Monitorului de Mediaş.
 |
| Mircea Vescan |
Acţionarul majoritar al companiei Armax Gaz Mediaş vorbeşte deschis despre bani şi ortodoxie, dovedind că bogăţiile de pe pământ nu l-au făcut să uite de cele cereşti. L-am găsit la schitul din Bazna, pe care l-a ctitorit, cu ocazia aducerii moaştelor de la Muntele Athos.
Care e împlinirea pe care o simţiţi în momentele acestea?
Eforturile au fost, sigur, şi de factură materială, destul de importante, însă au fost uşor de realizat, pentru că toată echipa care m-a înconjurat şi în special familia mea, mai ales soţia mea, a considerat că trebuie să facem asta pentru sufletul nostru, pentru semenii noştri şi pentru mulţumire către bunul Dumnezeu pentru toate realizările şi tot binele pe care ni l-a dăruit, inclusiv cei doi copii pe care-i avem. Biserica am hotărât s-o facem aici printr-o minune. Ne-a adus aici mitropolitul, acum vreo trei sau patru ani, şi a zis că aici trebuia să fie făcută o biserică din iniţiativa fostului mitropolit Bălan. Şi am întrebat ce hram trebuia să poarte biserica. Când a zis că „Naşterea Maicii Domnului”, am tăcut, n-am zis nimic, m-am dus acasă, i-am zis soţiei: „În cinstea mamei tale, pe care am preţuit-o foarte mult, pe care o chema Maria, şi pe fata noastră mai mică o cheamă tot Maria, hai să facem la Bazna o biserică!”. Ea a fost de acord şi, după un an de zile, am cerut încuviinţarea prea-înaltului şi ne-am apucat şi am făcut biserica.
Construcţia propriu-zisă cât a durat?
Construcţia propriu-zisă am început-o de Paşti anul trecut şi până de Crăciun era gata. A mai durat până în februarie acoperişul din cupru şi până la următorii Paşti am şi tencuit-o pe exterior. Ceea ce urmează acum să facem se referă la pictura din interior, la vitraliile exterioare... Nu ne grăbim, nu vrem să ne impunem un termen, însă dorim să fie ceva deosebit.
Şi aducerea sfintelor moaşte este primul eveniment major pe care-l găzduieşte noua biserică.
A fost, aşa, o schimbare radicală în comportamentul meu după ce m-am dus prima dată pe Muntele Athos. A doua oară, deja mă gândeam cum să întăresc legăturile între români, în special între ardeleni şi călugării de pe Muntele Athos. Şi am zis: ce-ar fi să aducem moaştele în România? Respectiv, în Ardeal, unde consider eu că e nevoie mai multă de unitate şi de adunare a ardelenilor în jurul credinţei strămoşeşti. Şi, încet-încet, sigur că „smulgând” aproape bunăvoinţa grecilor, după aproape trei ani de la apariţia ideii, iată că acum moaştele sunt în Ardeal şi vor fi prilej de adunare sufletească a românilor din Mediaş, Bazna, o să fie şi la Alba Iulia o zi, Cluj şi Braşov. Sigur că Sibiul va fi, iarăşi, gazdă imediată.
La cât de mari sunt eforturile, credeţi că românii din această zonă vor mai vedea curând un eveniment de asemenea amploare?
Eu cred că da şi ar trebui să se întâmple, cred, tot mai des lucrul ăsta, pentru că românii sunt interesaţi. Eu, personal, parcă respir mai uşor. Parcă mă simt uşurat, e un sentiment cum n-am mai simţit. Nu pot să-l definesc. Uite, respir mai uşor.
A consemnat Mihai COLIBABA
Citiţi interviul integral în ediţia tipărită a ziarului.
