marți, 2 august 2016

De ce a scăzut dramatic încrederea românilor în justiție



Dana Cristina Gârbovan, președintele Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, a explicat de ce a scăzut încrederea românilor în justiție. 

Încrederea românilor în justiţie a scăzut ca rezultat al campaniei făcute de unele autorităţi care au vrut identificarea sistemului judiciar cu activitatea DNA, dar şi al numirilor netransparente la parchete şi al "justiţiei televizate", susţine Dana Cristina Gârbovan, preşedintele UNJR.
"Scăderea dramatică, cu 13 %, a încrederii românilor în justiţie este rezultatul campaniei făcute de o parte a presei şi de unele autorităţi ale statului de a identifica justiţia cu activitatea DNA, ignorând în acelaşi timp problemele reale ale justiţiei. Consecinţa a fost aceea că orice neîncredere în activitatea DNA s-a reflectat în sondaj (Barometrul Comisiei Europene -n. r.) ca o neîncredere în justiţie. (...) Cea mai neinspirată alegere acum ar fi ca CSM şi Ministerul Justiţiei să îşi decline orice răspundere pentru acest picaj şi să arunce responsabilitatea în altă parte. E nevoie de o analiză critică a tuturor instituţiilor judiciare pentru a identifica neregulile şi a face o resetare a sistemului, pentru a reconstrui încrederea pe care justiţia a pierdut-o în faţa românilor", a precizat preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), Dana Cristina Gârbovan, în urma unei solicitări făcute de agenţia de presă Mediafax.
Preşedintele UNJR consideră că s-a creat o discrepanţă între aşa-zisa "justiţie televizată" şi cea reală, din sălile de judecată, unde peste trei milioane de cazuri sunt judecate anual, iar cetăţenii se lovesc de problemele din sistemul judiciar, despre care însă nu se vorbeşte.
"Prin aceste susţinute campanii de influenţare a percepţiei publice, adevăratele probleme din sistemul de justiţie au rămas ascunse şi nerezolvate, în timp ce simple acte procedurale din faza de cercetare penală au fost prezentate ca mari succese ale justiţiei în lupta împotriva corupţiei.(...) Peste realitatea din instanţe se adaugă incapacitatea instituţiilor de a răspunde credibil unor probleme serioase, precum interferenţa nesănătoasă a serviciilor de informaţii în justiţie. Nici până azi, de exemplu, nu ştim cum şi când justiţia a devenit «câmp tactic» pentru SRI. De asemenea, exemplul Hexi Pharma este emblematic pentru modul în care instituţiile nu oferă răspunsuri concrete în cazuri ce afectează direct cetăţenii. Au fost apoi atacurile virulente nu doar ale unei părţi din presă, ci şi ale SRI şi ale şefei DNA la adresa Curţii Constituţionale, când s-a decis asupra constituţionalităţii abuzului în serviciu şi a implicării SRI în interceptări", a mai spus Dana Cristina Gârbovan.
Judecătoarea este de părere că ministrul Justiţiei, Raluca Prună, ar fi putut rezolva problema prin crearea unei agenţii de interceptări sub control civil, nu prin ordonanţa de urgenţă prin care SRI a fost făcut organ de cercetare penală.