vineri, 3 iunie 2022

Publicat la 6/03/2022 08:45:00 a.m. de

Mediașul împlinește azi 755 de ani de la prima atestare documentară


Mesajul primarului municipiului Mediaș, Gheorghe Roman cu ocazia împlinirii a 755 de ani de la prima atestare istorică a orașului nostru. 
„Astăzi se împlinesc 755 de ani de la prima atestare documentară a orașului nostru.  Este ziua Municipiului Mediaș.
La mulți ani, dragi medieșeni, oriunde v-ați afla!“, a transmis primarul Gheorghe Roman.
Mediaș (în latină Media, germană Mediasch, în maghiară Medgyes, în dialectul săsesc Medwesch, Medveš) este un municipiu în județul Sibiu, Transilvania, România, format din localitatea componentă Mediaș (reședința), și din satul Ighișu Nou. Are o populație de 47.204 locuitori (2011), potrivit wikipedia.
 
Mediaș în Harta Iosefină a Transilvaniei, 1769-1773
 
Istoric
 
În epoca romană pe teritoriul cetății actuale a existat un castru roman.
În 1267, în prima mențiune documentară, apare ca Mediesy. Acest nume poate fi legat de numele unui trib secuiesc din secolul al IX-lea.
În secolele XII - XIII, regii Ungariei au așezat în zona Mediașului coloniști germani, cunoscuți sub numele de sași. Prima atestare documentară a Mediașului, se pare, este din anul 1267.
În anul 1318 sașii din Mediaș și cei din Șeica Mare au fost scutiți de obligația de a participa la oastea regală, obținând totodată și unele privilegii fiscale.
La 1402 regele Sigismund de Luxemburg a eliberat scaunele Mediaș și Șeica de sub jurisdicția comitelui secuilor.
În 1576 aici a fost ales Ștefan Báthory drept rege al Poloniei, și tot aici a fost ales István Bocskai în 1605 în funcția de principe al Transilvaniei.
Biserica „Înălțarea Domnului”, prima biserică românească din Mediaș, a fost ridicată în anul 1826 prin eforturile episcopului Ioan Bob de la Blaj, cel care tot atunci a înființat și prima școală românească din oraș.
 
Personalități
 
Christian Schesaeus (1535-1585), poet umanist
Michael Weiss (1569-1612), istoric și politician, jude al Brașovului în 1612
Matthias Miles (1639-1686), scriitor și cronicar
Michael Conrad von Heydendorff (1730-1821), primar al Mediașului
Stephan Ludwig Roth (1796-1849), cărturar, reformator al învățământului, om politic
Andreas Brecht von Brechtenberg (1805-1842), poet
Ludwig von Fabini (1861-1937), general
Hermann Klöß (1880-1948), poet, dramaturg și scriitor
Rudolf Brandsch (1880-1953), politician
Dutz Schuster (1885-1968), scriitor, umorist, promotor al dialectului săsesc
Otto Folberth (1896-1991), scriitor și editor de limbă germană
Carl Göllner (1911-1995), istoric
Octavian Fodor (1913-1976), medic, membru titular al Academiei Române
Paul Rampelt (1921-1996), cântăreț de operă și operetă
Iosif Bükössy (1936-2006), antrenor de fotbal
Mircea Crețu (n. 1943), profesor universitar, deputat
Ruxandra Sireteanu-Constantinescu (1945-2008), biofiziciană
Adrian Andrei Rusu (n. 1951), arheolog și istoric medievist
Miklós Patrubány (n. 1952), inginer și politician
Ioan Ghișe (n. 1956), primar al municipiului Brașov
Klaus F. Schneider (n. 1958), editor și poet
Willi Schneider (n. 1963), sportiv, antrenor al echipei naționale de skeleton a Canadei
Mihaela Tatu (n. 1963), realizatoare și moderatoare de emisiuni de televiziune
Margareta Keszeg (n. 1965), alergătoare, laureată cu aur la Campionatul European de la Genova în 1992
 
Evenimente importante în istoria Mediașului, potrivit primariamedias.ro
 
Mileniul III î.e.n.
Neoliticul mijlociu - cele mai vechi urme de locuire a comunităţilor umane în zona Mediaşului.
 
Sec. XI-XIV
Stabilirea coloniştilor saşi pe valea Târnavei.
 
1267
3 Iunie - prima menţiune documentară a localităţii.
 
1283
Mediaşul apare într-un document sub denumirea de “villa Medgyes”.
 
1289
Pomenită documentar “terra Medies” (până la 1308).
 
1315
Regele maghiar Carol Robert de Anjou conferă locuitorilor din Mediaş, Şeica şi Biertan, toate drepturile provinciei Sibiu.
 
1318
Privilegiu acordat saşilor din Mediaş şi Şeica Mare, privind scutirea lor la participarea la oastea regală şi la încartiruire, precum şi cu privire la impozite. Prima menţiune a scaunelor de Mediaş şi Şeica.
 
1320
Prima menţiune documentară a unui comite de Mediaş.
 
1356
Cel mai vechi document referitor la juzii provinciali de pe “terra Medyesch”.
 
1359
Mediaşul este numit pentru prima dată oraş (civitas).
 
1402
Regele Sigismund eliberează scaunele Mediaş şi Şeica de sub jurisdicţia comitelui secuilor. Prima menţiune a judelui local (villicus).
 
1414
Prima referire documentară privind biserica “Sf. Margareta”.
 
1438
Incursiune turcească ce devastează sudul Transilvaniei ducând la decăderea celor două scaune, Mediaş şi Şeica.
 
1448
Primul sigiliu cunoscut al Mediaşului.
 
1452
Menţionarea primei incinte de apărare în jurul bisericii “Sf. Margareta” (castrum).
 
1457
Prima menţiune a breslei croitorilor şi a celei vânzătorilor de postav din Mediaş.
 
1477
Document emis de cancelaria regelui Matei Corvin în care se menţionează necesitatea construirii unei incinte de apărare a aşezării.
 
1487
Prima menţiune a unui spital la Mediaş.
 
1490-1534
Se construieşte incinta fortificată, la lucrări contribuind şi locuitorii satelor din cele două scaune, Mediaş şi Şeica.
 
1501
Existau deja 6 bresle.
 
1508
13 Iulie - este atestat târgul anual de la poalele castelului.
 
1510
Mediaşul era locuit de 300 “hospites saxones”, 38 de jeleri, 2 ciobani şi 4 săraci.
 
1529
Trupele lui Ioan Zapolya ocupă Mediaşul provocându-i distrugeri importante.
 
1534
Este prins şi decapitat la Mediaş, trimisul sultanului Soliman al II-lea, Aloisio Gritti.
 
1539
Privilegiu acordat negustorilor medieşeni privind dreptul de a târgui şi vinde liber.
 
1550
Supraînălţarea Turnului bisericii “Sf. Margareta”.
 
1552
Mediaşul devine sediul judelui regal al celor două scaune.
 
1557
Prima menţiune a leprozeriei din Mediaş.
 
1564
Mare incendiu la Mediaş.
 
1572
Sinodul preoţilor saşi ţinut la Biserica “Sf. Margareta”, hotărăşte oficial aderarea la religia lutherană.
 
1586
Menţionată documentar “Schola civitatis” (Şcoala oraşului).
 
1586
Epidemie de ciumă.
 
1588
Incendiu care duce la distrugerea a 47 de case în Str. Nouă (Gh. Doja).
 
1588
Sigismund Bathory convoacă la Mediaş Dieta Transilvaniei pentru a aproba izgonirea iezuiţilor din ţară.
 
1599
Dieta întrunită la Mediaş l-a ales ca principe al Transilvaniei pe cardinalul Andrei Bathory.
 
1601-1604
Ani cu noi epidemii de ciumă.
 
1603
Mediaşul este prădat de trupele principelui Moise Szekely.
 
1605
Aşezarea este pustiită de către trupele lui Stefan Bocskay. Recunoaşterea lui Bocskay ca principe al Transilvaniei în Dieta ţinută la Mediaş (septembrie).
 
1611
Trupele imperiale sub comanda lui Sigismund Forgach ocupă Mediaşul.
 
1611
Ulterior oraşul este pustiit de trupele principelui Gabriel Bathory.
 
1614
Revoltă împotriva primarului medieşean, Petrus Gotterbarmet.
 
1615
Mediaşul numără 225 de plătitori de impozite.
 
1633
Epidemie de ciumă ( 800 de morţi ).
 
1637
Rectorul Mathias Milles introduce un nou regulament şcolar.
 
1639
Construirea unui pod peste Târnavă.
 
1642
Existau la Mediaş 28 de bresle.
 
1646
Ciuma răpune 800 de oameni. Alţi ani cu ciumă: 1653, 1656-1658, 1660-1661.
 
1675
Mediaşul are 461 de plătitori de impozite şi 64 de văduve.
 
1692
Şcoala oraşului este menţionată ca fiind plasată în partea sudică a Castelului.
 
1698
Sunt atestate 33 de bresle la Mediaş.
 
1705
Mediaşul este asediat (10 săptămâni) şi ocupat de către curuţi aflaţi sub comanda lui Simon Forgats.
 
1713
Înălţarea unui local de şcoală în partea de N a Castelului.
 
1717-1718
Epidemie de ciumă (770 de morţi).
 
1771-1781
Activitatea tipografiei Johann Sifft la Mediaş.
 
1803
Realizarea scării acoperite care face legătura dintre Piaţa Mare şi Castel.
 
1816-1824
Construirea Şcolii de fete.
 
1826
Înălţarea Bisericii române unite şi a şcolii greco-catolice din Mediaş de către episcopul Ioan Bob.
 
1830
Mediaşul are 5413 de locuitori.
 
1840
Înfiinţarea Asociaţiei pentru cunoaşterea Transilvaniei.
 
1848
Înfiinţarea Asociaţiei Transilvane a Tineretului German sub preşedinţia lui Stephan Ludwig Roth.
 
1850
Mediaşul are 5337 de locuitori.
 
1862
Înfiinţarea Asociaţiei muzicale din Mediaş şi a Asociaţiei de economii şi împrumuturi.
 
1863
Introducerea iluminatului public stradal.
 
1871
DESCHIDEREA ŞCOLII AGRICOLE DIN MEDIAŞ. Îşi începe activitatea tipografia G. A. Reisenberger.
 
1872
Inaugurarea gării din Mediaş.
 
1873
Deschiderea Şcolii orăşeneşti de meserii.
 
1879
Construirea unei săli de gimnastică.
 
1880
Mediaşul are 6489 locuitori.
 
1881
Se pun bazele fabricii de pielărie Karres din Medias.
 
1884
Înfiinţarea Asociaţiei meseriaşilor din Mediaş (reînfiinţare 1900).
 
1887
Peronospora distruge viile din Mediaş.
 
1888
Deschiderea unei fabrici de postav şi textile la Mediaş.
 
1889
Construirea unui nou local al şcolii elementare săseşti şi a bisericii reformate.
 
1893
Înfiinţarea Cooperativei de economii şi credit. Primele legături telefonice la Mediaş. Începe să apară “Mediascher Wochenblatt” (Foaie saptamânala medieşană).
 
1894-1895
Construirea unui local al Şcolii de stat.
 
1895
Se pun bazele fabricii de salamuri si conserve.
 
1900
Mediaşul are 7665 locuitori.
 
1902-1911
Apare publicaţia lunară “Volksgesundheit” (Sănătatea populară) la Mediaş.
 
1902
Se construieşte un spital orăşenesc cu 32 de paturi.
 
1905
Începe să apară “Medgyesi ujsag” (Ziarul medieşan).
 
1908
Transformarea spitalului şi marirea capacităţii la 160 de paturi. Construirea unei şcoli catolice elementare şi a unei şcoli româneşti unite.
 
1910
Mediaşul are 8647 locuitori, din care 4464 de sex feminin şi 4183 de sex masculin.
 
1910-1912
Construirea liceului Stephan Ludwig Roth.
 
1911
Construirea Şcolii ortodoxe româneşti. Începutul exploatării gazului metan la Mediaş.
 
1919
Ianuarie 8: Adunarea Naţională Săsească, întrunită la Mediaş, hotărăşte aderarea saşilor din Transilvania la Marea Unire pe baza hotărârilor de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918.
 
1921
Deschiderea fabricii de geamuri. Realizarea fabricii de vase emailate.
 
1922
Se pun bazele fabricii de sticlărie Vitrometan.
 
1924
Înfiinţarea gimnaziului de fete german din Mediaş.
 
1930
Mediaşul are 2252 de clădiri, 3528 de familii, 15549 de locuitori, 454 de firme de comerţ si industriale înregistrate.
 
1935, 28 Iulie
Sfinţirea Catedralei ortodoxe cu hramul “Sf. Mihail şi Gavril”.
 
1936-1937
Construirea gimnaziului de stat mixt din Mediaş (lărgit în 1940 - 1942).
 
1953
Arde turnul Forkas.
 
1962
Se construieşte noul pod peste calea ferată.
 
1963-1965
Se construieşte noua gară.
 
1964
Mediaşul are 42000 de locuitori.
 
1965
Se restaurează poarta Steingasser.
 
1967
Mediaşul sărbătoreşte 700 de ani de la prima sa atestare documentară.
 
1970
Mai: mare inundaţie.
 
1975
Iulie: mare inundaţie.
 
1977
Se termină noua pasarelă între oraşul vechi si Lunca Ciorilor.
    Trimite prin e-mail