joi, 9 decembrie 2021

Publicat la 12/09/2021 05:16:00 p.m. de

Politica de coeziune, dezbătută la Sibiu

Deputatul Christine Thellmann a reunit într-un eveniment hibrid, desfășurat la Complexul Național Muzeal ”ASTRA” Sibiu și online, deputaţi din Comisia pentru afaceri europene, reprezentanţi ai societăţii civile, ai administraţiei publice centrale şi locale, precum şi ai mediului antreprenorial local

 
Comisia pentru afaceri europene a Camerei Deputaţilor a organizat miercuri, 8 decembrie 2021, la Sibiu, o nouă dezbatere sub egida Conferinţei privind viitorul Europei, având ca temă „Coeziunea economică, socială şi teritorială – vector de dezvoltare regională“. Evenimentul desfășurat sub coordonarea deputatului sibian Christine Thellmann reflectă eforturile parlamentare de a implica mai mult cetăţenii cu privire la cele mai importante teme aflate pe agenda europeană.
 
Exemplu de bune practici
 
Tema conferinței a fost special aleasă de către deputatul sibian Christine Thellmann, care arată că județul Sibiu este un exemplu de bune practici în privința dezvoltării teritoriale durabile. 
„Nu întâmplător am ales această temă de dezbatere pentru județul Sibiu. Consider că județul Sibiu are o preocupare și este un exemplu de bune practici în ceea ce privește dezvoltarea teritorială durabilă și creșterea coeziunii prin valorificarea patrimoniului natural și cultural. Dar și creșterea calității vieții și dezvoltarea economică în zona rurală, crearea de locuri de muncă, în special în zona rurală, pentru tineri, crearea de piață de desfacere pentru produsele locale și creșterea nivelului de branding local“, a arătat deputatul Thellmann, în deschiderea dezbaterii.
Participanți
 

La eveniment au participat, alături de deputatul sibian Christine Thellmann, Ștefan Mușoiu, președintele Comisiei pentru afaceri europene, Cristian Roman, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, Iulia Matei, secretar de stat pentru afaceri europene în Ministerul Afacerilor Externe, europarlamentarii Siegfried Mureșan și Victor Negrescu, Daniela Cîmpean, președinta Consiliului Județean Sibiu, Adrian Bibu, coordonatorul Programului Anii Drumeției, Administrator Public Județul Sibiu, Ciprian Ștefan, manager general al Muzeului Astra, precum și Andrei Luminea, managerul unui restaurant sibian, care a avut o intervenție extrem de aplicată pe tema: „Cum ajută politica de coeziune în prezent și cum ar putea dezvolta în viitor turismul și gastronomia“.
De asemenea, Ramona Chiriac, șefa Reprezentanței Comisiei Europene în România, a transmis un mesaj video pentru invitați.
 
Linii strategice de dezvoltare
 
Printre altele, vorbitorii au căzut de acord că turismul de destinație și, adiacent, ecoturismul, pot deveni linii strategice în dezvoltarea competitivității teritoriale a României, acest domeniu reprezentând un factor de dezvoltare durabilă și contribuind la vitalitatea teritorială prin punerea în valoare a elementelor de identitate locală și regională și prin creșterea inventivității și a gradului de inovare și în alte sectoare decât cel cultural. „După cum bine știm, în România, orașele mari reprezintă cea mai frecventă destinație a turiștilor, cu aproximativ 45 la sută din numărul total de nopți petrecute în unitățile de cazare, urmate de orașe și suburbii și apoi de zonele rurale. Ne dorim ca acest turism să se dezvolte în aceeași măsură și în zonele rurale și, din această perspectivă să creăm premisele unei dezvoltări echilibrate, generatoare de locuri de muncă, condiții sociale mai bune“, a transmis Ștefan Mușoiu, președintele Comisiei pentru afaceri europene.


Modele sibiene
 
Au fost prezentate proiecte importante derulate în prezent la Sibiu, în frunte cu Noul Spital Județean, dar și din domeniul turismului, între care Anii Drumeției sau cele derulate de Muzeul Astra, un model de bune practici pentru întreaga țară în domeniul culturii, fiind o instituție generatoare de venituri, prin numeroasele acțiuni derulate de-a lungul fiecărui an. Proiecte aplicate, sprijinite de administrația județeană, care ajută la dezvoltarea regiunii, prin oportunități de afaceri, noi locuri de muncă și beneficii aduse tuturor localităților.
 
Cu sprijinul UE
 
Fondurile alocate pentru politicile de coeziune vin în contextul pandemiei, care a adus noi probleme de rezolvat. „Va fi necesară rezolvarea unor provocări considerabile, mai ales pentru reducerea inegalităților. Stimularea dezvoltării echilibrate, revitalizarea zonelor defavorizate și cooperarea inter-regională trebuie toate promovate pentru o dezvoltare durabilă. Din această perspectivă, Uniunea Europeană sprijină realizarea acestor obiective privind folosirea fondurilor structurale și europene, iar cadrul financiar multianual 2021-2027 este un instrument în atingerea acestor obiective, alături de Programul Național de Redresare și Reziliență, un program cu un buget alocat României de aproximativ 29,2 miliarde de euro“, a arătat președintele Ștefan Mușoiu.
 
„Vorbim de investiții mari“
 
Atât Cristian Roman cât și Iulia Matei au arătat în intervențiile lor că România dispune de fondurile necesare pentru politica de coeziune. „Vorbim de investiții mari, pe toate nivelurile, în cuantum total de puțin peste 60 de miliarde de euro. În mod evident, aceste investiții țin de capacitatea noastră de a trage efectiv banii, de beneficiari și în mare măsură de autoritățile locale.
Practic, prin PNRR, România va avea la dispoziție aproape un miliard de euro, pentru continuarea dezvoltării infrastructurii de apă și canalizare în zonele rurale, 1,2 miliarde de euro pentru manegementul integrat al deșeurilor în zonele urbane, pentru manegementul gunoiului de grajd și a deșeurilor agricole. Aproape 7 miliarde de euro vom putea investi în modernizarea infrastructurii feroviare și rutiere“, a dezvoltat Cristian Roman, secretar de stat în cadrul Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, continuând apoi să prezinte sumele alocate pentru diferite direcții de dezvoltare
 
Principiul coeziunii este esențial
 
Potrivit Iuliei Matei, secretar de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, „pentru un stat membru cum este România, acest principiu al coeziunii este unul esențial, pentru că încă suntem un stat nou intrat în Uniunea Europeană“. „Sunt momente, precum acesta, în evoluția Uniunii Europene, în care constatăm că principiile care realmente au stat și au fondat construcția europeană de-a lungul timpului rămân valide și ne arată că logica construcției în baza acestor principii a fost utilă pentru progresul proiectului european. Nu putem să ne raportăm la Uniunea Europeană din perspectivă românească fără a dezvolta și fără a încerca să declinăm acest concept în toate palierele de acțiuni.
Pentru România, menținerea acestor principii și acest ghidaj politic de acțiune la nivel european este unul care nu numai să beneficieze progresului României și beneficiile de care România evident dispune, din perspectiva calității sale de stat membru UE, dar este unul care să contribuie și să aducă o contribuție românească, o contribuție legată de profilul României la nivel european“, a concluzionat Iulia Matei.
 
Pași importanți
 
Intervențiile celor prezenți la dezbaterea transmisă în sistem videoconferință au lăsat să se înțeleagă că România e decisă să facă pași importanți pentru dezvoltarea echilibrată a regiunilor, că există modele de bune practici și că ele trebuiesc identificate și promovate la nivelul întregii țări. Ca atare, seria conferințelor de acest gen va continua, o invitație fiind deja lansată pentru a se desfășura la Tulcea, pe tema Protejarea Biodiversității.
 
Deputat apreciat
 
Președintele Ștefan Mușoiu a apreciat la Sibiu expertiza pe care a adus-o deputatul Christine Thellmann în cadrul Comisiei pentru afaceri europene: 
„Vreau să transmit și aprecierea mea personală pentru Christine Thellmann, pentru omul din cadrul comisiei, pentru că este un om studios, un om determinat și un om cu expertiză în absorția fondurilor europene, având în vedere și experiența administrativă pe care a avut-o în Mediaș, cu proiecte de anvergură pentru comunitatea de acolo, proiecte care i-au conferit și acest statut de om care sfințește locul, om care, în cele din urmă, a fost trimis în Parlament pentru a dezvolta proiecte și la nivel național și, de ce nu, european“


  

 

    Trimite prin e-mail