Peste 20.000 de peroane au emigrat definitiv din județul
Sibiu, în ultimele 3 decenii. Pandemia a redus drastic numărul emigrărilor înregistrate
anul trecut
Peste 20.000 de sibieni și-au stabilit domiciliul
în străinătate, după 1989
Pandemia de coronavirus potolește setea de emigrare a românilor. Restricțiile impuse de
statele occidentale, munca de acasă, limitarea liberei circulații a făcut ca,
anul trecut, numărul compatrioților care au luat calea străinătății să se
reducă drastic. Situația exactă o vom cunoaște curând prin intermediul comunicărilor
Institutului Național de Statistică.
Pe primul loc
Înaintea apariției Covid 19, România se clasa pe un loc fruntaș în lume în privința emigrării.
Potrivit statisticilor Comisiei Europene, țara noastră are și acum
cea mai mare rată de emigrare din tot spațiul UE. De-a
lungul ultimilor 30 de ani, au părăsit țara pentru a se stabili în diverse
state ale lumii peste 3 milioane de români. Peste 20.000 și-au luat lumea în cap, plecând din orașele și satele județului
Sibiu.
Statistică
Cea mai mare rată de emigrare din județ a fost consemnată
în primul deceniu de la Revoluție. Potrivit statisticilor oferite de către
Direcția Județeană de Statistică Sibiu și de platforma Tempo Online, în 1994
aveau să-și stabilească domiciliul în străinătate 17.146 de români, dintre care
nu mai puțin de 1.183 de locuitori ai județului Sibiu. Trendul a continuat până
în anul 2000, când situația avea să se calmeze, cel puțin în Sibiu, unde s-au
mai înregistrat 661 de plecări definitive.
Migrație masivă în anii protestelor
Ușor-ușor, dezvoltarea județului, apariția de noi locuri
de muncă, apoi integrarea în Uniunea Europeană a marcat evoluția emigrării până
în 2017, când a reînceput creșterea. Ușoară, ce-i drept, însă o creștere. Peste
700 în 2017 și 2019, peste 800 în 2018. La nivelul țării, trendul a fost însă
mult mai intens, cu 23.156 de români stabiliți în străinătate în 2017, nu mai
puțin de 27.229 în 2018 și 26.775 în 2019. Întâmplător sau nu, au fost ani în
care România a trecut prin cele mai mari manifestații de stradă din istorie, în
care lideri ai Uniunii Europene și SUA au atras atenția guvernanților asupra
gravelor derapaje, situație care s-a calmat brusc după încarcerarea liderului
Liviu Dragnea.
În anii 2.000, sute de români făceau zilnic coadă
în fața Consulatului Germaniei la Sibiu, în speranța unei vize
Profilul migrantului
Potrivit Comisiei Europene, cei mai mulți români care au
ales să migreze sunt adulți tineri, activi, majoritatea cu studii sau
calificări. Efectul direct al migrării asupra României este pierderea populației
active, respectiv a forței de muncă. Acest aspect generează numeroase efecte
indirecte. Practic, din totalul emigranților români, peste 80% sunt persoane cu
vârsta cuprinsă între 15 și 64 de ani, adică cetățeni activi din punct de
vedere economic. Plecarea lor în străinătate a sporit resursele de muncă în țările
în care au ajuns, contribuind astfel la scăderea costului forței de muncă. De
partea cealaltă, România a ajuns să se confrunte cu o criză tot mai gravă a forței
de muncă specializată în anumite sectoare economice.
Rămași acasă, la telemuncă
Reducerea fluxului de migranți înspre statele
occidentale, de la debutul pandemiei, are la bază numărul tot mai mic de locuri
de muncă ce necesită prezență fizică. Potrivit agenției EFE, preluată de
Agerpres, datele Băncii Centrale Europene indică faptul că, deja, cota de
angajaţi a căror muncă poate fi desfăşurată de acasă, în UE, depăşeşte 50% în
regiuni din Belgia, Franţa, Luxemburg şi Suedia. Totuși, este de numai 20% în
unele regiuni din Spania, Grecia şi România. Criza provocată de pandemie poate
accelera însă telemunca şi să reducă diferenţele digitale dintre ţările din
Europa, dacă investesc mai mult în tehnologiile digitale. Ca urmare, a apărut
deja o tendință clară printre tinerii români de a căuta joburi în străinătate,
însă fără a se deplasa de acasă, având ocazia de a lucra în regim de telemuncă.
Emigranți definitivi, din 1994
17.347 de sibieni și-au stabilit definitiv domiciliul în
străinătate din 1994 până în prezent. Pentru perioada 1990-1993 nu sunt informații
disponibile, deoarece datele furnizate de Ministerul Administrației și
Internelor privind migrația externă nu pot fi reconstituite la nivel
individual. Însă cel mai probabil în 4 ani au părăsit județul cel puțin 3.000
de sibieni. Iată statistica exactă a emigrării definitive din județul Sibiu:
1994 – 1.183 persoane; 1995 – 1.597 pers; 1996 – 1.199 pers; 1997 – 1.208 pers;
1998 – 745 pers; 1999 – 494 pers; 2000 – 661 pers; 2001 – 284 pers; 2002 – 346
pers; 2003 – 645 pers; 2004 – 720 pers; 2005 – 504 pers; 2006 – 768 pers; 2007
– 413 pers; 2008 – 430; 2009 – 506; 2010 – 315; 2011 – 509; 2012 – 529; 2013 –
509; 2014 – 355; 2015 – 502; 2016 – 705; 2017 – 689; 2018 – 803; 2019 – 728.
Cei mai mulți sibieni au părăsit județul în 1995 – 1.597, iar cei mai puțini în
2001 – 284.
