marți, 5 aprilie 2016

Publicat la 4/05/2016 03:16:00 p.m. de Anonim

„Frumoasa” anonimă! Socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din burg, iar cetatea Mediaşului s-a pus la culcare


La câteva luni de la terminarea lucrărilor de reabilitare a zidurilor şi turnurilor de fortificaţie medievală ale Mediaşului, anonimatul pluteşte asupra acestora. Nu clipuri, nu imagini, nu acţiuni concrete, doar poveşti. Direcţia de Cultură, Sport, Turism şi Tineret nu le vrea deocamdată în administraţie şi nu are pentru 2016 niciun fel de acţiuni de promovare a sitului medieval îmbrăcat în straie noi. Mai mult decât atât, Turnul Forkesch este disputat între Radio Mediaş şi municipalitate, iar pentru celelalte turnuri e greu de crezut că există vreun plan coerent. 


Autor: Milu OLTEAN

Odată cu intrarea în pâine a proiectului de reabilitarea a zidurilor şi turnurilor de fortificaţie medievală, ne-am bucurat că o vom lua pe urmele altor oraşe, care au investit bani europeni în primenirea centrelor istorice şi vom pune piatra de temelie la o activitate consistentă de turism şi promovarea a cetăţii Mediaşului. Numai că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din burg, iar odată reabilitată, cetatea Mediaşului s-a pus la culcare, departe de ochii turiştilor şi de lumina reflectoarelor. Iarba e verde, panseluţele sunt frumos colorate, zidurile falnice, turnurile mândre-n soare, băncile curate, ceasul reglat. Pentru cine? Pentru nimeni!


Turnuri şi ziduri sub anonimat

În mod normal, pe tot parcursul anului trecut, încă de la începerea lucrărilor din mega proiectul de circa 6 milioane de euro menit a reda frumuseţea de altădată cetăţii Mediaşului, administraţia locală trebuia să înceapă o muncă serioasă de promovare a sitului medieval. Imaginaţi-vă că, pe tot parcursul anului trecut, Primăria ar fi promovat în lung şi-n lat faptul că cetatea se schimbă la faţă. Probabil s-ar fi găsit destui turişti care să vină, să vadă cu ochii lor minunea şi cum hainele cele ponosite sunt schimbate cu altele noi. Dar pentru asta ar fi trebuit făcută o strategie, un program, cineva ar fi trebuit să fie interesat de aşa ceva. Nu mai spun că, pe tot parcursul anului, nişte vajnici flăcăi şi fete, echipaţi regulamentar în cavaleri şi domniţe, ar fi putut deja să patruleze prin cetate, printre muncitori. Ce documentar ar mai fi ieşit, cu meşteri îmbrăcaţi în haine medievale lucrând la ziduri, cum puteam scoate capul în lume la final de an, vânzând povestea cetăţii renăscute. La final de an, în loc de aprinsul dihăniei de pom de Crăciun din metal, am fi deschis poarta vizitatorilor către Cetatea Luminii. În mod paradoxal, pe tot timpul derulării lucrărilor, nu s-au făcut conferinţe de presă, nimeni n-a scos capul să vorbească despre stadiul proiectului, despre cum merge treaba, despre cum şi ce va fi. După prezentarea, cu public restrâns, a finalului de proiect, la finele anului trecut, s-a aşternut o nouă tăcere. Pentru că promovarea cetăţii reabilitate, a turismului în zonă, a unor evenimente culturale legate în mod direct de proiectul recent încheiat nu pare a fi prioritară.


Turnul Forkesch în litigiu

„Vorba multă, sărăcia omului”, spune o vorbă din bătrâni, care funcţionează pe deplin la Mediaş, acolo unde reprezentanţii Direcţiei de Cultură vorbeau la finalul anului trecut de planurile măreţe pentru promovarea cetăţii. Ba mai mult, reprezentanţii administraţiei locale au declarat public că au planuri măreţe legate de amenajarea Turnului Pietrarilor, Turnului Rotarilor şi - posibil - a Turnul Forkesch, odată ce acestea vor trece în subordinea Direcţiei de Cultură. Planurile prevedeau amenajarea în turnuri a unor expoziţii temporare şi includerea acestora în circuite cultural-turistice. Sforăitor de frumos. Numai că, la şedinţa din luna martie a Consiliului Local, direcţiile din Primărie s-au dat cap în cap şi au fost pasate pe mai încolo de consilieri. Concret, consilierii au decis să amâne proiectul care prevedea, printre altele, catalogarea zidurilor şi turnurilor medievale drept obiective turistice şi, mai important, trecerea acestora sub tutela Direcţiei de Cultură. Motivul invocat a fost existenţa unui litigiu între municipalitate şi societatea care administrează Radio Mediaş, asupra Turnului Forkesch. Practic, este vorba despre un contract de închiriere pe care îl are societatea respectivă şi dorinţa administraţiei de a încheia acel contract şi de a muta sediul radioului, cauza urmând a fi decisă de judecători. În acest context, nici reprezentanţii Direcţiei de Cultură n-au fost încântaţi să-şi ia pe cap chestiunea turnurilor şi zidurilor, aşa că proiectul de hotărâre a fost amânat pentru o dată ulterioară. 


Promovare zero pe 2016

Cu alte cuvinte, rămâne cum am stabilit, adică turnurile şi zidurile sunt bine, mersi, dar ne uităm sănătoşi la ele, până se va decide cine şi ce are de făcut cu ele. Trebuie remarcat faptul că în programul de acţiuni cultural-sportive ale Direcţiei de Cultură Mediaş pe anul 2016, aprobat în cadrul şedinţei de Consiliu Local din luna martie, nicio acţiune sau proiect din cele 110 aflate pe listă nu au în vedere zidurile şi turnurile de fortificaţie medievală. Cel puțin potrivit calendarului, în acest an Direcţia de Cultură nu are evenimente care să pună reflectoarele pe turnuri şi ziduri, nici sub formă de acţiuni specifice şi nici sub formă de promovare. Cu alte cuvinte, ne-am pregătit bine şi ne vom uita liniştiţi cum gazonul de sub buza zidurilor se face verde, tot mai verde şi cum orele se vor scurge stinghere pe ceasul amplasat lângă Turnul Forkesch, fără să se întâmple nimic. Zero bani, zero acţiuni, asta după ce oraşul şi-a refăcut cetatea. E greu de crezut. Bine că festivalul „Mediaş - cetate medievală“ e la locul lui, în luna iunie, chiar dacă, aşa cum reiese din calendar, nu pare a avea o tematică precisă de promovare a cetăţii reabilitate. 


Nevăzută, neştiută

Ca un preambul la sărbătoarea oraşului de anul viitor, când Mediaşul împlineşte 750 de ani de atestară documentară, anul acesta ar fi putut să penduleze, din punctul de vedere al evenimentelor culturale şi turistice, în jurul conceptului de cetate primenită, reinventată, gata să-şi deschidă porţile primitoare către vizitatori din toate colţurile lumii. Cetatea renăscută e chiar frumoasă şi merită să fie bătută la pas, indiferent că vorbim de o plimbare pe lângă Turnul Fierarilor, pe strada Gheţii, pe lângă Turnul Forkesch sau pe strada Armurierilor sau pe pietonalul de După Zid sau pe la Turnul Uliţei Pietruite, ori Sub Alee. E chiar frumoasă cetatea, atât ziua, cât şi noaptea, când luminatul ornamental chiar îi conferă distincţie, aşa că e cu atât mai greu de înţeles lipsa de reacţie şi coerenţă în acţiuni. Administraţia pare că s-a trezit că o găină cu oră de aur în ogradă, fără să ştie ce are de făcut cu ouăle.


Tot în cârca altora

Ca în multe cazuri, tot oamenii cetăţii sunt cei care fac mai mult pentru cetate, decât ar putea face cei care au pâinea şi cuţitul. De câteva zile, Asociația „Ordinul Cavalerilor de Mediaș” a dat strigare în burg, în căutare de cavaleri şi domniţe, în ideea de înfiinţa Straja Cetăţii Mediaş. Fără a avea finanţare din partea municipalităţii şi fără a fi sub girul autorităţilor, Straja Cetăţii este un proiect derulat exclusiv de Asociația „Ordinul Cavalerilor de Mediaș”. Cavalerii medieşeni îşi doresc să selecteze un grup de 20 de persoane, pe care să le instruiască la Şcoala Medievală, urmând ca acestea să formeze apoi Straja Cetăţii, aşa cum se întâmpla în Mediaşul medieval. Straja urmează a patrula între turnurile oraşului, realizând şi schimbul de gardă, după modelul gărzilor de la Alba Iulia, de la Cetatea Alba Carolina.


Bani europeni pentru cetatea Mediașului

7.736 metri pătrați de ziduri de fortificație, Bastionul Dogarilor, Turnul Fierarilor, Turnul Rotarilor, Turnul Steingasser şi Turnul Forkesch au fost reabilitate anul trecut contra cronometru, în cadrul unui proiect european finanţat cu suma de 6 milioane de euro. Din fondurile alocate pentru acest proiect s-au executat lucrări de consolidare structurală şi restaurare a elementelor decorative la zidurile cetăţii, la bastioane şi turnuri. Proiectul a prevăzut şi instalarea unui sistem de iluminat, amenajarea spaţiilor de circulat, amplasarea mobilierului urban, respectiv banchete, jardiniere, suporți de biciclete, panouri şi stâlpi informativi, arbuști şi alte elemente de vegetație decorativă.
    Trimite prin e-mail