Cine se scoală de dimineaţă departe ajunge. Aşa spune o vorbă românească, plină de tâlc. Bun, mi se pare că încercăm şi noi să ne trezim de dimineaţă şi se ne apucăm devreme de treabă, pregătind de la începutul lui 2016 programul pentru sărbătoarea Mediaşului din 2017. Avem echipă, ne ajunge vremea, suntem în stare să scăpăm de orgolii şi să punem Mediaşul înainte de toate? Rămâne de văzut.
 |
| Milu OLTEAN |
În anul de graţie 2017 se împlinesc 750 de ani de la prima atestare documentară a Mediaşului, prilej numai bun de făcut lucruri îndrăzneţe, care să şteargă imaginea prăfuită a oraşului şi să o transforme într-una strălucitoare şi atractivă. Privind în ansamblu, e interesant că există dorinţă de a face lucruri demne de luat în seamă şi nu doar acţiuni sporadice, menite a stârni doar curiozitatea câtorva pensionari rătăciţi pe la bibliotecă, sau a unor elevi prinşi şi aduşi cu arcanul la acţiuni de conjunctură. Îţi doreşti lucruri mari, te raportezi la lucruri mari şi faci totul pentru a juca în liga mare. Îţi propui lucruri mici, gândeşti la nivel mic şi rămâi de căruţă. Sau te mulţumeşti cu o nominlizare în clasamente de cel mai frumos şi cel mai deştept dintre urâţii din sat. Cel puţin ca intenţie, Mediaşul vrea să doboare un clişeu împământenit de-o vreme, acela de oraş prăfuit şi fără prea multe de spus. Mediaşul îşi propune să lase în urmă ideea de haltă între Sibiu şi Sighişoara şi să se transforme într-un jucător activ, în acest câmp. Nu-i rău deloc. Aş spune că era şi vremea, sau, mai bine mai târziu decât niciodată. Anul 2017 poate fi unul de cotitură pentru oraş, care să schimbe percepţii, să doboare idei preconcepute şi să ne pună într-un fel pe harta lucrurilor bine făcute, pe harta celor care contează. Din acest punct de vedere e bine că există interes pentru a umple întreg anul viitor de evenimente, de întâmplări, de lansări de cărţi, de expoziţii, de concerte, de festivaluri, de tot ceea ce înseamnă vizibilitate şi promovare pentru Mediaş. Pe de altă parte, am avut norocul, ca un preambul la sărbătoarea oraşului de anul viitor, să ne alegem şi cu cetatea renovată, ceea ce nu-i puţin lucru. Avem cu ce, avem şi arsenal, avem muniţie, avem puşti, tot ce ne trebuie. Numai să fim în stare să tragem. Aş spune că avem mingi, tricouri, şorturi, avem siglă, o istorie glorioasă a clubului, spectatori, stadion cu nocturnă, avem nevoie doar de echipă şi mai mult decât atât, de jocuri bune şi rezultate. Aici e buba. Pentru că nu-i de ici de colo să visezi la Euro, să-ţi faci planurile, temele şi paşii pentru a trece de grupe, dacă n-ai cu cine. Trebuie să ai, pentru că încă mai sunt jucători care într-adevăr contează, care ştiu ce şi cum. Chiar dacă-s risipiţi prin toată ţara, prin lume. Jucători din toate colţurile, uniţi-vă! Se pare că Mediaşul îşi va alege selecţioner nou la alegerile din iunie, dar până la urmă nu contează acest fapt atât de mult, cât jocul echipei. Avem nevoie de apărători destoinici, de mijlocaşi tehnici şi fentoşi, de aripi abile şi de vârfuri percutante, care să marcheze la fiecare ocazie. Avem nevoie de o strategie abilă şi de un joc frumos, pentru a atrage public, interes, promovare, turişti. Dincolo de toate contează să tragem toţi pentru aceeaşi echipă, a Mediaşului, peste orgolii, ambiţii prosteşti şi copilării. Iar, mai mult decât atât, să fim un tot unitar, jucători, public, antrenori. E musai să profităm de şansa de a juca în liga celor care contează, dar pentru asta e nevoie de muncă. Muncă, profesionalism şi viziune. Îmi doresc ca anul 2017 să însemne un an de cotitură pentru Mediaş, cred că toţi ne dorim la fel. Numai să şi putem!
