Pe lângă competiția oficială, programul MECEFF va oferi o serie de producții cu un puternic mesaj anticomunist.
Autor: Aurelian LUNGU
În cadrul programului dedicat cehoslovacului Miloš Forman, publicul prezent la Mediaș va putea să (re)vadă: documentarul muzical „Concurs“ (1964), primul film din Noul Val Cehoslovac, grație potretului realist făcut culturii tinere; „Popa prostu'“ (1964), primul lungmetraj de ficţiune al lui Forman şi care i-a adus acestuia Leopardul de Aur la Locarno; „Dragostea unei blonde“ (1965), o poveste de dragoste între o tânără provincială și un pianist din Praga, film nominalizat la Oscar și Globul de Aur pentru cel mai bun film străin; „Balul pompierilor“ (1967), capodopera absolută a lui Forman, ultimul film realizat de acesta în Cehoslovacia natală și, totodată, primul film color al Noului Val Cehoslovac.
Andrzej Wajda
Programul special dedicat polonezului Andrzej Wajda reunește șase titluri: „Canalul“ (1957) și „Cenușă și diamant“ (1958), ambele din trilogia revoltei din ghetoul Varșoviei. „Canalul“ a obținut premiul special al juriului la Cannes, iar „Cenușă și diamant“ a primit premiul FIPRESCI la Veneția; „Peisaj după bătălie“ (1970), filmat din mână, în culori vii și cu extrem de multe prim-planuri, descrie confuzia emoțională și psihologică a celor eliberați din lagărele naziste imediat după terminarea războiului; „Omul de marmură“ (1977) descrie măreția și decăderea unui muncitor polonez devenit simbolul stahanovismului pentru ca, mai apoi, să cadă în dizgrație - a primit premiul FIPRESCI la Cannes; drama romantică „Domnișoarele din Wilko“(1979), nominalizată la Oscar pentru cel mai bun film străin; și „Omul de fier“ (1981), un portret al mișcării „Solidaritatea“ și al primului său succes în fața Guvernului polonez - filmul a câștigat Palme d'Or și a fost nominalizat la Oscar pentru cel mai bun film străin.
Miklós Jancsó
Un al treilea program special este dedicat regizorului maghiar Miklós Jancsó, decedat la începutul acestui an. Cele două filme selecționate - „Roșiii și Albii“ (1967), coproducție maghiaro-sovietică realizată la aniversarea a 50 de ani de la Revoluția din Octombrie, și „Liniște și strigăt“ (1968) oferă o imagine exhaustivă asupra Ungariei la 1919, punând accentul pe lipsa de logică și brutalitatea războiului.
Filme românești
Cinefilii prezenți la Mediaș în 2-6 septembrie se vor reîntâlni cu câteva dintre filmele realizate de regretatul Alexandru Tatos: ecranizarea după Ion Băieșu „Mere roșii“ (1976), povestea despre emigrație „Rătăcire“ (1978), drama de război „Duios Anastasia trecea“ (1979), ambițiosul triptic „Secvențe“ (1982) și drama romantică „Fructe de pădure“ (1983). Acestora li se alătură cel mai bun film românesc al tuturor timpurilor (potrivit votului Asociației Criticilor de Film) - „Reconstituirea“ (1968) lui Lucian Pintilie, interzis vreme de 20 de ani - și ecranizarea cenzurată după Fănuș Neagu, „Dincolo de nisipuri“ (1974), ultimul film regizat de Radu Gabrea în România înainte de plecarea în Germania.
