marți, 4 martie 2014

Publicat la 3/04/2014 03:12:00 p.m. de Anonim

Bogdan Burghelea, un manager de 10 (zece)

Datorii zero pentru Spitalul Mediaş, investiţii de un milion de euro, reabilitări ale clădirilor şi secţiilor, medici tineri, planuri de viitor, strategie şi încredere, schimbare de mentalitate. Omul sfinţeşte locul, spune o vorbă din bătrâni, iar managerul spitalului medieşean, Bogdan George Burghelea, înţelege mai bine ca oricine tâlcul acesteia, după ce s-a luat la trântă cu metehne, datorii istorice, idei preconcepute şi tradiţionalul ridicat neputincios din umeri.


Autor: Milu OLTEAN

Nu impresionează cu o constituţie herculeană, dar îi strălucesc ochii când vorbeşte despre Mediaş, despre oamenii săi, despre Spitalul Mediaş, despre toate care s-au făcut şi cele care mai sunt de făcut. Îţi dai seama că ai în faţă un om hotărât, gata să mute munţii din loc, dincolo de mina unui om liniştit. Se însufleţeşte pe măsură trece în revistă ultimii patru ani, în care, în calitate de manager al Spitalului Municipal Mediaş a fost cel care a răspuns în mod direct de direcţia în care s-a dus instituţia. Sănătatea e mai bună decât toate, dar dacă totuşi ajungi la spital vrei să beneficiezi de servicii bune şi de tratament corespunzător. De patru ani, chirurgul Bogdan Burghelea este cel care s-a luat la trântă cu tarele unui sistem cu multe necunoscute şi a reuşit să le învingă pas cu pas. 


A vrut actor

Are 42 de ani, s-a născut la Mediaş şi a copilărit în cartierul Gura Câmpului, la vilele de pe strada Sovata, într-un oraş pe care şi-l aminteşte mai liniştit decât cel de azi. După absolvirea şcolii nr. 5, Burghelea a ajuns la liceul „Axente Sever“, la mate-fizică. Îşi aduce aminte, zâmbind, că nu era prea prieten cu matematica şi şi-a dorit să devină actor, dar mama sa, profesoară de biologie, l-a îndrumat spre medicină. Sora sa era deja studentă la Medicină la Cluj. „Pe vremea aceea, la Medicină se învăţau manualele pe de rost. Trebuia să ştii biologie, fizică şi chimie. În primul an după liceu n-am intrat, aşa că am stat acasă. Numai că n-am stat, am învăţat, am lucrat la un bar, ba chiar am avut şi o videotecă în Mediaş. În ‘92 eram proaspăt boboc la Universitatea de Medicină «Iuliu Haţeganu» din Cluj Napoca“, ne-a spus chirurgul. Îşi aduce aminte cu plăcere de viaţa de student, chiar dacă facultatea era grea, cu materii stufoase. „Am încercat să-mi fac timp şi pentru mine. Am fost un tip activ în facultate, în ultimii trei ani am muncit în timpul liber ca şofer, pentru un ban în plus. A fost greu, dar frumos, am nostalgia facultăţii, a Clujului, am mulţi prieteni din facultate cu care am rămas în relaţii foarte bune, care sunt la Cluj, Mureş, Hunedoara, Satu-Mare. Ne-am împrăştiat în toată ţara. Mulţi au ajuns şi afară - cel mai bun prieten din facultate e ORL-ist la Paris“, ne-a mărturisit managerul Spitalului.


A învăţat meserie la Cluj

Burghelea a absolvit facultatea în 1998, iar în acel an s-a şi căsătorit cu o colegă de facultate din Zărneşti. Au urmat amândoi un an de stagiatură, adică şase luni la Cluj şi şase la Braşov. „Sunt un tip de acţiune, îmi place ca atunci când fac ceva să văd imediat rezultatele. Probabil, la ora asta n-aş mai fi practicat medicina, dacă luam rezidenţiat pe Interne sau pe altă specialitate. Fiecare are farmecul ei, dar nu mi-ar fi plăcut să prescriu tablete. În chirurgie trebuie să fii hotărât: deschizi şi faci. Chirurgia e spectaculoasă şi cu rezultate vizibile, rapid. Spre exemplu, intru în operaţie la 7 dimineaţa, ies la 11, am făcut o operaţie mare şi deja ştiu clar că mâine omul acela va fi bine. Adică, ştiu că am rezolvat ceea ce ţinea de mine. Ai mulţumire atunci când vezi că vin pacienţi cu tot felul de probleme şi prin intervenţia ta le îndepărtezi suferinţa“, ne-a mărturisit Burghelea.


8 pe loc

A urmat pregătirea pentru examenul de rezidenţiat, pe care l-a luat din a doua încercare, în 2001. „La Spitalul Mediaş se scosese post de chirurg. Am dat pentru acel post, iar soţia a mers pe posturile naţionale. Pentru postul de la Mediaş au fost opt candidaţi. Eu am luat examenul, iar soţia a luat rezidenţiatul pe chirurgie pediatrică. Apoi ne-am ales centru de pregătire Clujul. Am făcut primii cinci ani de rezidenţiat la Cluj, până în 2006, iar în perioada 2006-2007 ne-am transferat la Sibiu. Eu, din 2006, rezident în ultimul an, am început să fac gărzi la Spitalul Mediaş, dublat de medicul Gruion sau Corfariu, care erau medici specialişti“, a mai povestit Burghelea. Acesta şi-a dorit să-şi facă meseria în oraşul natal, dar a vrut şi să fie acasă alături de familie, după ce mama i s-a îmbolnăvit, iar tatăl trebuia să-i poarte de grijă.


Vorbe cu tâlc

Burghelea şi-a dorit să opereze cât mai mult şi să înveţe meserie cât mai bine, iar după un an de zile la Mediaş şi-a dat seama că operase deja mult mai mult decât foştii colegi care aleseseră să stea în spitalele mari, în „umbra“ profesorilor. Îşi aduce aminte cum le vorbeau  profesorii din facultate despre riscurilor la care se înhamă tinerii care aleg oraşele mai mici. „Ne spuneau profesorii: «Într-un oraş mare, dacă un caz merge rău şi pacientul moare, se spune că, dacă nici la Cluj sau Mureş nu i-au mai putut face nimic... în oraşele mari suntem acoperiţi. În oraşele mici, din contră, acolo cortegiul trece pe la poarta spitalului, iar lumea nu întreabă de ce a murit X, ci cine a fost medicul ce l-a operat». Dacă în Bucureşti sunt 100 de chirurgi Ionescu, într-un oraş mic e doar unul. Lumea nu mai vede că poate omul a venit în ultima secundă la medic, că nu s-a interesat toată viaţa de sănătate, ci întreabă cine l-a operat“, se amuză chirurgul medieşean.


Peste 1.300 de operaţii

Nu-şi aduce aminte de prima operaţie, având în vedere că anual se ocupă de 200-250 de intervenţii, având deja un palmares de peste 1.300 de operaţii la Spitalul Municipal Mediaş. „Sunt mulţumit, aici am făcut multe operaţii, unele care nu se făceau aici. Am avut ambiţia de a arăta că şi la Mediaş se poate. De fiecare dată când vii într-un colectiv nou, încerci să arăţi ce poţi. Eu am avut şi sprijinul colegilor mei, al tuturor chirurgilor din Spital, lucrăm în echipă şi ne ajutăm cu sfaturi, informaţii, fizic“, spune Burghelea. Acesta a mai adăugat că în aceşti ani n-a ezitat să pună mâna pe telefon şi să-şi sune profesorii în cazul unor cazuri mai complexe, ba chiar spune că atunci când a fost nevoie a luat pacientul, l-a transportat şi operat el însuşi la Cluj.


Manager la Spital

Când a intrat prima dată pe poarta Spitalului Mediaş, Burghelea nu s-a gândit că va ajunge să ia decizii în numele instituţiei, dar în timp a văzut că anumite lucruri care se puteau face nu se întâmplau. În 2010, după trecerea spitalului în administrarea municipalităţii, a câştigat concursul pentru postul de manager, după ce fusese anterior director medical şi manager interimar. Condiţiile, însă, nu erau tocmai roz. „Cea mai mare provocare a fost să aduc spitalul pe linia de plutire şi de a dovedi Consiliului Local şi Primăriei că trecerea în subordinea lor nu va deveni o greutate pentru comunitate, ci un lucru bun. Când am preluat spitalul, datoriile erau undeva la 400.000 de euro, dar am reuşit să le achităm. Mandatul meu a însemnat datorii zero, iar de acest lucru sunt tare mândru. În aceşti patru ani, pe lângă faptul că am plătit datoriile, că am plătit salarii, că s-au acordat bonuri de masă, că datoriile spitalului sunt în termen de 30 de zile, nu avem restanţe... investiţiile în spital sunt undeva la un milion de euro“, se mândreşte Burghelea. 


Spitalul este al comunităţii

Pentru singurul manager originar din Mediaş, din istoria recentă a Spitalului, cuvântul de ordine a fost implicarea comunităţii în rezolvarea problemelor şi folosirea tuturor oportunităţilor pentru un act medical de calitate. „M-am ambiţionat să schimb lucrurile. Fiind medieşean, poate că mi s-au deschis altfel porţile. În momentul de faţă, foarte mulţi foşti colegi sunt în diverse poziţii în oraş şi m-au putut ajuta, la anumite firme, instituţii, Romgaz sau Transgaz, astfel că am putut să merg şi să le explic de ce anume avem nevoie. Spitalul este al nostru, iar dacă există pârghii între oameni care pot să ajute, lucrurile se pot desfăşura mai bine“, crede Burghelea, adăugând că descentralizarea a fost un lucru bun, iar relaţia bună cu municipalitatea a contribuit la îndreptarea lucrurilor.


„Dacă vrei să faci, faci!“

Burghelea spune că, din postura de medic, problemele spitalului sunt legate de ceea ce faci tu, ori, din postura de manager, trebuie să ai viziunea de ansamblu şi să cauţi binele comun. Spitalul are 450 de angajaţi, fiecare cu problemele personale, de serviciu, fiecare secţie are specificul ei. „Am privit spitalul ca pe un tot unitar şi am încercat să iau decizii în avantajul tuturor. Zic că am şi reuşit. Sunt un tip deschis, probabil că temperamentul de chirurg e mai coleric, dar consider că sunt genul de câine care latră, dar nu muşcă“, glumeşte managerul. Acesta consideră că din poziţia sa uneori ia decizii care supără, dar care sunt favorabile tuturor. „Ajungi aici pentru a rezolva problemele spitalului, nu pentru a te lăuda cu funcţia. Salariul meu ca medic primar chirurg, cu gărzi, ar fi mai mare decât acum, timpul de lucru e mai mare, răspunderea, uzura, stresul... Dacă vrei să faci, faci! Dacă îţi place şi vrei, faci!“, este de părere managerul Spitalului.


Cheia succesului

Bogdan Burghelea este de părere că a reuşit să facă performanţă pentru că a avut colaborare bună cu angajaţii, Comitetul Director, şi a comunicat eficient cu municipalitatea. „Trebuie să-ţi placă să cauţi soluţii şi să le găseşti. Nu mi-e ruşine să spun că multe dintre investiţii s-au făcut şi din resursele proprii, dar şi din sponsorizări. Am obţinut multe sponsorizări şi bani de la Consiliul Local. Bani au venit şi prin intermediul Fundaţiei Spitalului şi aceasta este o realizare, deoarece s-a vorbit de această fundaţie de vreo 10 ani fără se se facă nimic. Eu am decis să facem această fundaţie, care s-a dovedit a ne fi de ajutor. Pentru toate sponsorizările obţinute, am mers personal, am stat la uşi atât cât a trebuit. N-am trimis angajaţii. Am considerat că trebuie să le explici celor pe care-i ai în faţă ce intenţii ai, ce vrei să faci cu fondurile, ce fel de nevoi ai. Aşa am reuşit să-i conving pe oamenii din comunitate să ne ajute. Nu există «nu se poate». Am fost deschis la multe lucruri, poate că şi faptul că am venit dintr-un centru universitar, am văzut lucruri, am ţinut legătura cu alţi colegii, am comunicat, probabil fiind mai tânăr am avut şi alt curaj“, crede Burghelea.


Sponsorizări ţintite

Managerul vorbeşte cu mândrie despre proiectele sale care au devenit realitate. Spre exemplu, de anul trecut, Spitalul Municipal Mediaş are o centrală termică cu cogenerare, devenind astfel singura instituţie de stat din România care a reuşit să implementeze un sistem ESCO. Fără să investească vreun leu, instituţia medicală şi-a rezolvat problema energiei termice şi electrice. „Multă lume n-a ştiut nici ce înseamnă, unii au crezut că poate e afacerea mea personală, mulţi au zis că n-are sens. Am făcut-o, e funcţională, e un exemplu de reuşită. Sunt duşman declarat al vorbei «nu se poate». Liftul de la secţia de Interne e o investiţie de 40.000 de euro, pe care am dus-o la finalizare cu bani de la Consiliul Local, bani din sponsorizare de la Clubul Rotary şi bani din contul Fundaţiei Spitalului. Aşa se lucrează, în legătură şi prin colaborare dacă vrei să faci ceva. Era o problemă veche pe care prin implicare am reuşit s-o rezolvăm. Tot din fondurile noastre am reuşit să finanţăm şi propria fabrică de oxigen, o investiţie de 200.000 de lei, o chestiune pe care mi-am dorit-o de când am preluat spitalul şi care s-a amortizat într-un an şi jumătate“, ne-a spus Burghelea.


Obiective în derulare

Când vorbeşte despre proiectele aflate în derulare sau cele care vor veni, managerul Burghelea obişnuieşte să spună că limitele sunt făcute pentru a fi depăşite. Este mândru că secţia Interne, cea mai veche clădire a Spitalului, se schimbă la faţă chiar în aceste zile, printr-un proiect de reabilitare exterioară şi hidroizolaţie în valoare de circa 400.000 de lei, dar şi că, de curând, curtea spitalului arată ca la carte, graţie implicării unor oameni de afaceri locali. „Putem vorbi de un adevărat vânt al schimbării, având în vedere că s-a reuşit şi compartimentarea unor saloane, astfel că în spital avem 20 de rezerve cu condiţii hoteliere deosebite, o parte din sălile de operaţie s-au renovat, altele sunt în curs de renovare. Am achiziţionat aparatură nouă, printre care un aparat de radiologie digital, în valoare de 120.000 de euro, care permite să vezi radiografiile pe computerul din birou, un aparat de radiologie mobil în valoare de 50.000 de euro pentru sala de operaţie ortopedie, acum se fac intervenţii mai multe şi mai complexe, am reuşit chiar şi achiţionarea unei ambulanţe, pentru a nu mai plăti regim de taxi Serviciului Judeţean de Ambulanţă, la externarea pacientului, am adus-o din Austria şi şi-a scos banii demult. Se lucrează la renovarea secţiei de chirurgie, renovarea cabinetului de anatomie patologică“, ne-a spus managerul. Pe lista de obiective îndeplinite se adaugă şi modernizarea lifturilor din clădirea nouă de la Urgenţe, renovarea şi utilarea cu circuite complete a clădirii Prosecturii, acreditarea laboratorului Spitalului şi informatizarea completă a Spitalului.


Medici tineri

Una dintre preocupările managerului Spitalului Mediaş a fost şi atragerea medicilor tineri, fapt ce s-a realizat şi prin spijinul acordat de Consiliul Local, care le-a pus acestora la dispoziţie locuinţe de serviciu. „În colaborare cu Primăria şi Consiliul local am reuşit să le ofer acestor medici tineri locuinţe, pentru că legislaţia nu-ţi permite să le acorzi cine ştie ce salarii sau bonusuri. Înseamnă mult pentru un medic tânăr, aflat la început de drum. Avem o serie de  medici tineri - ortoped, psihiatru, doi radiologi, un medic de anatomie patologică, neurolog, epidemiolog, urmează să aducem internist, un medic la Infecţioase“, aminteşte directorul.


Mai vrea un mandat

În momentul de faţă, Bogdan Burghelea este în perioada de interimat prin dispoziţia primarului, care poate prelungi mandatul de două ori câte trei luni. În martie va fi organizat un nou concurs, unde Burghelea va participa din nou. „Nu poţi, într-un timp relativ scurt, să schimbi totul. De aceea, vreau să intru din nou la concurs, pentru că mai am proiecte. Unele sunt în derulare, altele vreau să le pun în practică şi am nevoie de timp. Mulţi vorbesc de spital, dar n-au mai intrat aici de vreo 20 de ani, mulţi spun ce-au auzit de la vecinul, fiecare caz are particularităţile lui, dacă fiecare pacient ar ieşi fluierând bine mersi pe poarta spitalului, atunci am fi vrăjitori, nu medici. Probleme sunt peste tot. Important e ce facem pentru a le depăşi“, este de părere Burghelea. Printre proiectele sale de viitor se numără anveloparea termică pentru restul de clădiri ale spitalului, dar şi o restructurare a secţiilor. „E vorba de unele secţii pe care nu le avem, dar care sunt cerute de populaţie. Aş vrea să fac un compartiment de Urologie. Aş dori să încerc să aduc şi un cabinet de Reumatologie. Trebuie văzut ce anume ne trebuie, ca la un magazin, trebuie să ne orientăm spre ce anume se cere în Mediaş şi în zona noastră“, este de părere managerul Bogdan Burghelea.

Bogdan BURGHELEA | manager Spitalul Municipal Mediaş:  „Acasă, fiecare îşi ia ce maşină vrea şi ce-şi permite, Mercedes sau Logan. Eu, aici, trebuie să le dau la toţi câte un Logan, nu pot să le dau unora Mercedes şi altora Logan. Nu pot da o sumă mare pe un aparat performant, de care să beneficieze 50 de bolnavi, iar restul să nu beneficieze. E o luptă de supravieţuire într-un sistem care merge aşa cum merge. Managerul e pus de multe ori în situaţia de a lua decizii. Când am venit, am dat mână liberă la costurile pe care le are spitalul cu computer tomograf, care e o firmă privată. Înainte era un număr fix. Când am venit, am dat mână liberă, dar sigur că am vrut să văd câte se fac. Departamentul economic mi-a prezentat apoi o situaţie legată de cât a crescut factura noastră către acea clinică. Am zis să vedem şi partea medicală. Pacienţii n-au mai fost trimişi la Sibiu, am tratat mai multe cazuri, am încasat mai mulţi bani de la Casa de Asigurări de Sănătate, am crescut complexitatea cazurilor. După şase luni, mi s-a dat dreptate. A crescut numărul de cazuri, a crescut imaginea spitalului.“

Dincolo de medicină

Bogdan Burghelea consideră că cea mai mare realizare a sa este familia. „Soţia mea, Daniela, este chirurg pediatru şi suntem practic pe aceleaşi baricade, iar fetiţa noastră este în clasa a IV-a, un copil extraordinar. În timpul liber, îmi place să citesc şi să mă plimb în aer liber însoţit de câinele nostru“, povesteşte medicul.
    Trimite prin e-mail