Medieşeni în căutarea „visului alb“

Un echipaj românesc format din şase alpinişti, printre care şi Willhelm Cristian Schuster din Dupuş şi Petru Lucian Pinca din Mediaş, visează să escaladeze în această primăvară Everestul. Cel mai înalt vârf al lumii. Primul hop, până la Everest, sunt cei 250.000 de euro necesari expediţiei de 65 de zile, bani pe care tinerii au mare încredere că îi vor strânge până la plecarea programată pentru 27 martie.

Autor: Milu OLTEAN

Dacă toate lucrurile merg așa cum își doresc, cei șase alpiniști pot intra în istorie ca al doilea echipaj integral românesc ce ajunge pe acoperișul lumii, după echipajul care a ajuns pe vârf în 2003. „Dacă ai speranță și încredere, nicio barieră nu este de netrecut şi niciun vis nu este de nerealizat“, crede Willhelm Cristian Schuster, alpinistul de aproape 39 de ani care ştie ce spune, după ce s-a căţărat deja, în ultimii ani, pe mai toate vârfurile importante ale lumii. Împreună cu câţiva prieteni din toată ţara, Willy plănuieşte să plece la finele lunii martie către Everest, visul alb al oricărui alpinist şi să bifeze cea de-a doua expediţie integral românească pe cel mai înalt vârf al lumii. Willy şi coechipierii săi sunt foarte încrezători că vor reuşi să facă rost de finanţare pentru expediţie şi îşi fac deja planuri legate de călătorie, despre care spun că va înregistra o serie de premiere, printre care un documentar filmat de-a lungul întregului traseu şi o serie de studii medicale.

Everest, visul alb

Încă din 2010, echipajul format din Willhelm Cristian Schuster, Petru Lucian Pinca, Nicolaie Giurgiu din Turda, Daniel Ştefan Vereş din Cluj-Napoca, Floriana Boghez şi Teofil Vlad din Bucureşti visează la Everest, dar ascensiunea celui mai înalt punct de pe Pământ, cu altitudinea de 8.848 de metri, înseamnă pregătire intensă, fizică şi mentală, precum şi importante resurse financiare. Willy spune că toţi membrii echipajului sunt oameni cu ştate vechi în lumea munţilor, alpinişti cu experienţă, care se simt pregătiţi ca în această primăvară să-şi trăiască visul. „Everestul e visul oricărui alpinist, eu personal am visat la Everest de când am început să merg pe munte. Aş spune că e un ideal la care te gândeşti toată viaţa, pentru care munceşti şi te pregăteşti tot timpul. E o provocare, dar care, odată atinsă, deschide drum către altele. Frumuseţea nu e neapărat atingerea vârfului, ci drumul până acolo, sacrificiile, munca, spiritul de echipă. Echipajul nostru este unul bine sudat. Ne ştim bine cu toţii, venim din mai multe sectoare de activitate - medicină, drept, antreprenoriat în turism, geologie - şi vrem să ne îndeplinim acest vis, la care am început să ne gândim încă din 2010. Acum suntem cu toţii pregătiţi. Către Everest te duci doar atunci când eşti bine pregătit şi avem mare încredere că vom putea să ne ducem planurile la bun sfârşit“, a mărturisit el, în exclusivitate pentru Monitorul de Mediaş.

65 de zile de expediţie

Planurile expediţiei româneşti către Everest prevăd abordarea traseului prin Şaua sudică, pe traseul primilor cuceritori ai Everestului, de consemnat fiind faptul că pe acest traseu nu a urcat încă niciun român. Aceasta implică zborul cu avionul până la Kathmandu, iar de acolo până la Lukla, aflat la altitudinea de 2.850 m. Urmează zile de trekking, călătorii lungi prin zone dificile către Monjo şi Namche Bazaar, aclimatizări, din nou trekking şi aclimatizări la Deboche - 3.750 m şi Lobuche - 4.950 m, iar mai apoi trekking la tabăra de bază aflată la 5.300 m. Din tabăra de bază, expediţia românească are planificate patru tabere de altitudine, respectiv, T1 la 5.800 m, unde se merge pe corzi fixe și poduri peste crevase peste ghețarul Khumbu, T1-T2 la 6.200 m, unde se traversează Circul de Vest, T2-T3 la 7.200 m, unde se urcă pe faţa lui Lhotse - se escaladează o rampă de zăpadă și gheață de 100 m  cu înclinația cuprinsă între 38-65 grade,  iar apoi unghiul mediu al versantului este de aproximativ 30 de grade, T3-T4 la 8.000 m, unde se traversează  în South Col, de unde se pleacă spre vârf şi mai apoi T4-vârf 8.850m, în drumul spre vârf mergându-se doar pe zăpadă, stâncă și gheață, urcușul având o înclinație între 10 și 50 de grade, după săritoarea foarte abruptă numită Hillary Step se ajunge imediat pe vârf. „Vorbim de o expediţie de 65 de zile, o expediţie lungă în care echipa este vitală, oamenii de lângă tine sunt extrem de importanţi. Fiecare pas e atent drămuit, fiecare zi este importantă, fiecare metru este calculat. Pregătirea fizică este foarte importantă, deoarece provocările sunt numeroase. Pe de altă parte, pregătirea mentală este şi ea deosebit de importantă, având în vedere că trebuie să faci faţă unor condiţii cu totul şi cu totul deosebite. Aclimatizarea este şi ea foarte importantă, modul în care corpul se adaptează la condiţiile de mare altitudine“, arată Schuster.

250.000 de euro pentru visul românesc

Preţul pachetului de servicii pentru expediţia românească pe Everest este de circa 30.000 de euro/persoană, care înseamnă acoperirea cheltuielilor legate de drum, echipamente şi materiale, respectiv, oxigen, șerpași (unul la patru alpiniști), hotel, zboruri interne în Nepal, servicii la tabăra de bază, iaci, porteri, corzi fixe, masa în timpul trekkingului, acces la echipament colectiv, corturi, stații radio, telefonie prin satelit. La toate acestea se mai adaugă o serie de costuri suplimentare, respectiv, viza de Nepal, asigurare medicală pentru sporturi extreme, bacşişuri personal la tabăra de bază, echipament special pentru altitudine, medicamente şi alte cheltuieli neprevăzute. „S-ar putea să mai vină o persoană alături de noi, deocamdată nu se ştie. Oricum, din calculele noastre, bugetul expediţiei este undeva la 250.000 de euro, bani pe care avem încredere că-i vom obţine prin intermediul sponsorilor, suporterilor şi tuturor celor care doresc să fie alături de noi. Nu e o sumă foarte mare pentru asemenea gen de expediţie, mai ales dacă vorbim despre faptul că ar putea fi prima expediţie românească pe ruta sudică, despre faptul că vreau să realizez un film documentar aşa cum nu mai există în România, vreau să fac o serie de fotografii. De altfel, suntem pregătiţi şi pentru a face o serie de studii şi cercetări medicale legate de efectele altitudinii asupra organismului“, a precizat Schuster.

Echipaj de cursă lungă

Românii care visează să plece spre Everest vin din sectoare diferite de activitate, dar au în comun pasiunea pentru alpinism. Dacă Willhelm Schuster este fotograf şi antreprenor în turism, medieşeanul Petru Lucian Pinca este geolog, Nicolae Giurgiu este avocat, Daniel Ştefan Vereş este doctor în ştiinţe geologice cu o intensă activitatea ştiinţifică naţională şi internaţională, Teofil Vlad este geograf şi instructor de alpinism, iar Floriana Boghez medic specialist neurolog, fiecare dintre ei are un CV impresionant când vine vorba de ture şi expediţii montane, puţine fiind vârfurile importante ale lumii pe unde vreunul dintre români să nu fi trecut. „Atunci când eşti foarte bine pregătit poţi să faci tot ce doreşti în viaţă, bani pot să vină oricând, pregătirea nu este un cadou. Noi suntem pregătiţi! Eu cred în acest vis cu tăria cu care credeam că poveştile din copilărie pot deveni realitate. Cred în acest vis, iar faptul că unii oameni sunt uneori sceptici nu face decât să mă ambiţioneze mai mult“, ne-a spus Willy Schuster.

Seven Summits

Schuster spune că, în plan personal, ascensiunea celui mai înalt vârf de pe Pământ face parte din proiectul Seven Summits început în 2009, care presupune escaladarea celor mai importante vârfuri de pe Terra, el reuşind să ajungă până acum pe Elbrus, Kilimanjaro, Aconcagua şi McKinley. Expediţia către Everest are şi o latură umanitară: o parte din banii câştigaţi din vânzarea fotografiilor realizate pe cel mai mare vârf din lume vor ajunge prin intermediul fundaţiei lui Schuster la Maria Handrea din Mănărade şi Gabriela Subaşu din Mediaş, două fete cu dizabilităţi.

Nu şi în România

Willy Schuster şi-a descoperit pasiunea pentru munte întâmplător, la 31 de ani, atunci când, agăţând în cui, ghetele de fotbalist şi-a dorit să înceapă o afacere în agricultură. Aflat în Austria, a simţit chemarea muntelui, iar din 2006 a început escaladarea mai multor masive din Elveţia şi Austria, ajungând ulterior pe Mont Blanc, Elbrus, Kilimanjaro, Aconcagua, McKinley şi Matterhorn. Deşi se poate lăuda cu ascensiunea unora dintre cele mai importante vârfuri muntoase ale lumii, Willy spune că n-a ajuns încă să bată… munţii României.