marți, 17 decembrie 2013

Publicat la 12/17/2013 03:27:00 p.m. de Anonim

Mediaşul va avea o piaţă ţărănească fără taxe


Preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu, Ioan Cindrea, vrea să aplice şi în zona de nord proiectul Pieţei Ţărăneşti Transilvania. O astfel de piaţă va funcţiona, de anul viitor, şi la Mediaş. Primarul Teodor Neamţu s-a declarat deschis la această idee şi a propus ca locaţie strada I.C. Brătianu.


Autor: Alex PÎNTEA

După modelul pieţei ţărăneşti din municipiul Sibiu, Cindrea a anunţat că a avut o discuţie şi cu primarul Mediaşului, Teodor Neamţu, pentru a înfiinţa un astfel de târg şi în zona de nord. „Ne îndreptăm spre o soluţie. Acolo nu avem un teren al Consiliului Judeţean, altfel cu siguranţă am face-o. Dar o s-o facem. Pentru producători, costurile sunt mari să vină aici (la Sibiu - n.red.). Au nevoie şi acolo de o piaţă liberă“, este de părere Cindrea.

Idee salutară

Primarul Neamţu crede că ideea unei pieţe ţărăneşti la Mediaş este una foarte bună. „Sigur că ideea este salutară. Chiar am vorbit şi cu preşedintele Consiliului Judeţean Sibiu pe această temă, urmând ca noi să identificăm un loc unde am putea amplasa această piaţă care nu are un caracter permanent. În condiţiile în care în actualul amplasament al pieţei tradiţionale de joia se va construi un cartier rezidenţial, va trebui să mutăm şi acea piaţă, astfel că ne gândim să găsim o locaţie şi pentru aceasta, poate tot în ziua de joi, cum sunt obişnuiţi medieşenii", a declarat Neamţu, pentru Monitorul de Mediaş. O posibilă locaţie ar putea fi pe strada I.C. Brătianu, acolo unde piaţa agroalimentară a funcţionat în perioda în care au fost construite cele două hale noi.


Proiect de interes

În toamnă s-a împlinit un an de la inaugurarea primei pieţe volante gratuite din Sibiu, care funcţionează în fiecare sâmbătă pe platoul din faţa Sălii Sporturilor Transilvania. „Acest proiect, care se bucură de un mare interes din partea sibienilor, s-a născut în urma numeroaselor contacte pe care le-am avut în calitate de deputat, pe perioada a două mandate, cu producătorii agricoli din judeţul Sibiu, în special cu cei din Colegiul 4 de pe Valea Hârtibaciului, care erau nemulţumiţi de faptul că nu au posibilităţi financiare să îşi desfacă produsele în pieţele agro-alimentare din municipiul Sibiu, din cauza taxelor mari, a intermediarilor, dar şi a locurilor insuficiente la mese. În consecinţă, am inclus în lista celor 20 de proiecte strategice pe care le-am lansat în campania electorală şi înfiinţarea unei pieţe volante gratuite în faţa Sălii Polivalente Transilvania. În aproximativ două luni de la preluarea mandatului de preşedinte, am inaugurat Piaţa Ţărănească Transilvania, alături de consilierii judeţeni şi de partenerii noştri în acest proiect, Camera Agricolă şi Serviciul Public Sala Transilvania“, a amintit Cindrea.

Ioan CINDREA | preşedinte Consiliul Judeţean Sibiu:  „Piaţa Ţărănească Transilvania a condus şi a dezvoltat patriotismul local în privinţa alegerii produselor alimentare, sibienii fiind încântaţi şi încrezători că pot cumpăra produse de cea mai bună calitate, produse tradiţionale şi ecologice, direct de la producători.“

Unică în judeţ

Dacă la început au participat 50 de producători din tot judeţul, interesul a crescut de la o ediţie la alta, astfel încât în prezent sunt 194 de producători autorizaţi care vin regulat la piaţa din Sibiu. Aceasta are sectoare pentru comercializarea de lapte şi produse lactate, carne şi preparate de carne, ouă de găină şi de prepeliţă, miere şi produse apicole, pâine şi produse de patiserie, legume, fructe şi sucuri naturale, produse meşteşugăreşti, flori, ulei, respectiv băuturi. Potrivit reprezentanţilor Camerei Agricole, producătorii provin din: Răşinari, Poplaca, Gura Râului, Sadu, Tălmaciu, Tălmăcel, Jina, Râu Sadului, Şura Mare, Hamba, Alţâna, Mediaş, Hosman, Daia, Nou, Racoviţa, Slimnic, Tilişca, Ernea, Mohu, Răvăşel, Ocna Sibiului, Orlat, Cristian, Şeica-Mare, Bradu, Boiţa, Alămor, Cisnădie, Marpod, Caşolţ, Şoroştin, Micăsasa, Gusu, Sibiu, Nucet, Cornăţel, precum şi din judeţele Alba, Vâlcea, Olt şi Bistriţa. Fiecare ediţie se bucură de peste 2.000 de muşterii.
    Trimite prin e-mail