Trei din patru biserici fortificate din Transilvania sunt parţial deteriorate şi în pericol de distrugere. Unele s-au prăbuşit deja, aşa cum este cazul monumentului de la Velţ. Altele sunt vandalizate în întregime, aşa cum s-a întâmplat la Dobârca, iar în comune precum Valea Viilor, recomandările UNESCO nu au nicio putere. Sub sloganul „Descoperă sufletul Transilvaniei“, Biserica Evanghelică C.A. încearcă să dezvolte turismul cultural în beneficiul celor aproape 200 de edificii unice în lume de pe teritoriul județelor Sibiu, Hunedoara, Alba, Brașov, Mureș, Bistrița-Năsăud și Harghita.
Autor: Mihai COLIBABA
Comunitatea saşilor şi Biserica Evanghelică au pornit de la premisa că vechile cetăţi vor căpăta mai multă valoare pentru omul modern dacă devin locuri de întâlnire, spaţii pentru spectacole artistice, pentru odihnă şi reculegere sau pentru celebrarea unor evenimente religioase cu semnificaţie personală. Un studiu realizat de IRSOP numai în rândul saşilor arată că 73% dintre aceștia sunt de acord cu utilizarea pentru activităţi cultural-artistice a cetăţilor medievale şi a bisericilor evanghelice rămase fără enoriaşi. „Important este cum le valorificăm, cum sunt întreţinute, cum le păstrăm pentru generaţiile viitoare. Saşii au plecat, patrimoniul a rămas şi este în mare pericol. Instituţiile locale sunt incapabile să oprească procesul acesta“, consideră E.S. Reinhart Guib, episcopul Bisericii Evanghelice C.A. din România.
Turism „de suflet“
Proiectul „Descoperă sufletul Transilvaniei“ porneşte de la patrimoniul săsesc pentru a promova obiective culturale (inclusiv Mărginimea Sibiului sau mănăstirea ortodoxă de la Sâmbăta) şi naturale. Echipa coordonată de pr. dr. Stefan Cosoroabă şi dr. Carmen Schuster îşi propune introducerea cât mai multor biserici fortificate în circuitul turistic, profesionalizarea serviciilor turistice, promovarea în presă, pe internet şi la târguri a bisericilor fortificate şi a zonelor unde se află acestea, diversificarea ofertei de expoziţii, concerte, serbări în bisericile fortificate și extinderea sezonului de vizitare a acestor monumente - pe termen scurt, până în noiembrie. Londonezii şi vienezii vor fi invitaţi, în perioada următoare, să vină în Transilvania. „Doar 500 de români au vizitat, în 2012, Valea Viilor. Biserica Neagră din Braşov, şi datorită concertelor care se organizează acolo, a avut 200.000 de vizitatori. Asta înseamnă că se poate. De ce să nu devină Valea Viilor o mică Biserică Neagră, pentru că valoare au amândouă?“, se întreabă Cosoroabă, adăugând că în luna iulie a acestui an, când se înregistrează vârful sezonului, cetatea de la Biertan a înregistrat 5.000 de vizitatori, în timp ce la Moşna au ajuns doar 150 de turişti. În perioada 1 iunie – 31 octombrie 2013, Consistoriul Superior le oferă celor care donează cel puţin 50 de lei pentru restaurarea şi întreţinerea bisericilor un „paşaport de vacanţă“ cu care pot vizita 24 dintre cele mai frumoase biserici-cetăţi din judeţele Sibiu, Braşov, Alba şi Mureş. De asemenea, evanghelicii au lansat anul trecut o aplicaţie pentru smartphone-urile iPhone şi Android care oferă informaţii GPS, fotografii şi ghidaj multimedia pentru bisericile fortificate. Aproximativ 350.000 de turişti au vizitat bisericile fortificate în 2012, iar cifrele rămân asemănătoare și pentru 2013. Dacă în oraşe precum Sibiul ponderea turiştilor români este de 60 la sută, statistica se inversează în cazul monumentelor aflate în localităţi rurale, unde majoritatea turiştilor sunt străini şi provin, cu precădere, din spaţiul germanofil.
Potenţial semnificativ
Românii sunt surprinşi când li se arată poze cu cetăţile Bisericii Evanghelice din Transilvania, precum cele de la Brateiu, Axente Sever sau Cristian, unde societatea civilă şi comunităţile mici, dar inimoase, întreţin foarte bine monumentele şi le-au deschis circuitului turistic. Au impresia că văd imagini istorice din Germania sau din Austria. Un studiu realizat de IRSOP pentru Biserica Evanghelică C.A. din România, în luna mai a acestui an, pe un eşantion reprezentativ de 850 de români în vârstă de peste 18 ani, arată că 56% din populaţie a auzit despre cetăţile bisericeşti, dar numai 22% au văzut o asemenea cetate în realitate. Vizitatorii efectivi sunt de obicei bărbaţi, cu studii superioare, locuiesc la oraş şi provin în special din Transilvania. Opt din zece români (83%) au o părere bună sau foarte bună despre saşi, iar 70% consideră că, de-a lungul istoriei, relaţiile dintre români şi saşi au fost întotdeauna bune şi foarte bune. Astăzi, 64% din populaţie consideră că emigrarea masivă a saşilor a fost o pierdere pentru România. Numai 13% ştiu că saşii sunt de confesiune evanghelică. Dar trezirea interesului pentru istoria şi frumuseţile Transilvaniei nu vin numai de la Prinţul Charles sau de la alte celebrităţi. Românii sunt un popor foarte deschis spre cunoaşterea şi conservarea trecutului lor istoric. Spre exemplu, 82% consideră că şi cetăţile săseşti aflate în ruină ar trebui restaurate, iar 72% sunt de părere că, deşi cetăţile aparţin Bisericii Evanghelice, statul român ar trebui să contribuie la restaurarea lor. Fascinaţia faţă de turismul cultural şi faţă de lumea rurală tradiţională pare a fi o tendință accentuată în ultimii ani. Un procent impresionant de 77% dintre adulţi ar fi interesaţi sau foarte interesaţi de oferte turistice ale Bisericii Evanghelice pentru vizitarea cetăţilor bisericeşti şi a satelor săseşti, iar 62% ar fi interesaţi să petreacă un sejur în hoteluri şi pensiuni săseşti din Transilvania.
Doar 15.000 au mai rămas în România
Biserica Evanghelică C.A. din România face parte din marea familie internaţională a bisericilor lutherane. Originea acestora este în secolul al XVI-lea, când teologul german Martin Luther s-a ridicat împotriva practicilor abuzive ale Bisericii Catolice medievale. Pe teritoriul actual al ţării noastre, evanghelicii aparţin vechii „Ecclesia Dei Nationae Saxonice“. Reforma lutherană a fost implementată de timpuriu între saşi, mai ales datorită umanistului braşovean Johannes Honterus. Din cei 250.000 de saşi evanghelici, în 1989 mai erau doar 100.000 în locurile de baştină, iar după căderea Cortinei de Fier, aproape nouă din zece au emigrat în Germania. Astăzi există 250 de parohii evanghelice, preponderent în Transilvania, însă doar comunităţile din Sibiu şi Braşov au mai mult de 1.000 de membri. Totuşi, conform doctrinei, Biserica Evanghelică se implică puternic în activităţi social-diaconice, educaţie şi cultură. Din acest mediu se ridică personalităţi cunoscute în ţară şi peste hotare, precum primarul Sibiului, Klaus Iohannis, scriitorul Eginald Schlattner sau teologul Christoph Klein.
Sibiul, un exemplu
Patrimoniul cultural al Bisericii Evanghelice include ansamblul de biserici care datează de prin secolul al XII-lea şi au fost transformate în bastioane de apărare împotriva invaziilor otomane din secolele XV-XVI. Printre acestea se află lăcaşe gotice şi romanice, cetăţi ţărăneşti, biserici fortificate sau biserici-cetăţi. Acestea erau loc spiritual pentru slujbe, adăpost în caz de război, arsenal, depozit de alimente şi şcoală. Odată cu emigrarea saşilor, aceste edificii au început să se erodeze şi în prea puţine cazuri locuitorii actuali se mai identifică cu acest patrimoniu. Un exemplu pozitiv este Sibiul, unde anul Capitalei Culturale Europene i-a unit pe vechii şi pe actualii locuitori în încercarea de a paătra, folosi şi promova oraşul pe plan naţional şi internaţional.
Final de sezon la Cisnădioara
Ceremoniile religioase ţinute la Biertan, concertele de orgă de la Mediaş, evenimentele câmpeneşti de la Stejărişu, sărbătorile de la Alţâna, Axente Sever, Biertan, Bruiu sau Cârţa, obiceiurile populare săseşti şi româneşti de la Axente Sever ori festivalurile de film din Biertan şi Cisnădioara au ţinut capul de afiş al acestui sezon turistic în Transilvania. Sezonul se va încheia pe 31 octombrie, de Ziua Reformei, la Cisnădioara, acolo unde cele patru etnii principale din Transilvania îşi vor da mâna şi vor sărbători împreună. Manifestările includ o expoziţie despre Mărginimea Sibiului, o slujbă săsească, prepararea celebrului gulaş premiat la Ars Hungarica şi un recital poetic susţinut de Luminiţa Cioabă.
Cristian Țopescu, ambasador cultural
Jurnalistul Cristian Țopescu a devenit, de curând, ambasadorul bisericilor fortificate din Transilvania. În această calitate i se vor mai alătura și alte personalități din Sibiu sau care iubesc Sibiul, a anunțat Friedrich Gunesch, secretarul general al Bisericii Evanghelice C.A. din România. „Sportul și religia par destul de departe una de alta, însă în acest demers nu este vorba de elemente religioase, ci de angajament pentru cultură și patrimoniu. O biserică nu poate decât să aprecieze aceasta“, motivează reprezentanții Consistoriului.
Ziua Monumentului Necunoscut
Biserica Evanghelică C.A. s-a alăturat acțiunilor desfășurate anual în Europa sub genericul „European Heritage Days“ și i-a invitat pe români să descopere biserica fortificată de la Ighișul Nou. Duminica trecută, cei aproximativ 300 de participanți au fost întâmpinați de arhitecta Olasz Gabriela. Pe lângă vizitarea cetății, programul a mai propus o expoziție despre cele 18 edificii cuprinse în programul de restaurare cu fonduri europene, proiecția unui film din anii `30 despre sașii din Transilvania, o meditație bilingvă care a amintit de Ziua Sfintei Maria și a cerut binecuvântare pentru toată Transilvania. Seara, din grădina parohială au fost înălțate 40 de lampioane.
Biserica din Ighișul Nou a evoluat în jurul unei biserici romanice din 1380, construită de coloniștii veniți din vestul Europei pentru a dezvolta și apăra zona. Ea mai are, astăzi, doar nouă enoriași și a trecut în subordinea Consistoriului Districtual Mediaș, care o dată pe lună organizează aici o slujbă lutherană. În 2012, monumentul a intrat în renovare, în cadrul unui proiect cu finanțare europeană.
