Federaţia Română a Jurnaliştilor MediaSind constată că situaţia industriei de media, în special condiţia jurnalistului, se deteriorează în fiecare zi, iar libertatea de exprimare devine un moft în conştiinţa puterii politice.
"Cu câteva zile înainte de Ziua Mondială a Libertăţii Presei (3 mai, n.r.), judecătorii Curţii Constituţionale au hotărât să reincrimineze în Codul Penal insulta şi calomnia, ignorând practicile europene şi internaţionale din domeniul libertăţii de exprimare. Din cauza acestei decizii, mulţi jurnalişti, lideri de opinie, lideri de sindicat, analişti etc., pot fi condamnaţi penal şi vor trebui să-şi câştige dreptatea în instanţele internaţionale", se arată într-un comunicat de presă al MediaSind, preluat de Agerpres.Potrivit sursei citate, instituţiile publice de presă rămân politizate, dialogul social la toate nivelurile este blocat de o legislaţie a muncii restrictivă şi abuzivă, iar presa, în special cea locală, este pe cale de dispariţie.
"Peste 7.000 de angajaţi din mass-media au fost concediaţi, comitetele sectoriale sunt în continuare blocate, iar soluţiile de redresare ale industriei de media, propuse mai marilor ţării, se constată că nu reprezintă o prioritate pentru aceştia", informează MediSind, care precizează că singura speranţă pentru jurnalistul român rămâne presiunea străzii şi, în special, presiunea instanţelor internaţionale asupra factorilor decizionali autohtoni.
"Publicul trebuie să înţeleagă că jurnalismul este un bun public, că este una dintre pietrele de temelie ale democraţiei. Cetăţenii trebuie să se implice şi să întrebe Guvernul ce face cu banii noştri? În ce condiţii cheltuie bani pentru instituţiile mass-media publice? Pentru că trebuie procedat în aşa fel încât mass-media să nu fie controlată de către Guvern şi să nu fie manipulată de către politicieni. Aceste lucruri se întâmplă doar când cetăţenii vor conştientiza că mass-media este a lor, că plătesc pentru ea, că sunt banii lor! Jurnalismul şi mass-media trebuie să fie un bun public precum sănătatea. Este dreptul publicului de a fi informat", a declarat Jim Boumelha, preşedintele Federaţiei Internaţionale a Jurnaliştilor.
În fiecare an, pe data de 3 mai, este marcată în întreaga lume Ziua mondială a libertăţii presei. Tema propusă pentru 2013 este "Siguranţa de a vorbi: asigurarea libertăţii de exprimare în toate formele de mass-media".
În acest an se sărbătoresc, de asemenea, 20 de ani de la proclamarea Zilei mondiale a libertăţii presei de către Adunarea Generală a ONU, în 1993, în urma unei recomandări adoptate în cadrul celei de a XXVI-a sesiunii a Conferinţei Generale a UNESCO în 1991.
ONU a declarat data de 3 mai Ziua mondială a libertăţii presei pentru a aduce în atenţia publică importanţa şi necesitatea respectării libertăţii de exprimare, conform articolului 19 din Declaraţia Universală a Drepturilor Omului: "Orice om are dreptul la libertatea opiniilor şi exprimării; acest drept include libertatea de a avea opinii fără imixtiune din afară, precum şi libertatea de a căuta, de a primi şi de a răspândi informaţii şi idei prin orice mijloace şi independent de frontierele de stat".
Jurnalista etiopiană Reeyot Alemu, aflată în închisoare. în prezent, este câştigătoarea Premiul mondial pentru libertatea presei UNESCO - Guillermo Cano 2013. Reeyot Alemu a fost recomandată de juriul internaţional independent pentru recunoaşterea "curajului excepţional, rezistenţa şi angajamentul său în libertatea de exprimare".
La 3 mai 1991, în capitala Namibiei, Windhoek, a avut loc un seminar regional, în care jurnaliştii africani au dezbătut problema instaurării unui climat mediatic independent şi pluralist. Atunci a fost adoptată "Declaraţia pentru promovarea unei prese africane independente şi pluraliste", manifest al jurnaliştilor potrivit căruia cenzura este considerată o gravă încălcare a drepturilor omului şi prin care s-a cerut tuturor ţărilor să ofere garanţii constituţionale pentru libertatea presei.
Conferinţa generală a UNESCO a adoptat la 15 octombrie 1991 o rezoluţie privind "Promovarea libertăţii presei în lume", care recunoştea că "o presă liberă, pluralistă şi independentă este o componentă esenţială a oricărei societăţi democratice".
Începând cu 1997, Premiul mondial pentru libertatea presei UNESCO - Guillermo Cano, în valoare de 25.000 de dolari, este decernat în fiecare an cu ocazia acestei zile unei persoane, organizaţii sau instituţii ce se remarcă prin contribuţia esenţială la apărarea sau promovarea libertăţii presei, oriunde în lume. Premiul poartă numele jurnalistului columbian Guillermo Cano, asasinat în 1987, pentru că a denunţat activităţle traficanţilor de droguri din ţara sa.
În anul 2000, în cadrul programului "Freedom of Expression - FreeEx România", Agenţia de Monitorizare a Presei, în colaborare cu Asociaţia pentru Protejarea şi Promovarea Libertăţii de Exprimare şi Centrul pentru Jurnalism Independent au iniţiat sărbătorirea Zilei Libertăţii Presei şi în România.
