Publicat la 2/23/2013 08:48:00 a.m. de Redacţie
Lolele revin, astăzi, la Mediaş!
Centrul Cultural „Petre Ţuţea“ organizează şi în acest an acest proiect căruia i-a fost asociat şi un târg al breslelor cu durata de o zi, organizat în parteneriat cu Fundația „Artera“. Manifestarea va debuta la ora amiezii, în curtea interioară a Centrului Cultural „Casa Schuller“, acolo unde va fi transmisă lada de breaslă. Ulterior se va desfăşura alaiul lolelor, cu alungarea spiritelor rele şi împărţirea gogoşilor săsești. Participanţii vor putea vedea apoi teatru de animaţie la Turnul Clopotelor, la „Casa Schuller“ va fi vernisată o expoziţie de măşti de carnaval, iar în curtea interioară a bisericii Sf. Margareta vor avea loc între orele 14 şi 17 ateliere demonstrative cu activităţi specifice ale vechilor bresle.
Carnavalul este cunoscut ca o sărbătoare populară cu mascarade, deghizări, petreceri variate, jocuri hazlii şi mimice. Prima atestare a Carnavalului datează din anul 1097 și face referință la cel venețian. Acest tip de manifestare se desfăşoară în perioada ce precede Postul Paştelui, începând cu data de 6 ianuarie (mai ales în Italia, dar şi în alte ţări din vestul Europei – Austria, Belgia, Germania, Luxemburg) şi se sfârşeşte cu Miercurea Cenuşii.
În comunităţile săseşti din Transilvania, carnavalul corespunde perioadei dintre Bobotează (Epiphanis) şi Lăsatul Secului (Fastnacht). La oraş, carnavalul este cunoscut sub denumirea de Fasching - cuvânt de origine austriaco–bavareză, iar la sat se foloseau denumirile de Fasnacht sau Fastnacht (Foasnicht, Fuesendich - în dialectul săsesc), uzitate în special în perioada de dinainte de Miercurea Cenuşii (Aschermittwoch) - cu care începea Postul Paştelui.
În domeniul tipologic, carnavalul de la oraş se înscrie şi obiceiul lolelor din arealul cuprins în vechiul Scaun săsesc Cincu, respectiv Valea Hârtibaciului (Harbachtal - în dialectul săsesc), cât și forme diferite din arealul cuprins în Valea Târnavelor (Kokelgebiet - în dialectul săsesc), așa cum este cazul la Saschiz și Valea Viilor.
Tradiția Fasching-ului săsesc este descrisă în "Bilder aus dem sächsischen Bauernleben in Siebenbürgen"("Imagini din viața țărănească săsească din Transilvania") redactată de către naturalistul Franz Friedrich Fronius (sas născut la Nadeș în 1829, absolvent al Gimnaziului din Sighișoara și al Universității din Leipzig).
Cea mai veche atestare a acestui obicei, care indică şi conţinutul lui semantic, se găseşte în "Indiculus superstitionum et paginarium", din secolul al XVII-lea.
Transmiterea orală a obiceiului nu a păstrat explicaţia originii tradiţiei, care s-a păstrat până la finele secolului trecut în arealul din Scaunul săsesc Cincu (Schenk): la Agnita (Agnitlen, Ogeniteln), dar și sub alte forme la Cincu (Gris-Schink), la Marpod (Mârpet), la Dealu Frumos, (Schinebärch, Šinebarχ), la Iacobeni (Jakosdref, Jôkestref, Giukestref, Giukesdrêf), la Chirpăr (Kirperich, Kirpriχ), cât și în arealul din Kokelgebiet (valea Târnavelor) la Saschiz (Keist, Kaest) și la Valea Viilor (Wormloch, Vurmliχ), dar și în arealul Țării Bârsei, la Cristian (Noscht, Nâeršt).
Proiectul transilvan și-a atras sprijinul Arhivelor Naţionale ale României, municipiului București şi municipiului Sighișoara, cât și a unor instituţii de învaţământ: Liceul Teoretic "Stephan Ludwig Roth" şi școala generală "Hermann Oberth" și școala gimnazială nr. 4 din Mediaş, Liceul Teoretic "Joseph Haltrich" și școala gimnazială "Radu Popa" din Sighişoara, Liceul Teoretic "Marin Preda" din Odorheiu Secuiesc și Liceul de Coregrafie și Artă Dramatică "Octavian Stroia" din Cluj-Napoca.
