Mai citim, nu mai citim? Vremurile se schimbă, iar cartea aşa cum o ştim, cu pagini de hârtie şi copertă cartonată, este concurată puternic de cărţile electronice, care încap într-un banal telefon. Ca să nu-i piardă pe cititorii tineri, biblioteca municipală din Mediaş a fost nevoită să se aprovizioneze cu operele lui Coelho sau Dan Brown.
Autor: Milu OLTEAN
Biblioteca, sala de lectură, mirosul tomurilor şi impozanţa acestora frumos rânduite pe rafturi se întâlnesc în zilele noastre cu bibliotecile virtuale, unde poţi găsi cărţi cu ajutorul computerului, în liniştea şi confortul casei, de la munte, de la mare, din concediu, din tren sau troleibuz. Până mai ieri, oamenii erau ucişi din cauza cărţilor şi cunoaşterea era accesibilă unui grup restrâns. Astăzi, volumele Bibliotecii din Alexandria ar încăpea în memoria unui singur computer. Într-o lume în care noul se întâlneşte cu vechiul, cunoaşterea e accesibilă oricui.
Cititori cu fişă
Municipalitatea s-a străduit să le ofere medieşenilor un spaţiu în care întâlnirea cu lumea cărţilor să fie facilă şi confortabilă, iar mutarea bibliotecii municipale în Piaţa Regele Ferdinand, într-un imobil renovat special pentru acest lucru, a rezolvat problema. În medie, anual, circa 1.000 de medieşeni sunt cuprinşi în baza de date a bibliotecii „Stephan Ludwig Roth”, în calitate de cititori activi, cu fişă de lectură şi card.
Trei pe lună
Potrivit reprezentanţilor bibliotecii medieşene, fiecare cititor împrumută, în medie, trei cărţi într-o lună, ţinând cont de faptul că anumite persoane vin mai rar la bibliotecă, iar altele, spre exemplu elevii şi studenţii, vin mai des şi iau mai multe cărţi atunci când îşi pregătesc anumite lecţii sau examenele din sesiune. Biblioteca municipală are un fond de carte de circa 120.000 de volume, din domenii variate, astfel că iubitorii slovelor au de unde să aleagă, de la beletristică şi până la cărţi de specialitate. „Cititorii predominanţi care vin la bibliotecă sunt tinerii, elevi şi studenţi, dar şi pensionari sau persoane active, sau chiar persoane fără ocupaţie. În general, numărul de cititori înregistrat de noi a fost constant, n-au fost scăderi sau creşteri spectaculoase”, menţionează Camelia Brezae, coordonatoarea Bibliotecii medieşene.
Oferta se adaptează cererii
Tinerii medieşenii cu fişă la bibliotecă sunt interesaţi în mare parte de cărţi noi, ale căror ecranizări au făcut vâlvă în cinematografe. În acelaşi timp, însă, pentru pregătirea de referate şcolare, sau pentru diferite examene, tinerii apelează la bibliotecă pentru cărţi de specialitate. „Se caută critică literară, diferite cărţi de specialitate, administraţie publică, istorie, economie, pedagogie, drept, psihologie, filosofie, iar tinerii sunt interesaţi de cărţi noi. Au venit, au întrebat, nu aveam, dar pentru a răspunde cererii am achiziţionat seria de cărţi «Amurg», sau autori precum Paulo Coelho sau Dan Brown, precum şi cărţi de specialitate apărute recent”, a mărturisit Brezae.
Progres tehnic
Dacă acum 30-40 de ani, accesul la vreo carte tipărită în străinătate era de multe ori un vis interzis, dezvoltarea progresivă a instrumentelor de digitalizat documente a făcut ca în zilele noastre o serie de „comori” scrise de-a lungul vremii să ajungă doar la un click distanţă. Tehnica a ajutat marile biblioteci ale lumii să-şi deschidă porţile către cititori, prin intermediul internetului, scrieri rare putând fi citite sau copiate în mod legal de pe site-urile instituţiilor respective. Era digitală a deschis o poartă imensă spre carte, pe care a luat-o din raftul bibliotecii şi a convertit-o într-un fişier, iar mai apoi a pus-o la dispoziţia utilizatorilor din întreaga lume. Editurile şi-au diversificat oferta şi le vând celor interesaţi atât varianta pe suport de hârtie a unei cărţi, cât şi cea convertită într-un format digital.
Zeci de mii de volume
Pasionat de bibliotecile virtuale este şi Dan Ilcuş, un sibian adoptat de Mediaş, preşedintele filialei locale a Fundaţiei Gândirea. Pasionat de istorie şi cercetare, Ilcuş a strâns o serie de documente şi cărţi virtuale de pe tot mapamondul, avansând chiar o cifră care se apropie simţitor de volumele Bibliotecii municipale medieşene. El este de părere că, în viitorul apropiat, cartea pe suport de hârtie va fi doar o chestiune de rafinament şi eleganţă pentru colecţionarii adevăraţi, deoarece viteza de „topire” a informaţiilor se dezvoltă într-un mod imposibil de controlat. „Informaţia circulă astăzi cu o viteză uluitoare şi era greu de crezut asta în urmă cu 30 şi ceva de ani. Ca şi cercetător, ai astăzi acces la o serie de publicaţii, cărţi şi documente… cine e interesat poate consulta marile biblioteci ale lumii, unde documente uluitoare pot fi descărcate în forma lor originală, pot fi văzute şi aici e o chestiune senzaţională. Digitalizarea a deschis căi inimaginabile. Poţi citi absolut orice, iar în contextul în care peste câţiva ani oricine va avea o tabletă, un computer, accesul la carte va fi liber, oricând şi de oriunde”, povesteşte Ilcuş. În plus, crede că şcoala trebuie să-şi asume pe deplin rolul de a forma cititori, pentru că e mai important actul în sine decât suportul de pe care o consumi. „Cartea e concurată de filme, de documentare, de tot felul de canale TV, poţi să arzi o etapă spre cunoaştere şi decât să citeşti o carte despre al doilea război mondial, poţi să vezi un documentar în care cei implicaţi îţi povestesc ce au trăit. E important ca şcoala să formeze cititori. Cititul e ca fumatul, e ca un viciu, pe care odată ce ţi l-ai însuşit e greu să-l mai părăseşti”, conchide Ilcuş.
Cărţi la purtător
Lectura de pe smartphone sau de pe tabletă a devenit o obişnuinţă, indiferent că vorbim despre tineri sau persoane adulte. Din lipsă de timp, mulţi s-au îndepărtat de carte, dar tehnologiile moderne i-au făcut să redescopere plăcerea cititului. „Graţie tehnologiei moderne, a tabletelor şi a telefoanelor deştepte cu diagonală mare, în timpul mesei, când mai am 20-30 de minute libere, am o carte la mine. Practic, citesc în toţi timpii «morţi» care apar. Am redescoperit plăcerea cititului şi nemaiavând acces la cărţile tipărite, dar dorind să recitesc cărţile copilăriei, am recitit «Cireşarii» şi «Dune» pe telefon”, spune şi Teodor Beleanu, singurul medieşean din Mensa.
„Mediaşul citeşte”
Indiferent de ce anume vom citi, în ce format sau cu ce, este clar că patima pentru carte n-o să dispară, ba mai mult, o serie de activităţi venite din partea societăţii civile încurajează şi chiar valorizează lectura. O alternativă la cititul clasic de cărţi este şi iniţiativa Consiliului Local al Tinerilor din Mediaş, „Biblioteca vie”, care a pus faţă în faţă diferite personalităţi din Mediaş cu „cititori” dornici să le afle experienţele şi poveştile de viaţă. Practic, o invitaţie la o lectură altfel, bazată pe dialog. O altă iniţiativă lăudabilă a fost şi proiectul derulat de Daniela Toma, „Lecturi urbane la Mediaş”, un proiect care şi-a propus redescoperirea plăcerii de a citi, iar un proiect derulat recent - „Călătoreşte şi citeşte!” în autobuzele Meditur - s-a bucurat şi el de succes.
Camelia BREZAE | coordonator bibliotecă: “E clar că nu putem face comparaţii cu cifrele de acum 20 de ani, nici oraşul nu mai este la fel, acum cartea clasică are concurenţă, iar în acest context scopul nostru e să menţinem interesul pentru lectură.”
