vineri, 21 octombrie 2011

Publicat la 10/21/2011 08:16:00 a.m. de Redacţie

Toamna se numără medieşenii

Recensământul populației și locuințelor din România a început aseară. Monitorul de Mediaş vă spune tot ce trebuie să ştiţi despre această acţiune.


Autor: Aurelian LUNGU

În urma centralizării rezultatelor, în luna noiembrie vom afla ce populaţie mai are municipiul de pe Târnava Mare. Cei 223 recenzori din Mediaş vor trece, pe rând, prin toate cartierele municipiului.

Cum arată chestionarele?

Metoda de culegere a datelor va fi cea tradițională, prin intervievarea directă a populației de către recenzori, la domiciliul cetățenilor, răspunsurile fiind înscrise în chestionarele de recensământ. Chestionarele conțin informații importante despre fiecare persoană în parte, despre locul ei de muncă, veniturile obținute sau proprietățile sale.

Teodor Neamţu, primar Mediaş:  „Putem spune că, pe fondul schimbărilor demografice care s-au petrecut în România în ultimii ani, un recensământ se impune.”


Cum va fi informată populația despre venirea recenzorului? Care sunt pașii procedurali?

Doar trei dintre întrebările din chestionare sunt opţionale.
Refuzul de a răspunde la celelalte se sancţionează cu amenzi consistente.
Acolo unde nu este găsit acasă niciun membru adult al gospodăriei se lasă în cutia poștală sau prin altă modalitate un fluturaș prin care recenzorul propune o zi și o oră pentru recenzare, comunicându-și, totodată, datele de contact, în eventualitatea că se optează pentru un alt moment al dialogului. Dacă la vizita pentru interviu nu găsește în continuare pe nimeni, lasă un al doilea fluturaș, propunând o nouă dată a revenirii, precum și informarea că există posibilitatea prezentării la comisia locală de recensământ, în perioadă rămasă până la 31 octombrie pentru a-i fi preluate datele în formularele de recensământ. Dacă niciun membru al familiei nu este acasă pe toată perioada recenzării, legea prevede posibilitatea preluării unui minim de informații din surse indirecte (vecini, administratori de bloc, primari sau secretari de primarii, în cazul localităților rurale, preoți, învățători etc.). În acest caz, informațiile preluate privesc doar numele celor absenți și perioada de când aceștia lipsesc din acea locație. În niciun caz nu se cer informații care țin de statutul educațional, social, profesional, etnie, religie etc.

Ce se întâmplă dacă nu locuiești la adresa de pe buletin?

Recenzarea se face, conform Regulamentului European, la reședință, așadar acolo unde o persoană se află la momentul recenzării, și nu la domiciliul legal (cel din actul de identitate). Evident, e de presupus ca în cele mai multe cazuri reședința și domiciliul să coincidă. Cât privește statutul de chiriaș, acesta nu trebuie să fie confirmat prin niciun fel de documente. Recenzorul nu solicită niciun act. Studenții sunt recenzați, în situația în care își fac studiile în altă localitate decât cea în care își au reședința, la căminele studențești sau la gazdele la care domiciliază ca persoane temporar prezente. În localitățile de domiciliu sunt înregistrați ca persoane plecate pe perioadă îndelungată. Cei plecați la studii în străinătate vor fi înregistrați ca temporar absenți din România și temporar prezenți în țările unde se află.

Maxim 5.000 de lei este amenda pentru refuzul de a fi recenzat

Dar cei plecați la muncă în străinătate și familiile lor?

În funcție de durata absenței din țară, sunt înregistrați pe formularul M (migrație). Dacă această perioadă este mai mare de 12 luni, la centralizarea chestionarelor ei nu vor mai face parte din populația stabilă a României, urmând a fi incluși în populația stabilă a țărilor în care se află. Aceeași procedură, dar în sens invers, se aplică și cetățenilor străini surprinși de recensământ pe teritoriul României. Dacă ei se află aici de mai mult de 12 luni, vor fi cuprinși în populația stabilă a țării noastre.

Dacă sunt și rrom și maghiar și român, ce mă declar?

Declararea etniei se face prin liberă asumare. În cazul unor persoane care au o origine multietnică, urmare a unor căsătorii între persoane de etnii diferite, se declară și se înregistrează ca atare acea etnie pe care persoană intervievată o consideră a-i fi cea mai apropiată.

De ce este obligatoriu să ne declarăm toate aceste date? Ce se întâmplă cu informaţiile colectate?

Obligativitatea participării la procesul de recenzare prin răspunsuri oneste la întrebările din chestionarele de recensământ este stipulată prin lege: atât prin Legea statisticii oficiale (Legea 226/2009), cât și prin HG nr 1502/2009 cu modificările și completările ulterioare. Legea garantează, totodată, confidențialitatea datelor individuale, care nu se diseminează către nicio altă instituție și se anonimizează prin procesul de prelucrare. Toate informațiile care se dau publicității sunt date agregate. Recenzorii își asumă, sub efectul legii, păstrarea confidențialității asupra informațiilor înregistrate. După introducerea informațiilor individuale în sistemul de prelucrare informatică, chestionarele se distrug. Semnarea formularului de recensământ vizează exclusiv verificarea de către fiecare persoană intervievată că informațiile pe care le-a comunicat recenzorului au fost înregistrate corect. Înregistrarea CNP-urilor elimină posibilitatea dublei înregistrări a unei persoane care, pe perioada recenzării, ar putea fi găsită de recenzori în mai multe locații.

Dispar minorităţile

Conform datelor recensământului din 2002, populaţia Mediaşului era de 55.153 persoane, iar din punct de vedere etnic erau 45.376 români, 6.554 maghiari, 1.959 rromi, 1.150 germani şi 114 aparţinând altor naţionalităţi. Prin comparaţie, în 1992, cei 64.206 locuitori aveau o structură etnică în care minorităţile etnice erau mult mai bine reprezentate: 50.214 erau români, 2.791 - germani, 8.595 - maghiari, 2.381 - rromi, şi 225 - alte minorităţi. La recensământul precedent, în 1992, Mediaşul număra 64.206 locuitori.

Citiţi ghidul integral în ediţia tipărită a Monitorului de Mediaş,
disponibilă de astăzi la chioşcurile de ziare din tot oraşul.
    Trimite prin e-mail