Nicolae Găban: „2011 n-a fost un an de criză pentru noi”

Nu se poate spune că a fost un an de criză, vis-a-vis de faptul că investiţiile, la nivel local, au decurs conform planului pe care l-am întocmit la sfârşitul lui 2010. Mai mult, am continuat cu efectuarea de trotuare şi rigole pe mai multe străzi din comună. Avem aproape doi km de trotuare din prefabricate, 1,5 km de rigolă betonată pe str. Libertăţii, cu forţe proprii am terminat rigola pe str. Dumbrăvii. Investiţia la apă şi canal decurge normal, chiar dacă am întâmpinat unele greutăţi în ceea ce priveşte finanţarea, ele s-au rezolvat de-a lungul timpului. Suntem undeva la 60 la sută din totalul lucrărilor în ceea ce priveşte reţeaua de canalizare şi aducţiunea de apă. Pentru canalizare se lucrează în două puncte. Mai trebuie amplasate staţiile de pompare şi rezervorul de înmagazinare a apei potabile.

Nu ştiu, aşa e planul. Sperăm ca până la finele lui 2012, chiar dacă nu finalizăm toate lucrările, să fim undeva aproape de final. Ar mai fi nevoie de o sumă de bani şi facem lobby la instituţiile de resort. Am avut trei întâlniri în acest sens.

Avem o şcoală în modernizare capitală. Ministerul Educaţiei şi Cercetării, prin Inspectoratul Şcolar Judeţean, finanţează cea mai mare parte a lucrărilor de reabilitare generală, recompartimentare şi reutilare. Noi avem o parte de cofinanţare şi ne ocupăm de rigola de scurgere a apelor pluviale, împrejmuirea, calea de acces. Ne costă şi pe noi o sumă destul de importantă. Şcoala, alături de canalizare, este cea mai mare investiţie din 2011 realizată în Târnava. Mi-am dorit, anul acesta, să reabilităm şi locul de joacă pentru copii şi să facem unul nou în cartierul de blocuri, dincolo de DN14. Din păcate, nu am reuşit încă. În acel cartier cred că ar fi nevoie şi de un teren multifuncţional de sport.

E normal să privească bine, dar sunt şi nemulţumiri, ca peste tot, dar nu poţi să-i mulţumeşti pe toţi. Este adevărat, unele lucrări de genul acesta deranjează populaţia şi n-avem ce le face. Venim cu reabilitarea drumurilor atât cât se poate. Rugăm cetăţenii să ne înţeleagă. O investiţie de genul celei de apă-canal nu se poate face decât cu spargerea tuturor drumurilor. După aceea, chestiunea se va remedia. Avem un proiect de reabilitare a drumurilor comunale în cadrul Planului Naţional de Dezvoltare a Infrastructurii. Avem aproape 10 km de drum în proiectul respectiv. Aproape toate drumurile şi străzile de interes local.

Da, despre asfaltare e vorba. Sperăm să primim finanţare şi eu zic că se rezolvă. Săptămâna trecută, am interpelat-o pe doamna Udrea (ministrul Dezvoltării Regionale – n. red.) la întâlnirea de la Sibiu. Vom avea un răspuns, cu siguranţă, până la sfârşitul anului.

Un total al investiţiilor de anul acesta se ridică la 724.000 de lei, din care trotuarele ne-au costat 266.000, la reabilitarea şcolii am contribuit deocamdată cu 48.000, reabilitarea canalizării e 60.000, realizarea de branşamente pentru apă-canal – 74.000, reabilitarea rigolelor şi podeţelor a însemnat aproape 250.000, iar branşamentele la baza sportivă – 15.000. Acestea ar fi marile cheltuieli. Pentru apă-canal s-au decontat până acum 100.000 de lei, dar aici ordonatorul principal de credite este oraşul Copşa Mică.

Avem nevoie de înfiinţarea unor servicii, cum ar fi cel de gospodărire comunală. De exemplu, avem o sală de sport şi o bază sportivă unde ne-ar trebui un administrator, un manager public. Şi poliţie locală ne-ar trebui, dar deocamdată nu avem resurse financiare. Am citit legislaţia şi implică multe costuri.

Sunt, în primul rând, beneficiarii ajutoarelor sociale pe Legea 416, în total 130 la număr. Numărul dosarelor scade vara, când mai sunt surse de venituri, iar iarna creşte. Şi mai sunt cereri încă pe atât, deci în total ar fi aproximativ 250 de dosare. Sunt foarte mulţi cetăţeni care au nevoie de ajutor social, de când s-a desfiinţat fabrica de la Copşa.

Avem nişte terenuri pe care le-am putea oferi ca şi locaţie pentru unele investiţii. Sunt situate în apropierea utilităţile, cred că sunt destul de atractive. Noi suntem deschişi la orice discuţie, doar colaboratorii sunt mai puţini. Există, de asemenea, discuţii că pe un teren privat de la intrarea în comună, dinspre Sibiu, ar fi interesată o companie petrolieră să construiască o staţie de alimentare. Ne prinde bine şi reabilitarea DN14, se va începe lucrul la terasamente şi acolo vor avea nevoie de muncitori.

Chiar săptămâna trecută am primit de la Direcţia Generală a Finanţelor Publice Sibiu suma de 31.000 de lei, ca toate comunele, pentru echilibrarea bugetelor locale, iar în decembrie ar trebui să mai vină încă pe atât. O să mai primim bani şi prin Hotărârea de Guvern nr. 1001, dată în 12 octombrie. Primim 100.000 de lei pentru plata unor arierate şi cheltuieli de capital în cadrul administraţiei locale. Bineînţeles, o să ne orientăm către investiţii, dacă mai avem timpul necesar. În viitor, cred că reorganizarea teritorială, pe regiuni, ar fi un lucru bun pentru a putea atrage mai uşor fonduri europene.

Sper să obţinem autorizarea târgului tradiţional de animale, din partea Direcţiei Sanitar-Veterinare, să îl putem transforma într-un târg săptămânal. Pentru aceasta, trebuie să avem o colaborare cu un medic veterinar, pentru a ţine evidenţa mişcării de efective. Ceea ce costă destul de mult. Nu încasăm din activitatea târgului cât ne-ar costa angajarea unui astfel de medic. Dar trebuie. Nu facem asta pentru profit, ci pentru ca populaţia să mai poată să-şi vândă câte un animal. În rest, târgul e bine amenajat şi vin oameni din toată zona. Este îngrădit, utilat complet, cu apă curentă, dezinfector, cameră pentru izolarea animalelor bolnave şi tot ce mai trebuie. Ar fi bine să primim autorizaţia până la sfârşitul anului.