duminică, 7 februarie 2016

Provocări și soluții pentru Apa Târnavei Mari. În 2017 ar putea începe implementarea noului proiect european al operatorului

Apa Târnavei Mari S.A. a intrat, în 2016, la casă nouă, într-un sediu modern şi adaptat cerinţelor companiei. După ce, anul trecut, a finalizat cu succes proiectul de extindere şi reabilitare a sistemelor de apă şi apă uzată în regiunile Mediaş, Agnita și Dumbrăveni, societatea şi-a propus să acceseze noi fonduri europene, menite să ducă la continuarea investiţiilor în zona de operare.


Monitorul de Mediaş a stat de vorbă cu Virgil Bucşe, directorul general al operatorului regional de apă şi apă uzată, despre proiectele şi priorităţile anului, dar şi despre problemele cu care se confruntă societatea.

Monitorul de Mediaş: Cum a fost anul 2015 pentru societatea Apa Târnavei Mari? În decembrie aţi reuşit să finalizaţi proiectul mare pe toată regiunea, cu nu mai puţin de 16 contracte.
Virgil Bucşe: În general, a fost un an bun, cu multe  realizări, cea mai importantă fiind finalizarea în termen a Proiectului POS Mediu. 

Monitorul de Mediaş: Aţi început anul la Casa Apei, un sediu propriu, pe care cu siguranţă vi l-aţi dorit. De ce aveaţi nevoie de acest sediu administrativ modern?
Virgil Bucşe: Această societate s-a înfiinţat în decembrie 2006, iar în ianuarie 2007 a început să funcţioneze, fără a avea însă dotările necesare pentru realizarea serviciilor de apă şi canalizare. În aceste condiţii, a fost imperios necesară asigurarea mijloacelor, dotărilor şi resurselor materiale pentru funcţionalitatea operării. Printre acestea, era nevoie de un sediu în care să ne putem desfăşsura activitatea. Construcţia sediului a fost inclusă ca obiectiv al Proiectului POS Mediu şi în final a fost cofinanţat din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene, iar în ceea ce priveşte modernitatea lui, am considerat că trebuie să fie o construcţie de nivelul secolului al XXI-lea, reprezentativă pentru Casa Apei şi care va rămâne un bun al comunităţii mulţi ani de acum înainte. Arhitectura sediului a rezultat în urma unui concurs de soluţii de arhitectură, în urma căruia am ales această variantă, în condiţiile în care toate cele şapte soluţii propuse se încadrau în acelaşi preţ al construcţiei, undeva la 450 de euro pe metru pătrat.

Casa Apei

Monitorul de Mediaş: 2016 înseamnă o nouă provocare. V-aţi propus să accesaţi noi fonduri europene, menite să conecteze la reţele de apă şi canalizare toate comunele din regiune. Ce ne puteţi spune despre acest proiect din etapa a doua de programare? În ce stadiu se află?
Virgil Bucşe: Încă de la începutul anului 2015, am început pregătirea pentru etapa de programare 2014-2020, iar la finalul anului am desemnat câştigătorul Asistenţei Tehnice pentru elaborarea Studiului de Fezabilitate şi a Aplicaţiei de Finanţare. Termenul contractual de depunere a documentelor este octombrie 2016, în aşa fel încât în anul 2017 să înceapă procesul de implementare. Noul Proiect are o valoare de aproximativ 100 de milioane de euro şi prevede servicii de consultanţă, achiziţia de dotări specifice şi lucrări de apă şi canalizare în Mediaş, Agnita, Dumbrăveni şi în toate localităţile rurale din regiunea noastră de operare care se încadrează în criteriile de eligibilitate.

Monitorul de Mediaş: Care este prioritatea zero a societăţii pe care o conduceţi pentru acest an?
Virgil Bucşe: Pe lângă demararea etapei a doua de investiţii, ne concentrăm pe acumulările calitative care să consolideze investiţiile din prima etapă de programare şi care să asigure un nivel calitativ superior al serviciilor de apă şi apă uzată, în aşa fel încât utilizatorii noştri să le poată percepe ca atare. 

Monitorul de Mediaş: Cu  ce  probleme vă confruntaţi în momentul de faţă, la nivelul municipiului şi al zonei?
Virgil Bucşe: Avem încă reţele şi sisteme vechi în funcţiune, care perturbă funcţionalitatea optimă a întregului ansamblu, a calităţii serviciilor şi a continuităţii acestora. De asemenea, simţim lipsa sistemelor de automatizare şi teletransmisie SCADA, în special pe sistemele vechi sau pe cele realizate din alte surse de finanţare, care nu au prevăzut această facilitate de operare. Acest lucru îngreunează operativitatea deciziilor şi generează costuri suplimentare. În etapa a doua am prevăzut o amplă dezvoltare a acestor sisteme.

Virgil BUCȘE

Monitorul de Mediaş: Anul trecut aţi demarat o campanie menită să stopeze consumul fraudulos de apă. Au fost şi familii debranşate. Cum merg lucrurile pe această linie?
Virgil Bucşe: Destul de anevoios, datorită procedurilor birocratice foarte stufoase, dar şi datorită multor situaţii speciale sau cazurilor sociale de care ne lovim. Oricum, procesul va continua atât pentru obligativitatea recuperării contravalorii serviciilor prestate, dar şi pentru conştientizarea populaţiei privind importanţa şi necesitatea acestor servicii într-o societate civilizată. 

Monitorul de Mediaş: Pentru anul în curs, v-aţi propus să realizaţi un studiu de fezabilitate şi un proiect care vizează întreţinerea şi reabilitarea pâraielor din oraş. Aţi primit sprijin din partea muncipalităţii, este realizabil acest proiect?
Virgil Bucşe: Pentru Mediaş şi nu numai, colectarea apelor pluviale este o problemă care ţine de minimizarea riscurilor de inundaţii, iar pe această zonă s-au făcut foarte puţine în aceşti 26 de ani. Pentru a se putea asigura o descărcare eficientă a apelor pluviale, mai ales în zonele deluroase, este nevoie de o corelare a lucrărilor de îmbunătăţiri funciare pentru şanţurile de gardă de pe dealurile limitrofe şi de intreţinerea lor, cu lucrări pentru reabilitarea şi întreţinerea sistemului de colectare si descarcare a apelor pluviale, inclusiv a pâraielor necadastrate de pe raza localităţlor. La Mediaş este nevoie urgentă de lucrări de investiţii pentru pârâul Wewern, cu continuitate pentru descărcare în Târnava Mare prin spatele blocurilor de pe strada Sinaia. De asemenea, zona străzilor Proptopop Moldovan, Trandafirilor, Gheorghe Lazăr şi Valea Adâncă, are nevoie de investiţii pentru descărcarea apelor pluviale. Pentru aceste lucrări este nevoie de identificarea unei surse de finanţare, deoarece aceste investiţii nu sunt eligibile pe programele cu care noi lucrăm momentan. Încercăm, în acest an, să întocmim un studiu de prefezabilitate, iar apoi împreună cu municipaliatatea să identificăm sursele de finanţare. 

A consemnat Alex PÎNTEA