Proiectul este finanțat de Institutul Național al Patrimoniului (INP) prin Timbrul Monumentelor Istorice, Sesiunea I 2026, Subprogramul Intervenții de Urgență, conform contractului de finanțare nr. 2/08.10.2026, în valoare de 493.059 lei. Este unul dintre cele 9 proiecte acceptate la finanțare, după soluționarea contestațiilor, din cele 15 depuse. Consistoriul contribuie cu o cofinanțare de 10% din valoarea proiectului.

Scopul intervenției este punerea în siguranță a Turnului de Nord din Moșna, monument aflat într-o stare fizică critică, cu fracturi pe mai multe niveluri și o înclinație periculoasă. Situația s-a agravat după 13 iunie 2026, când o porțiune a zidului de incintă de pe latura nordică s-a prăbușit, afectând un drum de strajă cu guri de tragere în consolă, ultimul exemplar de acest fel identificat în teren.

Lucrările se desfășoară în conformitate cu autorizația de construire nr. 85/12.08.2026 și includ, printre altele:

•  organizarea de șantier;
•  montarea a trei „brâuri” metalice pe Turnul de Nord;
• realizarea unei noi sprijiniri pe latura nordică, fără desfacerea celei existente;
• reparații și consolidări ale zidăriei, în zonele afectate ale zidului.

Materialul rezultat în urma prăbușirii va fi degajat după finalizarea lucrărilor de consolidare a Turnului de Nord, iar piesele istorice originale vor fi sortate și recuperate.

Proiectul este realizat în parteneriat cu Primăria Comunei Moșna și cu S.C. Arhimus S.R.L. din Sibiu. Pe lângă execuția lucrărilor, sunt prevăzute activități de informare a publicului: o sesiune de dialog cu comunitatea locală, comunicare online pe parcursul șantierului și vizite ghidate de studiu pentru tineri specialiști în restaurare.

Ansamblul Bisericii Fortificate Moșna, clasat monument istoric din 1955, este reprezentativ pentru sistemul defensiv al bisericilor fortificate săsești din sudul Transilvaniei. Intervenția de urgență urmărește stabilizarea zonelor cu risc de prăbușire, protejarea materialului istoric autentic și crearea premiselor pentru continuarea restaurării întregului ansamblu.

Proiect cultural finanțat de Institutul Național al Patrimoniului prin Timbrul Monumentelor Istorice

Foto: IPJ Sibiu

Emilia-Marina Cristof a plecat voluntar de la domiciliul său din municipiul Mediaș, într-o direcție necunoscută, potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Sibiu. Tatăl fetiței a anunțat dispariția pe 22 octombrie, la Serviciul de Investigații Criminale Sibiu.

Minora are 1,55 metri înălțime, păr lung șaten, ochi căprui și o constituție atletică. Are o aluniță pe obrazul stâng.

La momentul dispariției, fetița era îmbrăcată cu o geacă alb-negru, blugi negri și pantofi sport albi.

Persoanele care au informații despre fetiță sunt rugate să anunțe cea mai apropiată unitate de poliție sau să sune gratuit la numărul unic pentru urgențe 112.

Peste 1.500 de infecții acute ale căilor respiratorii superioare au fost raportate într-o săptămână, mai puține decât cu o săptămână înainte

Numărul cazurilor de gripă clinică a rămas constant în județul Sibiu în săptămâna 11-18 octombrie. Infecțiile acute ale căilor respiratorii superioare au scăzut, iar pneumopatiile au crescut ușor. Datele provin de la Direcția de Sănătate Publică (DSP) Sibiu și acoperă a treia săptămână de monitorizare a afecțiunilor respiratorii din acest sezon.

Patru cazuri de gripă, toate ușoare

În intervalul 11-18 octombrie, medicii au pus patru diagnostice clinice de gripă. Diagnosticele nu au fost confirmate prin teste de laborator. Două cazuri au fost în grupa de vârstă 15-49 de ani, unul în grupa 50-64 de ani și unul la o persoană de peste 65 de ani. Niciun pacient nu a fost internat și nu s-au înregistrat decese, ceea ce arată că formele de boală au fost ușoare.

Numărul cazurilor este același ca în săptămâna precedentă. Față de aceeași perioadă a sezonului gripal anterior este mai mic cu 13 cazuri.

Infecțiile căilor respiratorii superioare, în scădere

Au fost înregistrate 1.513 infecții acute ale căilor respiratorii superioare. Cifra este sub cea din săptămâna anterioară (1.609 cazuri) și sub cea din perioada similară a sezonului 2025-2026 (1.640 cazuri).

Cele mai multe diagnostice au fost puse copiilor și adulților din segmentul activ de populație. Pe grupe de vârstă:

• 534 de cazuri la persoanele de 15-49 de ani
• 369 de cazuri la copiii de 5-14 ani
• 237 de cazuri la copiii de 2-4 ani
• 132 de cazuri la persoanele de 50-64 de ani
• 131 de cazuri la persoanele de peste 65 de ani
• 110 cazuri la copiii de până la un an

Formele de boală au fost în general ușoare. Medicii au recomandat internarea în doar șase cazuri, toate la copii de până la patru ani. Nu s-au înregistrat decese.

Pneumopatiile, în ușoară creștere

Pneumopatiile sunt singura categorie care a crescut. Au fost raportate 404 cazuri, cu 10 mai multe decât în săptămâna anterioară. Față de perioada similară a sezonului viral trecut, diferența este de 91 de cazuri în plus.

Formele de boală au fost ușoare și medii, iar internarea a fost recomandată în 127 de cazuri. Cei mai mulți pacienți internați au fost vârstnici: 67 dintre ei aveau peste 65 de ani. Urmează grupa 15-49 de ani cu 22 de internări și grupa 50-64 de ani cu 21. Nu au fost înregistrate decese.

Datele sunt cuprinse în comunicatul DSP Sibiu din 21 octombrie 2026, semnat de dr. Adela Morar, director executiv adjunct de sănătate publică.

Pe lângă cele 44 de mandate de percheziție domiciliară, anchetatorii Serviciului de Investigare a Criminalității Economice din IPJ Sibiu au pus în executare și 32 de mandate de aducere, sub supravegherea procurorului de la Parchetul de pe lângă Tribunalul Sibiu.

În locuințele percheziționate, polițiștii au găsit 113.760 de țigarete fără timbru fiscal, adică aproximativ 5.700 de pachete, precum și 211.960 de lei și 7.600 de euro. Au fost ridicate și 123 de telefoane mobile și alte dispozitive electronice, pentru continuarea cercetărilor.

Prejudiciul din acest dosar este estimat la 282.700 de lei.

După audieri, șase persoane cu vârste între 31 și 76 de ani au fost reținute pentru 24 de ore. Dosarul vizează infracțiuni prevăzute de legislația privind regimul produselor accizabile.

La acțiune au participat polițiști din București, Argeș, Giurgiu, Teleorman și Ilfov, luptători SIAS, jandarmi din grupările mobile Craiova și Ploiești, din Jandarmeria București și din Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei.

Cercetările continuă pentru stabilirea întregii situații de fapt. Persoanele cercetate beneficiază de prezumția de nevinovăție pe tot parcursul procesului penal.

Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj, regie autonomă aflată sub autoritatea Consiliului Județean Cluj, anunță lansarea unei noi rute aeriene, care va conecta, în premieră Cluj-Napoca de capitala Serbiei, Belgrad, începând cu data de 31 mai 2027. Zborurile directe spre Belgrad vor fi operate de Air Serbia, compania aeriană națională a Serbiei, cu o frecvență de 4 zboruri pe săptămână, în zilele de luni, joi, vineri și sâmbătă.

sursa foto: Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj

Introducerea zborurilor directe spre Belgrad reprezintă un nou pas în diversificarea rețelei de destinații disponibile de pe Aeroportul Internațional Cluj, oferind pasagerilor oportunități suplimentare de călătorie atât către Serbia, cât și către numeroase destinații internaționale deservite de compania Air Serbia.

Zborurile vor fi operate cu aeronave de tip ATR 72, cu o capacitate de 72 de locuri, iar biletele sunt deja disponibile pentru rezervare pe website-ul companiei aeriene, www.airserbia.com.

Programul zborurilor Cluj-Napoca – Belgrad, începând cu 31 mai 2027 (ore locale):

Notă: Orarul de operare este cel disponibil în sistemul de rezervări Air Serbia, însă poate suferi modificări ulterioare

Noua rută prezintă un interes deosebit prin oportunitățile de conectare la rețeaua internațională a companiei Air Serbia, facilitând accesul pasagerilor din Cluj-Napoca și din întreaga regiune a Transilvaniei către importante destinații din Statele Unite ale Americii și Canada, precum New York, Chicago, Miami (începând cu 24 iunie 2027) și Toronto, prin intermediul aeroportului din Belgrad. Totodată, rețeaua de rute a companiei Air Serbia oferă posibilități de conexiune către Asia, inclusiv Shanghai (China), Orientul Mijlociu și numeroase destinații europene, contribuind astfel la diversificarea opțiunilor de călătorie și la extinderea conectivității internaționale a Aeroportului Cluj.

Domnul Alin Tișe, Președintele Consiliului Județean Cluj, a declarat: „O nouă rută, noi oportunități pentru județul Cluj! Introducerea zborurilor directe spre Belgrad va contribui la dezvoltarea relațiilor economice și comerciale, la stimularea turismului și la crearea unor noi oportunități pentru județul Cluj și întreaga regiune a Transilvaniei. Ne bucurăm că Aeroportul Internațional Cluj continuă să atragă noi companii aeriene și să extindă rețeaua de destinații disponibile pentru pasageri, iar Consiliul Județean Cluj va continua să susțină dezvoltarea aeroportului și investițiile necesare pentru consolidarea poziției sale de principală poartă aeriană a Transilvaniei.”

Domnul Viorel Federiga, Președintele Consiliului de Administrație al Aeroportului Internațional Cluj a menționat cu această ocazie: „Suntem încântați că eforturile managementului Aeroportului Internațional Cluj pentru dezvoltarea rețelei de rute se concretizează prin atragerea unei noi companii aeriene, introducerea unei noi destinații și extinderea posibilităților de conexiune. Această realizare este cu atât mai importantă în contextul economic și geopolitic actual, marcat de numeroase provocări pentru industria aviației, și confirmă capacitatea Aeroportului Cluj de a atrage noi operatori aerieni și de a-și consolida poziția pe piața aeroportuară regională.”

sursa foto: Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj

Domnul David Ciceo, Directorul General al Aeroportului Internațional „Avram Iancu” Cluj, a precizat: „Ne bucurăm să anunțăm lansarea zborurilor directe spre Belgrad, operate de Air Serbia, o companie aeriană de prestigiu, recunoscută la nivel internațional pentru calitatea serviciilor oferite. Noua rută răspunde potențialului existent pentru această destinație și oferă pasagerilor numeroase posibilități de conexiune, complementare celor disponibile în prezent de pe Aeroportul Internațional Cluj. Un avantaj important îl reprezintă accesul către destinații din America de Nord, pentru care există o cerere semnificativă, dar și către alte destinații internaționale din rețeaua Air Serbia. Suntem încrezători în succesul acestei noi rute și în perspectivele dezvoltării unui parteneriat solid și de lungă durată cu compania Air Serbia.”

Lansarea zborurilor directe spre Belgrad va contribui, totodată, la dezvoltarea relațiilor economice, comerciale, turistice și culturale ale județului Cluj și ale întregii regiuni deservite de Aeroportul Internațional Cluj cu Serbia, oferind noi oportunități de colaborare și mobilitate pentru mediul de afaceri și pentru pasageri.

Prin introducerea acestei noi destinații, Aeroportul Internațional Cluj își consolidează rolul de lider regional al aeroporturilor din România și de important punct de conectivitate aeriană pentru Transilvania, continuând strategia de diversificare a rețelei de rute și de atragere a unor noi operatori aerieni.

Despre compania aeriană Air Serbia

Air Serbia este compania aeriană națională a Republicii Serbia, cu o tradiție în aviație care datează din anul 1927, odată cu înființarea companiei Aeroput. Sub denumirea actuală, Air Serbia operează din octombrie 2013, oferind zboruri regulate, sezoniere și charter către peste 100 de destinații din Europa, regiunea mediteraneeană, America de Nord, Asia și Africa.

Unul dintre obiectivele strategice ale companiei Air Serbia îl reprezintă modernizarea continuă a flotei de aeronave, a sistemelor de control și a infrastructurii de suport tehnic, precum și perfecționarea permanentă a echipajelor.

Compania își desfășoară principalele operațiuni de pe Aeroportul Nikola Tesla din Belgrad și operează o flotă diversificată, formată din aeronave de tip: Airbus A319, A320 și A330-200, ATR 72-600 și Embraer E195.

Prin dezvoltarea continuă a rețelei de rute și modernizarea flotei, Air Serbia și-a consolidat conectivitatea internațională, inclusiv prin zboruri lung-curier către America de Nord și Asia.

„Câțiva copii se scurg pe străzi, nerăbdători. „Merg la Astra Film, ia uite câți sunt!”, comentează un cuplu care își bea cafeaua la o terasă cochetă din Piața Mare. E ora 11:00. Grupuri de copii și tineri apar din alte direcții, într-o gălăgie organizată.

Entuziaști, povestesc de toate cele, bucuroși de întâlnirea cu alți colegi de la alte clase. Profesorii, pe lângă ei, sunt preocupați cu coordonarea. Prima parte a celei de a 3-a zile din festival a fost despre ei, copiii și adolescenții de la Astra Film Junior.

Foto: Astra Film

În timp ce, de la ora 11, copiii de 11+ ani au văzut la Sala Thalia filme din programul Ce nu se vede, despre sănătatea mintală, și au fost extrem de receptivi și curioși să pună întrebări la sesiunea Q&A, să afle de la Iulia Corlaciu (medic specialist în psihiatrie pediatrică) despre realitățile copiilor din cele două filme și despre depresie, studenții din 9 țări, parte din DocStudentHub, luau parte la primul masterclass din program: Estomparea graniței dintre documentare și lungmetraje. Regizorul Csaba Bollók le-a oferit exemple de filme, dar le-a dat și cheia de rezolvare despre cum se sparg barierele dintre documentare și scurtmetraje: „aplicând anumite elemente de dramaturgie și de storytelling în documentar”.

Foto: Astra Film

„Masterclass-ul a curs, ne-a prezentat ceva la început și apoi ne-a dus către altceva, am simțit conexiunea între genurile de producții și asta mi-a plăcut mult”, a spus o studentă din Republica Cehă imediat după curs. Mulți studenți s-au întors și anul acesta la Sibiu, să fie parte din program, legând prietenii strânse cu alți studenți din Erasmus, cu regizori și producători de filme.

Ceva ce nu s-a mai întâmplat

Reporterul de festival nu are timp de reverie. De la masterclass-ul studenților, traseul trece iar prin Sala Thalia unde, în mijlocul zilei, se desfășoară ceva ce nu s-a mai întâmplat până acum la Astra Film Festival. Curiozitatea e mare, iar în sală sunt, alături de elevi, mulți profesori și chiar părinți. Nu vezi în fiecare zi un „meci de dezbatere” pentru adolescenții de 15+. Tema? Educația face societatea mai bună?

Foto: Astra Film

„Sunt speriată” s-a auzit șoptit vocea unei eleve parte din dezbatere, într-un moment în care trebuia să urce pe scenă unde urma să se înfrunte echipele de debate de la C.N. Brukenthal și C.N. Octavian Goga. Arbitru? Publicul.

Foto: Astra Film

Concluzia? Acești tineri au o voce, au ceva de spus, sunt curajoși. „M-am bucurat să văd sala c-a intrat în jocul ăsta de convingere, m-am bucurat să văd profesorii că și-au dedicat timp și energie să vină la acest debate, neștiind la ce vin. Nu s-a mai întâmplat asta până acum nicăieri. Copiii din sală erau în delir, țineau scorul, au fost arbitri desăvârșiți. Pe elevii care au fost parte din debate țin să-i felicit pentru curaj, au avut emoții, dar au fost incredibili! Mă bucur că ne-a ieșit.”, ne-a mărturisit Teodora Minea, coordonatorul AFF Junior.

Foto: Astra Film

Pentru că totul a fost la superlativ, astăzi urmează o nouă dezbatere, pornind de la o întrebare pe care și-o pun tot mai mulți: „Inteligența artificială ne poate controla emoțiile?”.

Hei, ChatGPT: „Ai vreo părere proastă despre mine? Și dacă da, mi-ai spune?”

Uitase cineva cât de mult ne influențează AI? Câte meserii poate întruchipa, câte tipologii și câte emoții? Ziua de filme de la AFF a continuat cu un dialog cu AI. Unul extrem de personal, între o adolescentă din Germania și „psihologul personal” ChatGPT („Tot ce ne spunem”, r. Anton Augusten, Lea El Attal, Germania, 2026).

Foto: Astra Film

O fază interesantă din film: la un moment dat, protagonista l-a suspectat pe „personajul” ChatGPT că, purtând atât de des conversații cu el, acesta s-ar fi îndrăgostit de ea și s-ar fi trădat atunci când i-a spus: „Dacă aș avea o inimă, cu siguranță ai fi în ea”. La un moment dat, tânăra l-a întrebat cochet pe prietenul ei AI dacă are vreo părere proastă despre ea. „Și, dacă da, mi-ai spune?”.

Discuția despre cât de departe se poate merge în dialogul cu AI a antrenat și publicul, în sesiunea Q&A ținută de studenții parte din programul DocStudentHub: „E despre identitate acest film sau despre lipsa de comunicare și prieteni?”, a întrebat cineva din public.

Foto: Astra Film

În pachetul DocSchool, spectatorii au mai văzut și „Apartament de vis” (Gabriela Isabel Gómez de Arteche Núñez, Alejandra Llorens, Daniel Pérez Valderrama, Camila de Lucas, Jaime Marqués Cordero / Spania / 2025), un documentar de 17 minute care a stârnit o discuție de tot atâtea minute despre caracterul producției: „Nu l-aș numi documentar, în viziunea mea. E la limita dintre ficțiune și realitate”, a spus un spectator la microfonul care circula prin sală.

La rândul lor, cei de la Cinema City au putut afla povestea din spatele documentarului „Unde tăcerea se aude” (Gabriela Pena, Picho García / Chile, Spania / 2026), în care casa e personaj principal pentru că dă forma filmului. E o poveste personală, de familie, în care regizoarea renovează casa abandonată a copilăriei sale și descoperă decenii de secrete familiale. La Q&A, Gabriela a mărturisit că bunicii ei și-au dorit să le fie spusă povestea, iar filmul a fost pentru ei ca un exercițiu de memorie pe care au fost foarte fericiți să-l facă.

Un festival efervescent: de la ritualuri de înmormântare la dansul burlesque

În paralel, cei din Sala Thalia au făcut o călătorie bine documentată până în Telciu, un sat din Bistrița-Năsăud, unde înmormântările și ritualurile din jurul lor spun povești despre oameni și comunitate. „În fiecare zi trece același tren și nu oprește niciodată” (Vlad Petri, România, 2026), este un film în care autorul a ales să filmeze fără să caute senzaționalul, lucru remarcat și de Valer Cosma, istoric și antropolog originar din sat, prezent la Q&A: „Vlad nu a căutat ceva senzațional, șocant, și asta m-a impresionat. E foarte important în munca de documentarist să avem respect față de limitele astea și față de ființa umană”.

Foto: Astra Film

De la liniștea satului, spectatorul AFF2026 a trecut la dezinhibiții prin dansul burlesque, pentru că asta face Astra Film Festival: te poartă prin lumi diametral opuse, dar efervescente prin originalitatea lor.

În „Spartane fără inhibiții” (Maud Mascre, Germania, Noua Caledonie, 2026), femei de vârste și din medii diferite se pregătesc pentru un spectacol de dans, dar drumul până la scenă e și unul spre împăcarea cu propriul corp. Iar regizoarea, ca să le câștige încrederea protagonistelor, a făcut un act de curaj. „Am îmbrăcat și eu lenjerie intimă la filmări, ca să le câștig încrederea și să le pot spune povestea, iar ele au înțeles așa că sunt una de-a lor”, a povestit ea la Q&A.

Foto: Astra Film

Filmul a fost prezentat în premieră mondială la Astra Film Festival, așa că emoțiile regizoarei erau de la sine înțelese. Dar publicul a iubit povestea de pe ecran: „A fost o plăcere pentru ochi și pentru suflet”, a spus cineva din sală, în timp ce alt spectator a numit producția „o capodoperă”.

„De ce nu mă acceptați ca un întreg?”

Întrebarea-obsesie pentru Mo Tan în „Confesiunile unei alunițe” (China, Polonia, 2025), filmul cu care s-a încheiat seara la Astra Film Festival, pare să fi fost: „De ce nu mă acceptați ca un întreg?”. După șapte ani petrecuți în Polonia, Mo se întoarce în China și încearcă să-și găsească locul între viața independentă pe care și-o dorește ca regizoare și familia care crede că alunița de sub ochi îi aduce ghinion.

Regizoarea a trecut prin nu mai puțin de zece variante de montaj până să găsească echilibrul între ceea ce simțea ea și ceea ce îi cerea familia, așa cum a menționat de altfel în întâlnirea cu publicul AFF2026: „În varianta pe care ați văzut-o azi există emoție: vinovăție, ură…e adevărat tot ce e acolo. Plângeam în fiecare zi la montaj. E greu să accept toate aceste emoții, bune sau rele; e o călătorie, necesită timp”, a spus Mo Tan.

O zi cu emoțiile sub lupă, de la nevoia de acceptare la curajul de a fi diferit, de la vulnerabilități personale la povești care ne pun pe gânduri. Iar publicul AFF2026 nu le-a privit de la distanță, ci le-a explorat prin întrebări, reacții și conversații. Până la urmă, ce e, de fapt, cel mai spectaculos într-un documentar? Poveștile pe care le descoperi sau felul în care te învață să privești lumea prin ochii altcuiva?”, transmite Astra Film Festival.