Se afișează postările cu eticheta Opinie. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta Opinie. Afișați toate postările

miercuri, 7 decembrie 2022

Publicat la miercuri, decembrie 07, 2022 de

Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj: „Strategia naţională de sănătate 2022-2030 a Ministrului Alexandru Rafila. Şi figura 38 de la pagina 24, o poză care te pune pe gânduri”

 

CEO-ul Terapia Cluj Dragoș Damian evidențiază într-o opinie ca starea de sănătate s-a degradat în asemenea măsură în România, încât datele sunt mult mai grave decât la ultimele raportări.

Într-o opinie publicată în zf.ro, CEO-ul Terapia Cluj, Dragoș Damian, a adus în discuție câteva dintre cele mai mari probleme cu care se confruntă România în prezent în domeniul sănătății care afectează și economia.

El a vorbit despre starea de sănătate din România care s-a degradat în ultimii ani.

„Mai țineți minte raportul Comisiei Prezidențiale din 2008, care arăta că starea de sănătate s-a degradat în asemenea măsură în România, încât mor anual, din cauza disfuncționalităților sistemului sanitar, circa 60.000 de români, o populație echivalentă unui oraș mediu.

Sau analiza Institutului de Prognoză Economică al Academiei Române din 2021, care făcea o corelație funcțională între degradarea stării de sănătate în România și consecințele economice? Folosind ca instrument de măsură indicatorul DALY (disability adjusted life-year), numărul de ani de viață pierduți prin dizabilitate pe caz de boală, care este cu 50% mai mare în România decât media europeana, adică 15.651 ani față de media UE, care este de aproximativ 10.000 de ani.

Ei bine, în 2022, e mai rău, și nu neapărat din cauza pandemiei. Am pierdut în 3 ani aproape 900 de mii de suflete (numărul persoanelor decedate în perioada 2019-2021). Și o mulțime de indicatori sanitari, citați de Eurostat sau de CIA Fact Book ne fac să întoarcem capul de rușine”, a declarat Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj.

De asemenea, Dragoș Damian a evidențiat o altă problemă foarte importantă, „sistemul sanitar, așa cum este al acum, nu ne afectează doar sănătatea, ci și economia”.

„Degeaba vom da și 10% din PIB către sănătate dacă cei care contribuie la PIB nu sunt sănătoși, va fi un procent mare dintr-o valoare absolută mică”, a spus CEO-ul Terapia Cluj.

„Discuțiile pe marginea strategiei naționale de sănătate 2022-2030 a Ministrului Alexandru Rafila sunt o falsă dezbatere”

Dragoș Damian continuă opinia cu discuțiile pe marginea strategiei naționale de sănătate 2022-2030 a Ministrului Alexandru Rafila  care sunt o „falsă dezbatere”.

„Discuțiile pe marginea strategiei naționale de sănătate 2022-2030 a Ministrului Alexandru Rafila sunt o falsă dezbatere. Este un document decent, care recunoaște, sistematizează și prioritizează obiectivele, nevoile și măsurile necesare sistemului și totuși, nimic mai departe decât un check-list, probabil o condiționalitate pentru a se obține anumite consultante sau finanțări. Iar comentariile pasionale privind PACHETUL DE BAZĂ și CO-PLATA în sistem sunt derizoriu absolut – cele două sunt elementele fundamentale ale unui sistem sustenabil, nicidecum inamicii lui.

Singurul lucru la care recomand să ne uităm în acest raport de 114 pagini este figura 38 de la pagina 24. În cinci ani, din 2016 și până în 2021, costurile cu sănătatea din FNUASS au crescut de la 24 la 46 de miliarde lei, practic s-au dublat – 91,6%, mai precis. Costurile cu serviciile spitalicești au crescut cu 125%, cele cu serviciile de ambulator cu 78% iar cele cu medicamentele compensate cu 55%.

Marea majoritate a banilor din FNUASS au fost alocați în creșterile de salarii ale personalului sanitar și în decontarea de medicamente noi. Deciziile de finanțare suplimentară în aceste două sectoare sunt politici publice absolut corecte, dar fără impact în indicatorii de sănătate, pentru că medicii nu au putut să consulte de 2-3 ori mai mult pacienți iar medicamentele noi sunt utilizate de maximum 150 de mii de bolnavi. Aceste politici publice au corectat niște deficiente teribile dar nu au adus multdorita redresare a stării de sănătate a populației sau o creștere a satisfacției contribuabililor.

NICĂIERI, dar NICĂIERI în țările la care ne raportăm noi nu a existat o dublare a costurilor de sănătate in 5 ani, chiar daca România vine de la o bazî joasă. Și în aceste date nu sunt reflectate sumele alocate de la bugetul consolidat, o parte din creditele de angajament sau sumele alocate de către autoritățile locale care au în subordine spitalele – probabil că cifrele vor arăta și în aceste cazuri dublări, dacă nu chiar triplări ale banilor care au intrat în sistemul sanitar în intervalul 2016-2021. Plus alți bani de la bănci de investiții, fonduri europene, venituri proprii ale spitalelor si ambulatoriilor. Plus emergenta sistemului sanitar privat, alte miliarde de lei care se adună anual”, a adăugat Dragoș Damian.

Iar acum, Dragoș Damian, se întreabă de ce în ciuda acestor majorări, oamenii continuă să sufere sau să moară din cauze tratabile iar România să piardă personal sanitar.

„Banii sunt pur și simplu ultima problemă pe care o are sistemul public sanitar din România”, a încheiat CEO-ul Terapia Cluj.

Continuare
    Trimite prin e-mail

joi, 2 decembrie 2021

Publicat la joi, decembrie 02, 2021 de

„De ziua ta, îți urez să primești în dar 100 de fabrici noi în următorii 10 ani“

„Chezășia esențială a situației internaționale a unui stat e sănătoasa lui stare internă” (I.C. Brătianu)

După ce timp de un an de zile uităm că suntem ambasadorii țării noastre la bine și la rău și o insultăm în toate felurile – pe tema pandemiei, drumurilor, corupției, sistemului sanitar și de educație, poluării, politicienilor, sinecurilor, etc., etc., brusc, de 1 Decembrie, toți devenim mândri că suntem români, evocăm trecutul istoric fierbinte, lăudăm tradițiile și fumusețile țării, devenim mulțumiți de calitățile românilor, de rolul jucat în Europa și în lume de diaspora. 

Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj

Să stăm puțin și să ne gândim ce-i trebuie României ca să redevină în următorii 10 ani o țară mândră și puternică în lume, plecând de la cugetarea lui Ion C. Brătianu din motto-ul de sus. Ce înseamnă în 2021 o sănătoasă stare internă? Înseamnă o țară puternic industrializată.

Avem nevoie să ne refacem industria de manufactură, cu un picior în groapă după închiderea a mii de fabrici și punerea în loc de clădiri de birouri, mall-uri și blocuri capitaliste. Au fost aduse la schimb foarte puține fabrici, indiferent de capital. Închiderea de fabrici, uzine și combinate, oricum s-ar chema siturile de fabricație, a făcut România vulnerabilă și dependentă de importuri pentru cele mai elementare nevoi ale noastre, energie, mâncare și medicamente. Și nu numai.

Lipsa de industrializare

Lipsa de industrializare a prăbușit sistemul de educație și piața muncii, acel esafodaj complicat școli profesionale + licee profesionale + facultăți + industrie a dispărut, și este aproape imposibil de pus în scurt timp unul în loc.
Lipsa de industrializare și consumul din import ne obligă să împrumutăm, să creăm deficite enorme de toate felurile și cel mai rău poate, deficite de balanță comercială. Nu sunt bani pentru indexări de pensii, de salarii, de alocații, toți vor veni din împrumuturi. Și toată această îndatorare va fi plătită de copiii și nepoții noștri.
Lipsa de industrializare nici măcar nu este văzută ca o problemă de cei care ne conduc și nu îi determină să genereze politici publice în acest sector. Din când în când câte un guvernant intră în câte o fabrică și ne spune sentențios că trebuie să avem mai multe fabrici și să sprijinim consumul intern. După care uită, își cumpără ceva frumos din import și ratează să facă un plan național de sustenabilizare industrială.
Lipsa de industrializare și de infrastructură de manufactură ne îndepărtează periculos de lanțurile de aprovizionare, nu ne permite să intrăm pe piața offset-urilor și a noilor industrii din cauza devansului tehnologic, ne scoate în multe cazuri din lupta pentru lohn și ne pune la coadă hârtii investitorilor de noi facilități industriale.
Lipsa de industrializare ne pune în dificultate până și pentru a executa PNRR-ul, pentru că nu producem materiale și echipamente pentru infrastructură, energie și digitalizare, toate vor veni din import la prețuri mult mai mari.
De 10 ani insist că avem nevoie de capacități industriale, că trebuie să ne batem pentru fiecare loc de producție, indiferent de domeniu, pentru a nu fi prinși pe picior greșit. Și explic că nu are importanță capitalul, de unde vin banii pentru fabrici, atâta timp cât valoarea adăugată este creată în România de mâini românești și banii rămân în țară.
Așadar, da, 1 Decembrie fericit! La mulți ani România! Și 100 de fabrici noi – indiferent de capital – în așa fel încât să reintrăm în rândul țărilor industrializate până în 2035.

Opinie de Dragoș Damian, CEO Terapia Cluj
Continuare
    Trimite prin e-mail