Ultima săptămână de vară poate fi una „fierbinte” pentru cei care iubesc drumețiile montane: din 24, până pe 31 august, turiștii sunt invitați să parcurgă Creasta Făgărașului, între Suru și Valea Sâmbetei.

Foto: Anii Drumeției

Tura este organizată de „Anii Drumeției”, program inițiat și finanțat de către Consiliul Județean  Sibiu, prin intermediul căruia sunt reabilitate și extinse trasee montane, fiind promovat un stil de viață sănătos, activ și prietenos cu mediul înconjurător.

Grupul va fi condus de Radu Zaharie, unul dintre cei mai experimentați ghizi montani din județul Sibiu: „Cazarea va fi făcută la cabanele de pe traseu, iar primele două nopți le vom petrece la Suru”. 

Foto: Anii Drumeției

De la Cabana „Suru” va fi organizată o tură de acomodare, până pe Vârful Suru, Șaua Apa Cumpănită și Vârful Tătaru.

Ulterior, drumeții se vor îndrepta spre Cabana Negoiu, unde vor petrece două nopți și vor face drumeții de zi spre Vârful Negoiu, Crustura Sărății și Vârful Șerbota.

„Este o porțiune spectaculoasă a Crestei Făgărașilor, cuprinsă între Negoiu și Bâlea Lac, de neratat pentru cei care sunt împătimiți ai muntelui. Acum, este o perioadă propice pentru a merge pe munte și de a ne bucura de măreția și frumusețea lui. La  Bâlea Lac, vom sta o noapte”, a adăugat Radu Zaharie.

Foto: Anii Drumeției

Spre finalul intervalului, grupul se va deplasa la Cabana Podragu, apoi pe Vârful Moldoveanu, pentru ca, în final, pe 31 august, să ajungă pe Valea Sâmbetei.

„Cei care doresc să ni se alăture trebuie să aibă o condiție fizică bună, având în vedere că nivelul de dificultate este unul destul de ridicat. Cu toate acestea, îi asigur că merită, întrucât vom parcurge cel mai complet și complex traseu din Munții Făgărașului!”, a mai adăugat Radu Zaharie.

Foto: Anii Drumeției

Detalii suplimentare despre program, echipament și înscrieri pot fi obținute accesând pagina www.aniidrumetiei.ro

Salvamontiștii sibieni atraga atenția celor care aleg să urce în continuare pe crestele Făgărașilor sau fac scurte drumeții în preajma cabanelor din munți să fie echipați corespunzător.

Pe munte, mai ales în această perioadă, pericolele pândesc la tot pasul. Aproape de jumătatea lunii decembrie, doi schiori au fost prinși într-o avalanșă pe porțiunea superioară în Valea Doamnei. Au reușit să-și salveze viața grație rucsacului cu airbag, fiind așadar echipați corespunzător. La scurt timp, încă o avalanșă a fost declanșată de sub vârful Paltinul, zona „balcoane“, în zonă fiind aproximativ 15 persoane. Din fericire, în acest caz, nimeni nu a fost prins sub zapadă sau accidentat.

Fără dispozitive

Salvamontiștii sibieni sunt în alertă. La ultima acțiune de verificare, din treizeci de schiori și snowboarderi aflați pe munte, doar jumătate aveau la ei dispozitive de căutare în caz de avalanșă și doar opt erau dotați cu un kit complet de căutare/salvare format din dispozitiv, lopată și sondă. Recomandarea salvatorilor montani este îndreptată, în această perioadă, în special către amatorii de senzații tari, care ar trebui să verifice de fiecare dată, înainte de a urca pe munte, buletinul nivometeorologic. Acesta poate fi consultat pe pagina www.meteoromania.ro. O alternativă viabilă este și pagina www.avalanseincarpati.ro. Numai anul trecut, prin 112 sau direct prin Serviciul Public SALVAMONT Sibiu, au fost semnalate cazurile a șapte persone prinse sub zăpadă, una dintre ele pierzând lupta cu viața.

În zona Munților Fărăgaș

Deși nu există nici o statistică asupra numărului lor, salvatorii montani spun că avalanșele se produc frecvent, mai ales în zona Munților Fărăgaș. „Chiar dacă nu avem noțiuni avansate despre avalanșe, există totuși câteva semne, care ne pot indica faptul că ne aflăm pe un teren unde există șanse mari de producere a acestui fenomen: în primele 2-3 zile, după ninsori abundente - stratul de zăpadă are nevoie de timp pentru a adera la stratul de zăpadă existent; după încălzirea accentuată a vremii – temperaturile pozitive facilitează topirea zăpezii, astfel apa se infiltrează între straturi reducând coeziunea dintre straturi și sol; după ninsori însoțite de vânt – acesta din urmă spulberă zăpada proaspătă formând depozite de zăpadă numite plăci de vânt. Acestea nu au stabilitate și nu formează priză cu straturile existente; urme ale avalanșelor declanșate anterior – acest lucru ne poate indica faptul că zăpada nu este stabilă în acea zonă, existând riscul să fiți surprinși în altă avalanșă în zona respectivă“, avertizează Dan Popescu, purtător de cuvânt Salvamont Sibiu.

Sfat pentru începători

Începătorii sunt sfătuiți să aleagă doar pârtii pe măsura pregătirii lor, să se informeze asupra condițiilor meteo și nu în ultimul rând să ceară informații echipelor Salvamont din zona în care se află.

În România, își pierd viața anual, în avalanșe, în medie, două persoane. Alte câteva zeci provoacă accidental avalanșe și scapă doar cu traumatisme minore sau sperieturi groaznice. Cel mai grav accident a avut loc la Bâlea Lac în aprilie 1977, când 23 de persoane, majoritatea elevi și-au pierdut viața într-o avalanșă.