Parteneriatul public-privat, o problemă pentru România | Foto: monitorulcj.ro
S-a urmărit mutarea discuției de la nivel declarativ, prin analiza concretă a obstacolelor birocratice, financiare și legislative care afectează proiectele majore de investiții, cu implicarea directă a decidenților naționali, relatează Monitorul de Cluj.
Teme principale de dezbatere:
- Nevoia de predictibilitate fiscală pentru investiții pe termen lung
- Modele de parteneriat win-win între sectorul public și cel privat
- Noi finanțări europene și direcții strategice pentru perioada următoare
- Modul de derulare al proiectelor actuale (ex. Programul „Anghel Saligny”) – provocări, blocaje și soluții
- Infrastructura ca prioritate națională: transport, utilități, energie, telecomunicații
- Perspective cu privire la viitoarele direcții de finanțare publică și europeană
La acest panel, printre alții, au participat:
- Dan Tarcea, viceprimarul municipiului Cluj-Napoca
- Mircea Bulboacă, fondatorul și președintele grupului CON-A
- Radu Moisin, deputat clujean și membru în Comisia de Transporturi și Infrastructură
- Ovidiu Cîmpean, deputat clujean și vicepreședintele Comisiei pentru Afaceri.
2 cu sapa, 3 cu mapa. Mircea Bulboacă, președinte CON-A: „Birocrația omoară România”
Fondatorul și președintele grupului CON-A, Mircea Bulboacă a spus, pentru monitorulcj.ro, ce ar trebuie să se schimbe pentru ca firmele românești de construcții să poată livra mai eficient și mai rapid proiectele publice.
„Mai puțină birocrație. Asta ne omoară. Sunt tot felul de condiționări. Am ajuns ca pe șantier să lucreze doi, iar în birou să lucreze 5. Mai avem și chestiunea credibilității și a legislației care se schimbă. Sunt greutăți. Avem nevoie de consecvență în relația cu statul. Concret, în relația public-privat sunt probleme cu plata. Întârzieri, care lungesc perioadele de execuție. deranjează mult”, a spus Mircea Bulboacă, pentru monitorulcj.ro.
Viceprimar Cluj-Napoca, Dan Tarcea: „Parteneriarul public-privat nu funcționează la ora actuală”
Viceprimarul muicipiului Cluj-Napoca a fost întrebat și el care sunt principalele probleme în parteneriatul public-privat.
„Din păcate avem foarte puține parteneriate publice private bune la Cluj și în România. Din cauza legislației, nu există o credibilitate clară. Spun asta pentru că provin din mediul privat și înțeleg nevoile. Nu există o încredere între public și privat.
Astăzi stabilim o linie de parcurs, dar nu există o garanție că lucrurile rămân valabile cum sunt stabilite. Sunt anumite zone publice și private care nu își asumă anumite riscuri”, a spus Dan Tarcea, în cadrul panelului despre parteneriatul public-privat din România.
Potrivit viceprimarului Cluj-Napoca, așa cum este astăzi, parteneriatul public-privat nu este unul funcțional.
„Trebuie intervenit legislativ. Multe companii nu vin la licitații cu statul. Eu vă încurajez să o faceți, dacă, atunci vin alții. Vă puteți dezvolta companiile prin aceste contracte. Trebuie să generăm proiecte de calitate, bancabile. De la aderarea în UE am beneficiat de fonduri destul de ușor”, a spus Dan Tarcea.
A luat cuvântul și Cristian Erbașu, CEO Construcții Erbașu care a vorbit despre barierele în dezvoltarea marilor proiecte de infrastructură din România.
Cristian Erbașu: „Parteneriatul public-privat nu este pregătit”
„Această problemă a parteneriatului public-privat este din 2007, de când România a intrat în Uniunea Europeană. Am avut o lege modificată, dar încă nu s-a ajuns la o formă care să facă aplicabilă soluția pe care legea aceasta o poate oferi. Este greu să creem o încredere când unii dintre noi nu facem și spunem că legea nu mă lasă. Nu este bine când o spune asta chiar legiuitorul. Când se dorește se poate, restul sunt motive. Parteneriatul public-privat, în momentul actual, nu este pregătit să activeze, legal. Acest parteneriat înseamnă profit, proporțional cu riscul. Cei care vin să lucreze cu statul doresc un echilibru. Asta trebuie să înțeleagă autoritățile. Nu dăm șanse parteneriatului cu marje de profit de doar 3, 5 sau 10%”, a spus Cristian Erbașu.
A luat cuvântul și deputatul clujean Ovidiu Cîmpean.
Acesta a vorbit despre modul în care România poate să folosească mai eficient fonduri europene pentru modernizarea infrastructurii.
„Chiar dacă avem această criză bugetară, acest deficit și în 2026 vom vea 165 mld. lei în investiții. Finanțarea nu scade. Va crește în fiecare an. Trendul ascendent al investițiilor va crește până în 2030. Sunt lucruri foarte bune de, la Cluj încercăm să mergem mai departe”, a spus Ovidiu Cîmpean.
Potrivit deputatului există trei paliere prin care România își poate îmbunătății activitatea.
Unul dintre ele este simplificarea.
„Sunt multe programe care trebuie unificate. Simplificăm. Trebuie să avem mentalitatea simplificării și în legislație. Dacă nu este simplă riscăm. Ne chinuim cu juriștii pentru că multe licitații sunt semnate cu cadre legislative diferite. Putem îmbunătății”, a spus Ovidiu Cîmpean.
Deputatul Ovidiu Cîmpean: „Sectorul public la Cluj a luat-o înaintea celui privat”
Un alt aspect este legat de partea de coerență a investițiilor.
„Vom încerca o contribuție mai mare a autorităților și implicarea capitalului privat. Trebuie să îmbunătățim capitolul proiectării. Economisim prea mult timp și bani acolo, dar plătim de trei ori mai mult greșelile din proiectare și implementare. Economia de timp dăunează implementării. Sectorul public la Cluj a luat-o înainte sectorului privat. Am ajuns o piața a construcțiilor matură. Putem să ne gândim la mai mult, la principii de implementat. Atât în sectorul public cât și cel privat. Cel mai înțelept este să continui accelerat, nu să te oprești la jumătatea drumului. România nu poate gândi izolat, ci doar în context European”, a mai precizat Ovidiu Cîmpean.
Tot din partea sectorului public a luat cuvântul și Marcel Boloș, director general al Agenţiei de Dezvoltare Regională (ADR) Nord-Vest.
„Viitorul regiunii ne influențează pe toți. E bine ca lucrurile să le pregătim din timp. Dacă ne așezăm cu idei, rezultatele vor fi pe măsură. Am avut inițiativa de pregătire din timp a cadrului financiar și mizăm pe fondul alocat regiunii. Acesta e curentul. De a sprijini regiunile, în dezvoltarea teritorială. Proiectele de mobilitate urbană, adresate vouă, constructorilor, cele de infrastructură rutieră etc. Descentralizarea pe care noi o parcurgem trebuie să continue și cu dezvoltarea rurală. Există o sinergie.
Comunitățile rurale să se alinieze. Miza noastră este ca de la un buget de 1,4 mld. euro să ajungem la dublarea acestuia. Ne bazăm pe pregătirea din timp a proiectelor. În 2026 estimăm un volum de investiții care depășește 700 mil. euro, consistent pentru regiunea noastră. În 2029 sperăm ca regiunea Nord-Vest să arate la nivel de secol XXI, investițiile să se regăsească în nivelul de trai și calitatea vieții oamenilor”, a spus Marcel Boloș.
Acesta a mai adăugat că 2027 este an de vârf pentru lucrările construcțiilor, în regiunea de Nord Vest.
A mai luat cuvântul un alt deputat clujean, Radu Moisin.
„Problema este că, la un moment dat, a fost împuternicită o comisie pentru parteneriatul public-privat. A un venit pandemia, războiul din Ucrania și nu s-a întâmplat mare lucru. Ulterior a fost trecut la ministere. Am luat taurul de coarne. Este creat pentru prima dată un comitet pentru a împinge mai departe noțiunea de PPP (Parteneriatul Public-Privat), ca să nu mai rămână la nivel declarativ. PSC face politici publice”, a spus Radu Moisin.
