Ovidiu Drăguşanu: „Oamenii sunt interesaţi să facă proiecte“

Atragerea fondurilor guvernamentale şi a celor de coeziune este o miză tot mai interesantă, atât pentru administraţiile locale, cât şi pentru proprietarii de afaceri aflaţi în căutarea unor oportunităţi de dezvoltare. Dar între o idee bună şi o implementare de succes e cale lungă. Provocarea principală este scrierea unui proiect convingător. Despre începuturi dificile, adaptarea din mers şi speranţele pentru viitor, Monitorul de Mediaş a stat de vorbă cu Ovidiu Drăguşanu, directorul executiv al Grupului de Acţiune Locală „Podişul Mediaşului“ (GAL-PM).

Monitorul de Mediaş: Asociaţia pe care o conduceţi oferă un sprijin pentru autorităţile publice şi pentru antreprenorii privaţi din zona de nord a judeţului. Cum a început totul?

Ovidiu Drăguşanu: Noi ne-am început activitatea din septembrie 2009. Ministerul Agriculturii, care administrează Programul Național de Dzvoltare Rurală, a lansat în septembrie 2009 prima măsură din cadrul Programului LEADER, măsura prin care GAL-urile au primit în urma realizării unui proiect aproximativ 40.000 de euro nerambursabili, pentru a scrie Strategia de Dezvoltare a Teritoriului. Opt luni de zile am scris strategia, în 15 noiembrie 2010 am depus-o la Autoritatea de Management, la Sibiu, după aceea, un an şi ceva am aşteptat. De la depunere şi până la semnarea contractului au fost 14 luni. Au fost depuse 150 de strategii la Minister şi au fost selectate 81. Era nou şi pentru ei, era atipic... 2011 a fost un an în care am mai dat clarificari, pentru că ne-au mai cerut alte informaţii despre strategie, dar în rest nu a fost altă activitate. N-am avut fonduri, n-am avut nimic. Am aşteptat să semnăm contractul. Nu numai noi, toate GAL-urile din ţară aşteptau. Raportul final de selecţie a apărut în iunie 2011. De atunci a mai durat foarte mult, pentru că de la raportul de selecţie care a fost publicat, din ziua în care ştiam că suntem selectaţi, a mai durat încă şase luni până când am semnat contractul. Contractul de finanţare l-am semnat în data de 18 ianuarie 2012. De atunci am început noi, efectiv, să implementăm strategia. Undeva prin martie anul trecut ne-am apucat de angajări. Persoanele angajate, neavând experiență în PNDR, au trebuit să citească foarte multe proceduri pentru a înțelege modul în care se realizează verificarea unui proiect. Primul apel de selecție a fost lansat în luna mai 2012, iar primele proiecte au fost depuse de către primării în luna iulie.  

Până în decembrie, a trebuit să ne descurcăm cu fonduri proprii, de la primării, cu împrumuturi de la bănci... În 2012 ne-am târât mai mult decât am mers. Trebuiau deplasări, trebuiau organizate evenimente, materiale publicitare. Acum a început să audă lumea de noi, primim telefoane, oamenii sunt interesaţi. Asta e cel mai important, trebuie discutat cu foarte multă lume şi din toţi aceşti oameni să se aleagă câţiva care fac proiecte. Sunt foarte mulţi care vor.

Acum, problema cea mai mare este să-i găsim pe oamenii care vor sa scrie proiecte şi să implementăm strategia într-un an şi jumătate. Deci în doi ani de zile, misiunea noastră este să facem ceea ce trebuia să facem în patru. Apoi o să fie mai uşor, pentru că din 2014-2015 nu vom avea altă activitate decât să monitorizăm proiectele contractate prin GAL. Până în decembrie 2013 o să selectăm şi o să fie semnate toate contractele, în valoare de 2,2 milioane euro şi după aceea noi avem obligaţia să monitorizăm şi să-i ajutăm pe oameni, dacă au cumva probleme la implementare. 

Membrii GAL Podişul Mediaşului

• Alma (SB)

• Aţel (SB)

• Axente Sever (SB)

• Bazna (SB)

• Blăjel (SB)

• Brateiu (SB)

• Dîrlos (SB)

• Dumbrăveni (SB)

• Hoghilag (SB)

• Micăsasa (SB)

• Moşna (SB)

• Şeica Mică (SB)

• Tîrnava (SB)

• Valea Viilor (SB)

• Viişoara (MS)

Monitorul de Mediaş: A început derularea efectivă a vreunui proiect dintre cele depuse la GAL-PM? Cum funcţionează procedura?

Ovidiu Drăguşanu: În derulare încă nu sunt. Proiectele se depun la GAL, noi ne ocupăm de partea tehnică, în care ne asigurăm că toate documentele sunt în regulă conform ghidului, după aceea Comitetul de Selecţie se întruneşte şi dă punctajul şi dacă e selectat, proiectul ajunge la Oficiul Judeţean de Plăţi. Oficiul iarăşi verifică aspectele de conformitate şi eligibilitate. Apoi, dacă proiectul este determinat ca fiind eligibil, cheamă beneficiarul la semnare. Din păcate, vă pot spune că pe Sibiu nu e semnat nici un contract. Niciun beneficiar de-al vreunui GAL din Sibiu,  nu are vreun contract semnat, pentru că e foarte mult de lucru la Oficiul Judeţean de Plăţi Sibiu. Volumul de muncă e foarte mare şi sunt puţini oameni care trebuie să facă o grămadă de lucruri. Acum avem şase proiecte la verificări de eligibilitate. Chiar săptămâna trecută au fost făcute vizitele pe teren, sperăm că într-o lună de zile, o lună şi ceva, vor fi semnate contractele. Șase primării vor fi primele care vor semna contractele.

Monitorul de Mediaş: Care sunt aceste primării şi, în linii mari, ce urmăresc proiectele depuse?

Ovidiu Drăguşanu:  Toate proiectele urmăresc cam acelaşi lucru. De la început, în strategie, noi am mers pe promovarea patrimoniului cultural şi natural. Când am scris strategia, ne gândeam că o parte din banii pe care i-am prevăzut să îi acceseze Consistoriul Evanghelic, prin punerea în valoare a bisericilor fortificate. Din păcate, Consistoriul nu este foarte interesat. Sumele sunt şi mici – undeva la 50.000 de euro per proiect – şi atunci nu au dat curs invitaţiei noastre să facă proiecte pe aşa ceva. Atunci, primăriile au mers pe dotarea, renovarea şi reabilitarea căminelor culturale. Avem şase proiecte, toate sunt pe reabilitarea şi dotarea căminelor culturale: la Aţel, Alma, Bazna, Dîrlos, Valea Viilor şi Micăsasa. Au mai fost alte cinci primării care au depus proiecte în noiembrie, tot pe dotarea şi reabilitarea căminelor culturale. De două săptămâni, le avem şi pe acestea la Oficiul Judeţean. Noi, când am făcut strategia pentru LEADER, am spus că prin LEADER nu se va face infrastructură. Deoarece prin această măsură la nivel național toată lumea a depus proiecte pentru canalizare și rețele de apă, noi am zis că prin GAL trebuie să facem altceva. Oricum, suma era mică. Dar din păcate, din ce am zis noi atunci că ar fi bine şi ce a zis lumea în teritoriu, nu prea se poate aplica foarte mult, fiindcă noi, chiar dacă am scris o strategie şi ne-am ales nişte linii de dezvoltare, trebuie să respectăm aceleaşi ghiduri din PNDR. Sunt aceleaşi ghiduri, aceleaşi cheltuieli eligibile şi nu poţi să faci altceva. Trebuia să facem lucruri noi, inovative. Dar n-ai cum să faci lucruri noi pe aceleaşi reguli.

Monitorul de Mediaş: Probabil că şi primăriile şi-au ales ce le era mai accesibil.

Ovidiu Drăguşanu: Asta a fost şi la solicitarea noastră, din cauza timpului foarte scurt pe care îl aveam la dispozițe. Proiectele cu dotări trec mai uşor de verificare şi la implementare e mai uşor, pentru că sunt pe achiziţii simple. Pe achiziţii de construcţii, deja durează mult mai mult. Nu e cea mai mare nevoie a comunelor - recunoaştem toţi - dar asta se poate face acum şi oricum LEADER-ul nu a fost conceput pentru ca oamenii să facă şosea, canalizare şi apă. Dacă aveam timpul de patru ani, poate gândeam să se facă ceva mai interesant, să fie şi cu impact mai mare către populaţie şi ceva nou. Asta presupune LEADER: abordarea de jos în sus şi acțiuni inovative. Dar, în condiţiile date, ne descurcăm cum putem. Scopul nostru principal este să avem contractată toată suma - 2,2 milioane de euro. Ştim foarte bine că e primul program LEADER în ţară. Dacă el nu va funcţiona, sunt şanse slabe să se mai dea alţi bani. Funcţionarea se dovedeşte prin valoarea atrasă, nu prin ce proiecte interesante s-au făcut. Per total, contează valoarea atrasă. Aşa că asta au făcut primăriile. Comunele care au depus proiectele în etapa a doua sunt Şeica, Axente Sever, Hoghilag şi Moşna, precum şi Viişoara, din judeţul Mureş. Brateiu doreşte un centru de informare turistică, proiectul lor a fost depus pe altă măsură. Noi am avut o selecţie deschisă în lunile iunie-iulie anul trecut, când au depus primele şase primării, iar a doua sesiune a fost în noiembrie când au depus celelalte cinci primării.

Monitorul de Mediaş: Deci până la jumătatea anului vor afla cel puţin dacă sunt eligibile?

Ovidiu Drăguşanu: Da, eu zic că, până în iunie, toate proiectele depuse până acum vor fi contractate. Şase luni cred că e suficient. Acum aşteaptă să intre în verificări, nu se ştie ce se întâmplă. Sper că anul acesta nici cei de la Oficiul Judeţean nu mai sunt atât de aglomeraţi, că la ei s-au cam terminat banii şi atunci şi proiectele pe care trebuie să le verifice sunt mai puţine şi vor fi evaluate mai repede şi proiectele de la GAL.

Monitorul de Mediaş: În strategia Consiliului Judeţean apar aşa-numitele zile culturale ale judeţului, care se organizează la nivel regional. Proiectele primăriilor nu includ şi o componentă „vie“, ceva legat de organizarea de evenimente de interes turistic?

Ovidiu Drăguşanu: Promovarea patrimoniului cultural şi natural include susţinerea ansamblurilor folclorice. Noi, prin GAL, dăm bani către primării să-şi amenajeze căminele culturale pentru a face evenimente. Primarii au scris că le trebuie sonorizare, mese, scaune, porturi populare, pentru a face anumite evenimente care sunt trecute în proiect. Pe proiectele acestea derulate prin noi se dau bani doar pentru investiţii. După aceea, primarii, din fondurile proprii, vor trebui să scoată bani pentru a organiza evenimente, costurile sunt în funcţie de amploare. La începutul anului, Consiliul Judeţean a trimis adrese în primării, prin care la solicita să spună care sunt evenimentele pe care le vor organiza în acest an. De exemplu, primăria Moşna ia bani în fiecare an de la Consiliul Judeţean pentru Festivalul Verzei. La Valea Viilor este festivalul „Marţian Negrea“ şi acolo primesc ceva bani de la Consiliul Judeţean. Sperăm că, anul acesta, dacă încep să implementeze proiectele prin GAL-uri, o parte din banii de evenimente să-i dea şi Consiliul Judeţean. Da, d-l preşedinte Ioan Cindrea a spus că sprijină aceste activităţi. Le au şi ei în strategie şi am avut câteva întâlniri şi cu Consiliul Judeţean, din iunie încoace. Avem foarte multe puncte comune. Trebuie să se implice, dar cu bani. Asta e cea mai mare problemă. 

Monitorul de Mediaş: Cu primarii cum colaboraţi? Are fiecare primărie pe cineva care poate să redacteze proiecte? 

Ovidiu Drăguşanu: Cel puţin în primăriile din GAL-ul nostru, dar şi în celelalte GAL-uri, nu sunt oameni care să scrie un proiect de la cap la coadă. În majoritatea primăriilor sunt oameni care ajută la scrierea unui proiect. Un proiect se face în echipă, nu un om singur face de toate. Majoritatea primarilor au avut proiecte scrise pe Măsura 322 şi au apelat la consultanţii respectivi. Pentru cei care n-au avut consultanţi, o activitate la începutul anului trecut a fost să le căutăm noi consultanţi. Avem o bază de date cu un numar de consultanţi cât de cât serioşi, sunt o grămadă de consultanţi care au ieşit din 2007 şi nu-i cunoşti personal. Nu poţi să-i recomanzi, fiindcă după aceea se întoarce la tine beneficiarul şi te consideră responsabil dacă nu are rezultate. Vreo două luni am tot căutat, am cerut portofolii de proiecte, am cerut recomandări şi avem o bază de date cu vreo 15-20 de consultanţi şi în momentul în care cineva are nevoie, ori le dăm datele de contact la mai mulţi, ori discutăm noi cu consultanţii şi le dăm oamenilor posibilitatea să aleagă. Majoritatea pe care îi recomandăm noi merg pe comision de succes. Asta înseamnă că nu iau toţi banii în momentul în care scriu proiectul. Iau o sumă modică – la primării mai mare decât la privaţi – şi în cazul în care se semnează contractul, cheltuielile eligibile pentru consultanţă sunt de 5 la sută din valoarea finanţării, dacă proiectul este fără construcţii. Toată lumea merge pe maxim, pentru că oricum proiectele sunt mici. Şi asta a fost o problemă. Foarte mulţi consultanţi cu care am discutat au zis că nu se bagă, pentru că noi avem proiecte de 20.000 de euro, de 30.000, cele mai mari sunt de 50.000. În schimb, până la GAL, ei au făcut proiecte de câteva sute de mii de euro. 5 la sută e altfel dintr-o sumă atât de mare. Dar, încet-încet, au venit şi la GAL, că nu mai au ce să lucreze. Cel puţin pe PNDR, banii s-au terminat la nivel naţional. Foarte puţine măsuri mai sunt deschise sau vor mai fi deschise. Şi atunci se reprofilează şi ei şi vin către GAL. Cred că un singur proiect a fost scris fără consultanţă, la Dârlos. A fost scris 322-ul vechi, de acolo a fost preluată o parte şi există cineva în primărie care se ocupă şi de proiecte şi a ştiut să refacă proiectul. E adevărat că şi consultantul extern, dacă nu are un colaborator în primărie, cum este consilierul primarului, n-o să se descurce, pentru că el face o parte din proiect, dar o mare parte din proiect sunt anexele, care sunt la fel de importante ca şi proiectul. Trebuie ca cineva din primărie să meargă să scoată avize – sunt o grămadă de avize la fiecare proiect – şi cineva din primărie trebuie să ştie, să umble pentru ele. Unii primari nu au un asemenea angajat şi umblă chiar ei, personal. Fiind blocate posturile, nu pot nici să angajeze pe nimeni în momentul de faţă.

Monitorul de Mediaş: Credeţi că ar fi mai oportun ca primăriile să aibă un angajat care să se ocupe numai de proiecte sau ar fi o cheltuială care poate nu se justifică permanent?

Ovidiu Drăguşanu: Nu au cum să plătească pe cineva care să se ocupe numai de redactarea proiectelor. O asemenea persoană nu stă în primărie cu 10 milioane (1.000 de lei noi – n. red.). Comision de succes, dacă eşti angajat, n-ai. Iei salariul şi faci ce trebuie să faci acolo. Eu zic că ar trebui făcute asociaţii între mai multe primării, cum e făcut şi GAL-ul. GAL ar putea să se implice şi să scrie proiecte pe alte fonduri, poate în viitor să fie o atribuţie a noastră. Noi, în primul rând, suntem o asociaţie ca oricare alta şi putem să facem şi alte activităţi. Eu aşa cred că s-ar rezolva problema. Un om într-o primărie nu are cum să se ocupe şi nici nu ştie tot ce trebuie făcut. Dar dacă s-ar face asociaţii între primării, da. Există o lege din 2007 prin care primăriile de oraşe şi comunele asociate câte două puteau angaja oameni pentru proiecte, se făceau compartimente pentru scrierea de proiecte. În zona noastră nu există aşa ceva. S-a încercat, dar nu s-a putut. Cred că ar trebui undeva la trei-patru oameni care să scrie un proiect şi asta ar putea-o face trei-patru primării. Să se unească, să facă toți un ADI, să-i plătească pe oameni şi să-i plătească mai bine, pentru că omul vine şi dacă nu ştie, stă până învaţă. După ce învaţă, nu-i mai place să stea pe 10 milioane, că sunt alte oportunităţi. Pe fonduri europene, ca şi consultant, se câştigă destul de bine, cu condiţia să ai ce să scrii. Aşa ar trebui gândită activitatea pe viitor. Sunt o grămadă de servicii care s-ar putea face mai ieftin dacă s-ar uni mai multe primării. 

Monitorul de Mediaş: Strategia GAL-PM nu se adresează doar primăriilor, ci şi investitorilor privaţi. Sunt astfel de entităţi interesate?

Ovidiu Drăguşanu: Pe lângă proiectele publice, avem şi proiecte private depuse la Oficiul Judeţean. Cu primăriile am cam terminat, acum mai avem de dat un singur proiect pe direcţia de promovare a patrimoniului. Mai avem 52.000 de euro şi fondurile s-au terminat. Din 2,2 milioane de euro, doar  550.000 au fost pentru primării. Pe noi ne interesează partea privată, acolo mai avem încă foarte mulţi bani de dat. Interesaţi sunt mulţi, dar de apucat nu s-au apucat foarte mulţi, din varii motive. Unii vor, dar nu îndeplinesc condiţiile, unii n-au cofinanţarea, sunt alţii care zic că suma e cam mică şi nu rentează să facă atâtea hârtii. Sunt puţini care o iau de la zero, majoritatea au o activitate şi vor s-o extindă. În momentul în care am scris strategia, am spus că o parte din bani să îi dăm pentru agropensiuni, dar nu pentru construcţii de la zero, mai mult pentru modernizare. E chiar mai simplu de făcut un proiect dacă nu are nevoie de construcţii, ci doar achiziţii de dotări. Dar, când le spunem oamenilor că pentru a-şi face o cameră şi a-şi dota un pic bucătăria trebuie să facă aceleaşi hârtii ca şi cum le-ar face de la zero, nu mai sunt interesaţi. Sunt prea multe cheltuieli şi nici consultanţii nu vor să facă, din cauză că e miza prea mică. Oferim 33.000 de euro. În şase luni de zile încă n-am avut nicio agropensiune făcută. Acum încercăm cumva să mărim suma. Cerem aprobare de la Minister, trebuie să le demonstrăm că nu e viabil şi atunci să ne lase să mărim suma şi să scădem numărul de proiecte. Turismul e una din cele trei priorităţi ale GAL-ului. Primăriile fac promovare pe turism, avem ceva proiecte în acest sens, dar pe partea privată n-avem nimic. Până acum avem depuse trei proiecte, toate numai pe activităţi recreaţionale. La activităţi recreaţionale, în banii care sunt, poţi să şi construieşti câte ceva. Avem, de exemplu, un proiect depus de pensiunea „Bassen“ din Bazna, care îşi cumpără biciclete pentru a face trasee de cicloturism, cumpără echipamente pentru paintball, vor să facă un parc pentru copii. Orice îi vine în minte omului, pe activităţi recreaţionale, se poate face. Problema e că trebuie să fie proprietar, să aibă acte în regulă, de asta ne-am lovit de foarte multe ori. Solicitantul trebuie să aibă extrase de carte funciară şi tot ce îi trebuie. E mai uşor pentru afaceri existente, că nu solicită atâţia bani şi deja au experienţă în domeniu.

Monitorul de Mediaş: Mai putem vorbi de dezvoltare durabilă dacă nu se merge în paralel şi cu agroturismul?

Ovidiu Drăguşanu: Turistul vine dacă îi asiguri spaţii de cazare şi activităţi. Asta era şi ideea noastră. Tot ce ţine de promovarea patrimoniului cultural şi natural este tot pentru a atrage turiştii în zonă. Eu zic că se mişcă lucrurile. Dar se mişcă destul de încet, încă, şi pentru zona din jurul Mediaşului eu cred că alte variante de dezvoltare nu prea se văd în viitorul apropiat. Turismul trebuie să fie una dintre ele. Avem nişte paşi de făcut şi cel puţin noi, GAL-ul, trebuie să ne zbatem cu tot ce putem ca să mulţumim beneficiarii și să-i convingem să facă proiecte, pentru că idei sunt. Chiar recent am fost abordat de un domn din Dumbrăveni care are o casă în Hoghilag. E deschis, ştie exact ce vrea să facă şi mi-a spus că oricum o să facă, dar dacă îl putem ajuta şi noi, atunci o să facă mai repede, că nu trebuie să pună atâţia bani. Are o casă săsească, vrea să o amenajeze exact pe acelaşi principiu şi să o refacă tot cu materialele originale şi să respecte sută la sută specificul săsesc, după aceea să facă ceva şi pe activităţi recreaţionale. Are relaţii, vin bucureşteni o grămadă în zonă şi sunt interesaţi să vadă cum se taie porcul, lucruri de genul acesta. Nouă, care trăim la ţară, ni se pare absurd că cineva vrea să vadă treaba asta. Dar există astfel de persoane.

Monitorul de Mediaş: Cum le explicaţi asta potenţialilor beneficiari?

Ovidiu Drăguşanu: Anul trecut am avut seminarii în comunele din zonă, ne-am dus să discutăm cu oamenii. Acum vrem să facem câteva seminarii doar pe turism, să-i ducem în locuri din zona noastră care sunt dezvoltate turistic. Ne gândim la Mărginime, la zona Viscri, să vadă că se poate face. Şi nu cu bani foarte mulţi, nu cu investiţie foarte mare în clădiri. Turistul vrea să doarmă pe un pat făcut din paie şi îl interesează să aibă grinzi, noi acoperim grinzile, că nu ne plac, dar turiştii asta vor să vadă şi asta trebuie să le pui la dispoziţie. Cel puţin zona Viscri e renumită pentru astfel de oferte turistice. Şi atunci o să-i ducem acolo pe oamenii care sunt interesaţi, dar nu chiar hotărâţi, să-i convingem că se poate. E adevărat că nici acolo nu se fac afaceri foarte mari din turism, dar e un venit suplimentar şi care, în timp, se poate dezvolta. 

Monitorul de Mediaş: Cum pregătiţi strategia pentru următorul exerciţiu financiar?

Ovidiu Drăguşanu: Încă nu se pune problema de pregătire. Nu putem pregăti nimic până nu ştim ce presupune PNDR-ul nou. După aceea, sperăm că din 2014 o să scriem strategia. Poate or să deschidă PNDR în a doua jumătate a anului şi după aceea să ne apucăm de lucru.

Monitorul de Mediaş: Pentru 2014-2020, se vor schimba priorităţile?

Ovidiu Drăguşanu: Să vedem ce o să apară în următorul program de dezvoltare. Din ceea ce ştim deocamdată despre LEADER, vor să mărească sumele. Cred că pentru România se va decide după ce vor vedea ce se întâmplă anul acesta, dacă e un succes sau nu. În 2011 au fost selectate 80 de GAL-uri, acum mai sunt încă 70, deci undeva la 150 de GAL-uri care acum funcţionează şi se chinuie să aibă rezultate. Din câte ştim, va fi cel puţin dublu, deci 5 milioane de euro. Şi mai e interesant că o să fie multifond, adică să nu mai avem bani doar din PNDR, să ne facem noi strategia după cum considerăm şi după priorităţile din zonă şi în funcţie de asta să ne adresăm la mai multe programe operaţionale. Banii s-ar putea lua de pe POR, de pe POS-DRU, de pe POS-CCE, din toate putem să luăm ceva. Ne-am mări plaja de beneficiari. Încă sunt multe discuţii, încă nu s-a aprobat bugetul de la Bruxelles. Sperăm că o să fie mai bine. 

A consemnat Mihai COLIBABA

Cronologie