duminică, 9 decembrie 2012

Publicat la 12/09/2012 05:00:00 p.m. de Redacţie

Atribuţiile parlamentarilor (documentar)

În desfăşurarea activităţii lor, parlamentarii români lucrează în birourile permanente, în comisiile permanente şi în şedinţele de plen, separate sau comune, ale celor două Camere.



În exercitarea principalelor două funcţii ale Parlamentului (legislativă şi de control), parlamentarii deţin o serie de instrumente de care pot să facă uz: iniţierea de propuneri legislative, individual sau împreună cu alţi parlamentari; depunerea de întrebări sau interpelări la adresa Guvernului şi miniştrilor; depunerea de moţiuni de cenzură etc.
După validarea mandatului şi depunerea jurământului, deputaţii şi senatorii se organizează în grupuri parlamentare în funcţie de configuraţia politică rezultată în urma alegerilor. Grupurile parlamentare îşi aleg un lider, unul sau doi vicelideri şi un secretar, ale căror nume sunt anunţate în plen, la începutul fiecărei sesiuni ordinare.
Parlamentarii constituiţi în grupuri lucrează în comisiile permanente de specialitate, în cadrul cărora avizează şi amendează propunerile legislative şi proiectele de legi, precum şi în şedinţele de plen, unde se dezbat şi se adoptă actele normative.
În exercitarea funcţiei de legiferare pe care o are Parlamentul, fiecare deputat sau senator are drept de iniţiativă legislativă, putând iniţia, singur sau împreună cu alţi parlamentari, propuneri legislative, care urmează să intre în procesul legislativ.
În exercitarea funcţiei de control a Parlamentului asupra Guvernului, fiecare parlamentar poate adresa întrebări şi interpelări Executivului şi membrilor acestuia cu privire la activitatea guvernamentală. Întrebările pot fi scrise sau orale şi se adresează Guvernului, miniştrilor ori altor conducători ai organelor administraţiei publice, la care solicită răspuns oral, răspuns scris sau răspuns scris şi oral. Interpelările constau în cereri adresate Guvernului de un grup parlamentar sau de unul sau mai mulţi parlamentari, prin care se solicită explicaţii asupra politicii Executivului în probleme importante ale activităţii sale interne sau externe. Guvernul şi fiecare dintre membrii săi sunt obligaţi să răspundă la interpelări în cel mult două săptămâni. Pentru motive temeinice Camera poate acorda un nou termen.



Grupurile parlamentare îndeplinesc un rol foarte important în activitatea celor două Camere, atât în ceea ce priveşte constituirea organelor de lucru şi de conducere, cât şi în ceea ce priveşte stabilirea poziţiei politice a parlamentarilor faţă de proiectele de lege supuse dezbaterii.
Grupurile parlamentare, prin liderii sau prin reprezentanţii lor, au următoarele atribuţii: fac propuneri pentru componenţa Comisiei de validare a mandatelor de parlamentar; propun candidaţi pentru alegerea preşedinţilor Camerelor şi pentru alegerea membrilor Biroului Permanent, în limita locurilor ce le revin, potrivit algoritmului; pot cere revocarea membrilor Biroului Permanent sau a membrilor birourilor comisiilor permanente, propuşi de grupul respectiv; participă la stabilirea ordinii de zi şi pot cere modificarea ordinii de zi a şedinţelor în plen; pot prezenta amendamente şi pot cere continuarea, întreruperea sau încheierea dezbaterilor asupra unei probleme puse în discuţia uneia dintre Camere; pot solicita verificarea întrunirii cvorumului în cursul şedinţelor în plen.
Liderul grupului parlamentar poate participa, fără drept de vot, la şedinţele Biroului Permanent, poate propune modalitatea de vot şi poate contesta rezultatul votului exprimat, poate cere pauză pentru consultări în grupul parlamentar al cărui lider este  sau, după caz, cu ceilalţi lideri ai grupurilor parlamentare, poate propune, în numele grupului parlamentar, retrimiterea proiectului de lege la comisia sesizată în fond.
Birourile Permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului se întrunesc în şedinţă comună, la convocarea preşedinţilor acestora, pentru: adoptarea proiectului ordinii de zi a şedinţelor comune ale Parlamentului; stabilirea datei şi locului desfăşurării şedinţelor comune; pregătirea şi asigurarea desfăşurării în bune condiţii a lucrărilor şedinţelor comune.
Parlamentarii participă la lucrările celor două Camere în cele două sesiuni parlamentare anuale. Prima sesiune începe în luna februarie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii iunie. A doua sesiune începe în luna septembrie şi nu poate depăşi sfârşitul lunii decembrie. Parlamentarii pot fi convocaţi şi în sesiuni extraordinare, la cererea preşedintelui României, a Biroului Permanent al fiecărei Camere ori a cel puţin o treime din numărul deputaţilor sau al senatorilor.

Sursa: AGERPRES/(Ionela Gavril)



    Trimite prin e-mail