O familie de tineri merge în vizită la nişte prieteni mai în vârstă. Se pun la masă să mănânce. Bătrânul îi zice soţiei:
- Luceafărul meu, adu felul întâi.
După ce termină, bătrânul zice:
- Frumoasa mea, adu felul doi.
După ce termină, bătrânul îi zice din nou soţiei:
- Iubirea mea, adu desertul.
După masă, femeile merg la bucătărie, iar bărbaţii rămân singuri.
Tânărul îl întreabă pe bătrân:
- Cum de reuşeşti, după atâţia ani, să-i spui cuvinte aşa frumoase?
- Păi... al naibii să fiu dacă mai ştiu cum o cheamă!
