„Indiana Jones” de Mediaş

De pe „Acoperişul lumii” şi până în Egiptul fierbinte, din Siria şi până în misterioasa Chină, de la Machu Picchu până în inima deşertului sirian, Nicolae Velicoglo a călătorit an după an, mânat de dorinţa de a vedea lumea, de a se bucura de fiecare monument, de fiecare filă de istorie. A făcut economii, a dormit pe unde a apucat. Dar, privind în urmă, totul a meritat. „Pasiunea pentru călătorie a pornit din copilărie. Aveam 11 ani, ieşeam pe afară să mă joc, părinţii mei erau foarte săraci şi îmi puneam două scânduri în cruce pe nişte cărămizi, mă uitam la cer şi îmi imaginam că zbor. Toată viaţa mi-am dorit să zbor cu avionul, însă abia după 1990 s-a întâmplat”, povesteşte Velicoglo. Ajuns elev, el a început să călătorească prin ţară, pentru ca, în studenţie, să iasă şi peste hotare. „Am urmat un curs de esperanto şi, fiind student, am primit aprobarea de paşaport. Nu se putea merge decât în Ungaria, Cehoslovacia, RDG, Polonia şi Bulgaria. Am fost de multe ori, astfel încât am ajuns să le cunosc chiar mai bine decât România”, îşi aminteşte globetrotter-ul medieşean.

După Revoluţie, şi-a îmbogăţit considerabil zestrea de cunoştinţe. Deşi ar fi putut să viziteze New York-ul gratuit, SUA nu l-a atras niciodată – pentru el, „nu înseamnă cultură, înseamnă blocuri şi pungi de nailon”. În schimb, s-a aventurat în inima deşertului sirian, acolo unde este ascunsă Palmyra, descrisă adesea ca „Mireasa deşertului”. Explorarea marilor mistere ale lumii l-a adus, apoi, pe Velicoglo în Grecia, pentru ca în 1992 să cunoască Egiptul. „Am reuşit să intru în piramida lui Keops, în camera sarcofagului. E un loc unde simţi altă dimensiune. Eşti rupt de realitate. Dacă închizi ochii, eşti o entitate foarte mică, ca într-o ceaţă. Ai absolut orice doreşti, totul face parte din tine, e o trăire unică”, mărturiseşte el.