joi, 11 ianuarie 2018

Drag de ȚARĂ! Monitorul de Mediaș, de vorbă cu istoricul Dan Ramf despre România văzută prin ochii veteranilor


În anul centenarului Marii Uniri, românii au nevoie de solidaritate şi, mai mult decât oricând, de o reconciliere, de un spirit care să ne aducă pe toţi mai aproape unii de alţii. Este părerea istoricului medieşean Dan Ramf, care spune că România văzută prin ochii veteranilor de război şi prin prisma amintirilor acestora este o ţară cu adevărat minunată: „Este frumoasă, blândă, este o mamă pentru toți, este o țară cu solidaritate”. Asta se simte şi în mărturiile celor 265 de eroi, cărora medieşeanul le-a trecut pragul consemnându-le amintirile din război, din pribegie, din lagăre. Monitorul de Mediaş a stat de vorbă cu istoricul medieşean despre activitatea sa de anul trecut, dar şi despre aşteptările sale în anul în care România sărbătoreşte 100 de ani. 


Monitorul de Mediaş: Ce a însemnat anul 2017 pentru tine, Dan Ramf?
Dan Ramf: Aș putea spune că a fost un an frumos, atât din punct de vedere profesional, cât și din punct de vedere spiritual. A fost un an plin, având în vedere pasiunea și preocuparea mea pentru veterani, sași deportați, pentru tot acest proiect legat de românii refugiați, despre consecințele războiului, despre orfanii războiului, indiferent că vorbim de români, sași sau maghiari. Am avut un an cu multe împliniri, dar și cu multe întâlniri și pot să spun că 2017 a fost, într-adevăr, un an frumos.

Monitorul de Mediaş: Cu atât mai mult, a fost anul în care au văzut lumina tiparului două cărți, rod al muncii și preocupărilor tale.
Dan Ramf: Au fost momente de mare bucurie! Am avut lansarea volumului „Bunicii noștri. Memorii peste veacuri (vol. I)” la Mediaș, în luna mai, și mă bucur că această activitate a făcut parte din calendarul activităților derulate sub egida „Mediaș 750”. Pe această cale, mulțumesc autorităților locale, domnului primar Gheorghe Roman și Direcției Municipale de Cultură, pentru tot sprijinul pe care mi l-au acordat. Au fost momente emoționante, cu un public numeros la lansare și o serie de invitați și sper să am ocazia să repet acest tip de eveniment. O altă mare bucurie a fost și apariția la Editura Militară a volumului „Bunicii noştri, eroii noştri”, la începutul lunii iunie. Oricum, cea mai mare bucurie, pentru mine, rămâne faptul că o parte din poveștile pe care le-am adunat ani la rând au văzut lumina tiparului și pot să rămână mărturie și celor care vor veni după noi. 

Monitorul de Mediaş: Practic, 2017 a fost anul în care toate sacrificiile tale și toate drumurile pe la casele oamenilor au fost încununate cu apariția celor două volume.
Dan Ramf: Așa este și nu a fost deloc ușor! Din nou, vreau să mulțumesc familiei mele pentru înțelegere și sprijin, în special copiilor mei, care au resimțit din plin greutățile prin care am trecut. N-am fost în vacanțe, concedii, poate nu ne-am bucurat așa cum trebuia în anumite momente... n-a fost ușor. Dar le mulțumesc copiilor că m-au înțeles și familiei că a fost alături de mine. Îmi amintesc, acum doi ani, de ziua lui, fiul meu m-a văzut mai abătut și mi-a spus că știe de ce sunt așa. A continuat, spunând că sunt trist pentru că nu am bani de benzină să merg la veterani. Din banii lui de pușculiță, mi-a întins 50 de lei. Aceste momente te marchează. Am mers la trei sași, am cules trei povești, pe care le-am salvat cu ajutorul copilului meu. De fapt, de aceste povești am legat alte două, pentru că oamenii cărora le-am trecut pragul mi-au călăuzit pașii și spre alți cunoscuți sau rude, cu povești extraordinare. 

Monitorul de Mediaş: Într-un fel, pare că în ultimii ani ai trăit în ritmul pe care ți l-au dat oamenii din poveștile de viață pe care le-ai găsit. Mai sunt poveşti de găsit?
Dan Ramf: Am dat telefoane în toate satele și locurile de pe Valea Târnavelor și nu numai, am bătut la ușile caselor, am întrebat, m-am interesat de veterani care mai sunt în viață. Frumos a fost că poveștile s-au legat, de multe ori, unele de altele. Iar când cauți povești de viață, ajungi ca și poveștile să te găsească.

Monitorul de Mediaş: E greu să aduni frânturi de istorie, fragmente de viață și să le grupezi într-o carte? 
Dan Ramf: Nu e ușor, pentru că aduni foarte multe informații. Oamenii vor să povestească, iar poveștile lor pleacă poate de la Războiul de Independență, cu moșii și strămoșii lor, și trec prin emigrarea în America, Primul Război Mondial, Marea Unire și Al Doilea Război Mondial. Când ajung acasă și îmi transcriu informațiile, din tot acel puzzle încerc să fac legăturile și să redau esența. E spectaculos când corelezi date din cărțile de istorie cu fapte povestite de oameni care au trăit acele momente, indiferent că vorbim de luptele de la Cotul Donului sau frontul din Cehoslovacia. Toate se leagă și e frumos când redescoperi istoria, prin cei care au trăit-o. Să vezi cum s-au întrepătruns destine, povești de viață.

Monitorul de Mediaş: Oarecum, te poți considera un privilegiat pentru aceste lucruri.
Dan Ramf: Chiar sunt! Sunt norocos, pentru că 265 de oameni care să te primească în casele lor nu-s deloc puțini. Iar cei mai mulți nu m-au cunoscut și m-au primit și mi-au povestit viața lor. 

Monitorul de Mediaş: E o performanță să ajungi în casele a aproape 300 de oameni! 
Dan Ramf: Am făcut un calcul vara trecută, într-un moment de răgaz, și mi-am socotit kilometrii pe care i-am făcut în căutarea acestor oameni și erau undeva la vreo 30.800 km. Am avut noroc că „trăsura”, mașina mea, m-a dus cu bine peste tot. Păi cum să nu-l caut pe Chioreanu Gheorghe, de 102 ani, de la Ocna Mureș, când îl știam din poveștile de pe front ale bunicului meu? Pe Ispas Aron? Cum să nu-i caut pe atâția alții?

Monitorul de Mediaş: Mai ai energie să continui drumul spre poveștile veteranilor?
Dan Ramf: Când mă gândesc la cele prin care au trecut acești oameni, îmi vine să-mi dau viața! Eu tot timpul am zis că e recunoștința noastră pentru acești oameni, iar toate poveștile n-ar conta deloc dacă nu ar fi adunate, citite sau ascultate. De aceea, marea mea bucurie e că am reușit să pun poveștile în cărți, iar faptele rămân mărturie a acestor oameni. Pentru mine e o datorie de onoare, pentru a împrumuta poveștile de viață, doar pentru a le da mai departe. 


Monitorul de Mediaş: Eforturile tale au fost remarcate și răsplătite, iar unele distincţii am înţeles că te-au luat prin surprindere.  
Dan Ramf: Anul trecut am primit din partea comandantului Garnizoanei Mediaș, Cristian Colocoșel, o diplomă de excelență pentru munca mea. Am mai primit o diplomă de la Asociația Națională Cultul Eroilor „Regina Maria”. Aș vrea să adresez mulțumiri multor persoane pentru suport și sprijin pentru proiectul meu, domnului vicepreședinte al asociației de la Sibiu, colonel în rezervă Constantin Borcan, un om deosebit. Am o colaborare de ceva vreme cu Brigada 61 Vânători de munte de la Miercurea Ciuc, îi mulțumesc domnului maior Lucian Liche, iar la sfârșitul anului trecut am avut bucuria să primesc de la Șeful Statului Major al Forțelor Terestre, general-maior Marius Harabagiu, un atestat și Emblema de merit „Partener pentru apărare” clasa a III-a. Vreau să spun aici că am cunoscut sute de veterani, dar am cunoscut și zeci de militari de azi, iar marea mea bucurie este că militarii de azi sunt la fel de bravi și frumoși la suflet precum sunt bătrânii noștri. Spiritul românesc a rămas viu în armata noastră. Îmi dau lacrimile când îi ascult pe veterani vorbind de țara noastră, dar la fel, să știți, simt și când vorbesc cu militarii de azi. Același drag de țară.

Monitorul de Mediaş: Ce planuri ai pentru 2018?
Dan Ramf: Indiscutabil, voi continua munca pe care am început-o! Îmi doresc să-i caut pe veterani, dar îmi doresc și să am liniștea și răgazul de a scrie despre cei pe care deja i-am vizitat. Anul trecut a fost mai tumultuos, anul acesta aș vrea să scriu mai mult. Deja am multe povești, cei care n-au fost cuprinși în primele cărți așteaptă să-și citească povestea, așa că e mult de muncă. Mai am 210 povești, pe care le voi pregăti pentru volumele viitoare. E anul centenarului României și sper să găsesc sprijin și să reușim să tipărim încă un volum la Mediaș.


Monitorul de Mediaş: Vorbind de centenar, ce părere ai despre România la 100 de ani?
Dan Ramf: Cred că ar trebui să punem umbrela păcii și a dragostei peste noi, cu atât mai mult cu cât aniversăm 100 de ani de la Marea Unire. Țara a trecut printr-un proces lung și greu, dar așa cum am cunoscut eu sute de oameni, toți vorbesc frumos de România, indiferent că sunt români, unguri sau sași. România văzută prin ochii veteranilor este frumoasă, blândă, este o mamă pentru toți, este o țară cu solidaritate.

Monitorul de Mediaş: Ce ne costă să vedem și noi țara așa?
Dan Ramf: Cred că doar un singur verb: să vrem! Putem, dar trebuie să și vrem! România a însemnat unitate și solidaritate, dar a trecut comunismul peste noi și am plătit un preț mare, sacrificarea sufletului poporului. Într-un fel, a intrat în noi sămânța minciunii, a dezbinării, a răutății. Nu trebuie decât să vrem să redescoperim adevăratele valori ale acestui popor. Reconcilierea națională se face doar dacă vrem. 

A consemnat Milu OLTEAN