marți, 29 august 2017

Pentru ce i-am trimis să ne reprezinte în Parlament?


Peste 1.000 de acte normative se află în procedură parlamentară la început de sesiune, relevă o statistică întocmită de IPP, care susține că Guvernul face agenda de lucru a Legislativului, că Opoziția nu folosește toate pârghiile regulamentare, iar prezența rămâne „o mare problemă, inclusiv pentru conducerea partidelor”.

„Parlamentarii se organizează greu la începutul mandatului, se ocupă cu numiri în funcții, inclusiv numiri de cunoștințe în staff-urile parlamentare, cu diverse dezbateri și mese rotunde, nefiind pregătiți să depună proiecte de lege identificate și lucrate în perioada premergătoare candidaturii la Parlament. Aceasta este concluzia unei succinte evaluări a Institutului pentru Politici Publice (IPP) la finalul primei sesiuni parlamentare recent încheiate. Solicităm parlamentarilor să trateze cu mai multă responsabilitate problema prezenței la lucrările Camerei din care fac parte și, în condițiile resurselor financiare crescute de care dispun, să adreseze problemele societății prin proiecte de lege documentate”, se arată într-un comunicat citat de Monitorul de Cluj.
Potrivit IPP, care a accesat site-urile celor două Camere parlamentare, în prima sesiune a mandatului 2016 — 2020 (februarie — iunie 2017), au fost înregistrate 581 de inițiative legislative, 247 la Camera Deputaților și 334 la Senat.

AŞTEAPTĂ SĂ FIE ANALIZATE

„Acestea se adaugă celor peste 790 de inițiative legislative deja intrate în procedură legislativă. Peste 1.000 de acte normative se află așadar, în prezent, pe masa parlamentarilor, fără a putea să apreciem seriozitatea documentării și pregătirii respectivelor propuneri. Guvernul este în continuare principalul inițiator și cel ale cărui proiecte de acte normative se adoptă și devin legi, spre deosebire de inițiativele parlamentarilor care, din diferite motive (inclusiv de nesusținere politică), rămân mult timp în arhiva de restanțe a Parlamentului sau sunt respinse. În cazul proiectelor inițiate de parlamentari, în continuare, nu se poate stabili care persoană, dintr-o listă de semnături, a fost cea care a avut ideea și cea mai consistentă contribuție. Majoritatea proiectelor sunt depuse, pentru a crește șansele de adoptare, cu semnături multiple, aceștia făcând parte, de regulă, din partide diferite”, menționează sursa citată.
O analiză a listei priorităților legislative ale Guvernului întocmită de IPP pentru prima sesiune ordinară a anului 2017 cuprinde 118 proiecte de lege. 59 au parcurs diferite etape ale procesului legislativ. Cele mai multe inițiative adoptate, la nivelul ambelor Camere, s-au referit la domeniul fiscal, al agriculturii sau al mediului.
„Remarcăm faptul că Parlamentul adoptă mai ales proiecte de lege de aprobare a ordonanțelor inițiate de Guvern. România are o mare problemă cu reglementarea prin ordonanțe, iar prima sesiune parlamentară confirmă acest trend îngrijorător pentru calitatea reglementărilor. O parte a ordonanțelor sunt inițiate în 2016 de Guvernul cu mandat de un an, iar alta de actualul Guvern”, se mai arată în comunicat.

LEGIFERAREA TACITĂ, O OBIŞNUINŢĂ

IPP atrage atenția că practica proiectelor adoptate tacit de către Camera Deputaților ori Senat continuă. „Pe lângă eventuale calcule de oportunitate politică pe care unii dintre liderii din Parlament le-ar putea explica, datoria noastră ca cetățeni este să atragem atenția că, odată depuse, proiectele de acte normative se discută, nu se adoptă pe sub ușă, iar practica adoptării tacite, la acest nivel, este dăunătoare”, punctează IPP.
Potrivit comunicatului, președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea, a condus 14 ședințe de plen din cele 58 (inclusiv plenuri comune cu Senatul) în perioada ianuarie — iunie 2017, iar președintele Senatului, Călin Popescu-Tăriceanu, a condus 16 ședințe ale Senatului din totalul de 63 (inclusiv plenuri comune cu Camera Deputaților).

PROGRAMUL ÎNCURAJEAZĂ CHIULUL

„Programul de lucru în sine încurajează chiulul”, consideră directorul IPP, Adrian Moraru, care opinează că acesta trebuie schimbat cât mai repede.
Pe de altă parte, IPP susține unificarea serviciilor tehnice sau/și a modului de prezentare a informațiilor de către cele două Camere.
„Cel mai grav însă ni se pare faptul că nu se afișează informații (nici prompt, nici complet și nici uniform) despre activitatea comisiilor. Între Senat (indolent la toate apelurile presei și ale societății civile) și Camera Deputaților rămâne o diferență enormă, din perspectiva accesibilității celor câteva informații despre activitatea comisiilor permanente. IPP susține, de cel puțin 10 ani, unificarea serviciilor tehnice sau/și a modului de prezentare a informațiilor de către cele două Camere. Dacă la Camera Deputaților există chiar și un sistem de transmitere în direct a ședințelor de comisii permanente (a unora) și un nivel încurajator de actualizare a informațiilor despre ordinea de zi a ședințelor de comisii sau a proiectelor aflate în dezbatere, la Senat aceste lucruri nu există sau se accesează extraordinar de greu, ca și când îndeamnă cetățeanul să renunțe”, evidențiază IPP.
Despre întrebări și interpelări cele mai multe adresate Guvernului și/sau altor instituții publice au fost formulate la Camera Deputaților de PMP, urmat de USR și de PNL, în timp ce în Senat ordinea se schimbă: USR, PNL și apoi PMP.
Reprezentanții IPP concluzionează că acest material se constituie și într-un apel adresat parlamentarilor la începutul celei de a doua sesiuni din actualul mandat, experiența de monitorizare indicând că deciziile de eficientizare/creștere a transparenței se iau (dacă există voință politică) la începutul unei legislaturi.