vineri, 30 iunie 2017

EDITORIAL | Tineri, dincolo de cifre

Milu OLTEAN

Vara asta e fierbinte. De zile fierbinți au parte și tinerii care, fie se pregătesc pentru admiterea la liceu, fie trec prin emoțiile examenului maturității și mai apoi se vor confrunta cu admiterea la facultate, fie trec prin rigorile examenelor de la încheierea studiilor superioare. Dincolo de cifre, statistică și studii, tinerii sunt în fața unor decizii importante. Viața îi așteaptă. 

Circulă în spațiul public o serie de opinii, potrivit cărora examenul de Evaluare Națională din acest an a fost unul dintre cele mai lejere din ultimii 80 de ani, iar într-un fel, prin coborârea standardelor și bucuria în fața notelor bune nu facem decât să ne tăiem singuri craca de sub picioare. Adică, se spune că începem direct de la temelie, cu tinerii absolvenți de gimnaziu, care se îndreaptă spre liceele țării. Dar, nici pomeneală să scăpăm așa de ieftin, ba din contră, ne afundăm într-o altă chestiune alambicată, potrivit unor voci din spațiul public. Pentru că, școala noastră nu e conectată la realitățile imediate ale pieței muncii și nici nu ține cont de prognoze, care spun că în Europa de peste ceva ani se va munci altfel și cu alte abilități. E o abordare interesantă și cred, realistă, dar simpla enunțare a acestei chestiuni nu aduce nimic nou sub soare. Trecând spre învățământul superior, nu poți trece prea ușor cu vederea faptul că unele Universități se plâng de faptul că absolvenții lor nu mai sunt interesați să se înscrie și la un master, iar numărul masteranzilor scade de la an la an. Motivul invocat: angajatorii nu prea cer și nici nu țin cont de master, mulțumindu-se doar cu diploma de licență și punând accent mai mult pe abilitățile și cunoștințele practice ale tânărului care se prezintă la interviul de angajare. O radiografie a sistemului de învățământ, așa cum apare descris mai sus, ne arată un pacient cu probleme serioase de orientare, care nu prea are contact cu realitatea și care își închipuie că e sănătos, tare și mare. Bun, lăsând deoparte statistica, informațiile, notele și cifrele, dincolo de sistem stau generații de tineri. Care se vor forma într-un fel, care vor vrea să se specializeze și să învețe o meserie, care se vor lupta așa cum vor putea pentru a avea un job cât mai bun. Nu e vina lor că sistemul funcționează așa cum funcționează, ba din contră, acele cifre care indică un sistem cu probleme spun că tinerii care intră azi în școală sunt mai bine dotați intelectual, decât au fost adulții români de astăzi. E o afirmație interesantă, de la care cei care ar trebui să se îngrijească de tinerii care trec pragul instituțiilor de învățământ pot să pornească într-o nouă abordare. Spuneam că tinerii, cu energia și entuziasmul lor, vin cu încredere spre educație, dar dacă, pe parcurs își pierd elanul și încrederea nu e exclusiv vina lor. Unii își vor căuta norocul în alte zări și țări, alții vor încerca marea cu degetul aici, alții vor da bir cu fugiții, asta în timp ce sistemul își va admira problemele, fără să facă nimic. Statisticile, cifrele, raportările, nu înseamnă mare lucru, în acest caz. În spatele lor stau tineri, care abia așteaptă să intre în viață. Iar modul în care se vor raporta la viață depinde și de cei care trebuie să investească în tineri, să-i ajute, să-i formeze și să-i îndrume. Viața îi așteaptă.