sâmbătă, 21 ianuarie 2017

Distracții de iarnă în Mediașul de odinioară


Puțini știu că, spre sfârșitul secolului XIX, medieșenii au avut chiar o asociație de patinaj. Pe unde patinau medieșenii în urmă cu o sută de ani? Dacă, în ziua de azi, patinoarul se află în centrul orașului și unii se aventurează pe gheața Barajului Ighiș, la sfârșitul anilor 1800 medieșenii patinau pe râul Târnava Mare.


Autor: Mircea HODÂRNĂU

Hansotto Drotloff a scris despre acest subiect în volumul „Mediasch - ein historicher Streifzug durch die siebenburgisch-sachsiche Stadt an der Kokel”.

Neajunsurile sistematizării

Asociația locală de patinaj („Mediascher Eislaufverein”) a fost fondată în anul 1881, dar nu știm unde s-a patinat în acele vremuri timpurii, probabil pe gheața Târnavei. O poezie umoristică scrisă în jur de 1911, când au demarat lucrările de canalizare a firului de apă ce traversa Ulița cu noroi (azi strada Stephan Ludwig Roth), deplânge că prin aceste lucrări Mediașul și-ar pierde și patinoarul - de aici deducem că poate și această apă înghețată le-a servit medieșenilor la patinat.


Schimbau bicicleta pentru patine

La Mediaș, iubitorii ciclismului schimbau, iarna, bicicleta pentru patine. Oricum, patinatul prinde ceva „viteza“ după ce s-a fondat, în 1894, „Asociația cicliștilor”. Două fotografii de epocă arată că cele doua asociații au avut cam aceiași membri în anii 1900 - 1910. Adolf Haltrich, promotorul sportului cu bicicleta la Mediaș, încă din 1894 plănuise un velodrom, dar nu a reușit decât în 1901 să-l dea în folosință. Velodromul se găsea la începutul Șoselei Sibiului, în fața pivniței de vin a lui Friedrich Czell, mai apoi Ambrosi și apoi Vinalcool pe vremea comuniștilor. Velodromul se folosea pe timp de iarnă ca patinoar.

Construit în doar cinci săptămâni. Cu nocturnă!

Pe 16 noiembrie 1901, se anunța că velodromul/patinoarul e în curs de construcție, iar în 7 decembrie presa locală scria că, datorită condițiilor meteo favorabile, în cinci săptămâni s-a terminat construcția. Avea o suprafață de 3.800 de metri pătrați și o circumferință de 250 de metri. Terenul se acoperea cu carton bituminat și iarbă, ca să nu lase să se scurgă apa. În două hectare se putea pune un strat de 10 - 30 cm de apă. Se pare că în exterior, urmând conturul velodromului, era un parcurs pentru patinaj rapid, iar in interior era suprafața pentru „publicul de rând”. Medieșenii puteau patina și seara, datorită unor lampioane instalate în incinta patinoarului.


Membrii clubului - instantaneu pentru eternitate

Fotografia realizată probabil în jurul anului 1910 de Hans Guggenberger arată niște domni sobri, îmbrăcați cu costume și cu pălării pe cap în stilul epocii - membrii clubului patinatorilor. Ne par niște moși, dar erau cam la 45 - 50 de ani (străbunicul meu, Johann Buresch, s-a născut în 1861, era membru și la Cicliști și la Patinatori). În spatele grupului se vede silueta fabricii de salam, care clădire ulterior a fost cumpărată de Fritz Schembra pentru fabrica de biciclete și de cărucioare de copii „Ideal”. În anii 1920 - 1930, se patina pe terenul școlii sportive. 


Comuniștii au adus patinajul în zona centrală

În perioada comunistă, medieșenii au patinat în centrul orașului, la Baza Sportivă „Pușkin”, Casa Pionierilor sau pe terenul de tenis al clubului „I.L. Caragiale”. Din păcate, nu deținem fotografii din perioada aceea. 

Doar o lună

După câțiva ani în care patinoarul a fost amenajat în centrul civic, municipalitatea a decis să schimbe locația acestuia. Astfel, în această iarnă, patinoarul a funcționat în Piața Regele Ferdinand I, în cadrul Târgului de Crăciun, fiind inaugurat pe 8 decembrie 2016. Patinoarul a fost închis pe 9 ianuarie, cu un spectacol pe gheață susținut de membrii clubului „Magic of the Dance“, „Cu mască și fără mască”, organizat de către Primăria municipiului Mediaș.