sâmbătă, 10 decembrie 2016

EDITORIAL | Vot. Şi după vot...

Cine pleacă, cine vine după 11 decembrie? Ne-au obosit deja stereotipiile alea cu „oricine, dar să facă treabă” şi alea în care „împreună facem şi dregem”, sau „lasă că o să fie bine”. Daţi-vă votul cui credeţi de cuviinţă, dar îndrăzniţi să-i cunoaşteţi pe oamenii pe care îi trimiteţi în Parlament! Căutaţi-i după alegeri, puneţi-le întrebări, bateţi-le obrazul când o iau pe arătură şi puneţi presiune să facă treabă.


Milu OLTEAN
Îmi place mobilizarea dinainte de alegeri, cel puţin aparenta capacitare a energiilor. Să mergem, să facem, să dregem, viitorul începe acum, avem ocazia să-i ardem şi să-i trimitem la culcare pe unii, să-i reşapăm pe alţii şi să facem să ne fie bine. Arde-i pe corupţi, visează România, pune ştampila şi totul o să fie bine! O Românie nouă, o ţară altfel, viaţă ca afară, oameni noi, îndrăzneşte să crezi, încumetă-te să visezi cai verzi... nu v-aţi săturat de sloganuri inventate pentru campanii şi de neputinţa celor care se erijează în conducători de a pune trenul pe şine? Politicienii s-au obişnuit prost, să aibă resurse la cherem, să dispună după bunul plac de oameni, iar după ce se folosesc de ei să-i abandoneze până la noi alegeri. Atunci se scot costumele ponosite de la naftalină, se strâng mâini aspre de ţărani, se fac poze tradiţionale cu mămici şi pitici echipaţi în haine de culoare partidului. Şi se promite marea cu sarea. Cine mai stă să-i caute în gură după aceea? Nimeni! Mă rog, mai scrie presa, mai trece DNA cu mascaţii, dar sunt mulţi aleşi care-şi duc mandatele la bun sfârşit fără tevatură, fără tam-tam şi fără să se spetească prea tare. Şi după osteneală se aleg şi cu pensii speciale. Că doar sunt „speciali”. Cum ar fi ca oamenii să pună presiune pe oamenii politici pe care-i trimit în Parlament şi chiar să-i facă să se simtă „speciali”? Să-i caute după alegeri la cabinetul parlamentar, să-i cunoască şi să le spună de ce i-au votat, dar mai ales să le traseze sarcini de serviciu. Înainte de a fi soldaţi credincioşi partidului, aşa cum mulţi obişnuiesc să se laude, oamenii politici ar trebui să fie soldaţi credincioşi în slujba oamenilor. Ia să se trezească alesul proaspăt parlamentar la uşa biroului cu 30-40 de inşi, care să ridice probleme din teritoriu şi să caute soluţii! Ia să vină săptămânal vreo 20 de tineri la parlamentar şi să-i ceară darea de seamă pentru ce-a făcut în forul legislativ! N-ar strica o schimbare de optică în ceea ce priveşte relaţia oamenilor cu aleşii lor, n-ar strica o altă abordare, prin care societatea civilă să-şi schimbe poziţia şi să se implice activ în relaţia cu oamenii politici. Că sunt mulţi politicieni care au pierdut busola şi trăiesc într-o realitate paralelă, care n-are nimic de-a face nici cu ţara, nici cu bunul simţ şi nici cu interesele oamenilor. Cum ar fi dacă cetăţenii şi-ar pune bine fiţuicile cu promisiuni de campanie, iar colo, prin vară le-ar scoate la înaintare, spre verificare? Şi cu pixul în mână să bifeze dacă s-a făcut ceva, dacă s-a înaintat pe vreo cale, dacă s-a iniţiat vreun demers. Iar dacă n-au ce bifa, să se încoloneze şi să ceară socoteală celui pe care voturile lor l-au mandatat să-i reprezinte. Să-i dea „galben”, ca la fotbal, iar în caz de recidivă în nepăsare, după alte câteva luni să-i dea „roşu” şi să-l scoată pe tuşă. Cine pleacă, cine vine după 11 decembrie? Votăm şi vedem. Dar mai important e să ne pese şi după alegeri şi să avem curajul să schimbăm niţel foaia. Să-i tragem de mânecă pe cei care ne reprezintă şi să le arătăm că suntem cetăţeni şi nu doar cifre în statisticile lor încâlcite.