Muzeul se luptă cu internetul, mall-ul şi cluburile pentru timpul liber al oamenilor. O „bursă” a expoziţiilor ar aduce şansa unor exponate valoroase şi în muzeele mai mici din ţară şi ar da posibilitatea managerilor culturali să-şi facă un program clar pe mai mulţi ani. Nu-i ruşine să „furi” meserie de la instituţiile culturale care au succes. Mediaşul trebuie să-şi protejeze moştenirea culturală şi s-o lase să lucreze. Istoria e vie. Monitorul de Mediaş vă invită la un dialog savuros despre muzeu, cultură, Mediaş, idei şi perspective cu medieşeanul Valer Rus, directorul Muzeului „Casa Mureşenilor“ din Braşov şi proaspătul director executiv al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România.
Monitorul de Mediaş: Pentru cei care încă nu cunosc Reţeaua Naţională a Muzeelor din România, sau o cunosc mai puţin, faceţi o scurtă prezentare a organizaţiei şi activităţilor ei.
Valer Rus: Reţeaua Naţională a Muzeelor din România a fost înfiinţată acum 10 ani şi reuneşte, în acest moment, 66 de muzee, reprezentative pentru tot teritoriul ţării, atât ca importanţă, cât şi ca distribuţie. De-a lungul anilor, organizaţia a încercat să acopere trei direcţii principale de acţiune. În primul rând, vorbim de o structură reprezentativă pentru breasla muzeografilor din România şi de un partener de dialog oficial în relaţia cu autorităţile, dar şi cu organisme similare din afara României. E vorba şi de un partener de dialog cu Ministerul Culturii, deoarece, până la apariţia acestei organizaţii, dacă cineva dorea să discute cu reprezentanţi ai muzeelor, nu ştia cui să se adreseze. Se putea discuta cu un director de muzeu naţional, dar asta nu însemna că acel om reprezenta şi intereselor muzeelor mijlocii sau mici. O a doua direcţie de acţiune a fost perfecţionarea profesională a membrilor asociaţiei, în sensul că organizaţia a suplinit întârzierea instituţiilor oficiale de racordare la tendinţele moderne din Europa, în domeniu, având acces la informaţii. S-au adus lectori din străinătate, s-au accesat proiecte care să faciliteze schimburi culturale şi de experienţă, cu alte cuvinte, asociaţia oferă dezvoltare profesională pentru membrii ei. În al treilea rând, organizaţia a avut un rol important în ridicarea încrederii în sine a breslei, cred că a reuşit, prin acţiunile ei, să aducă zâmbetul pe feţele oamenilor, să-i aducă mai aproape unii de alţii. Să spunem aşa, Reţeaua a reuşit să strângă rândurile şi să adune energiile la un punct comun.
Monitorul de Mediaş: La începutul acestei luni, aţi devenit director executiv interimar în cadrul RNMR. Ce înseamnă pentru dumneavoastră această funcţie?
Valer Rus: Foarte multă muncă şi voluntariat. E drept că am primit multe felicitări, dar sunt mulţi oameni care nu ştiu ce înseamnă tipul acesta de poziţie. Avem nevoie de o comunicare mult mai bună în interiorul organizaţiei. Dorinţa mea, declarată public, e să avem o comunicare cât mai bună până la nivelele executive. Oamenii trebuie să ştie că există cineva care să le apere şi să le reprezinte interesele.
Monitorul de Mediaş: Sunteţi o persoană dinamică în mediul cultural, iniţiatorul şi susţinătorul mai multor proiecte. Ce vă propuneţi pentru RNMR în perioada viitoare?
Valer Rus: Aşa cum le spuneam şi colegilor, la Adunarea naţională, cred că Reţeaua poate să intre pe o direcţie mult mai profesională, în sensul că mi-ar plăcea să avem expoziţii realizate între membrii reţelei. Spre exemplu, să se dea o temă comună şi fiecare muzeu să dea cel mai valoros obiect, iar aceste expoziţii să poată să circule pe la toţi membrii asociaţiei. Asta ar însemna o şansă importantă pentru muzeele mici şi medii, inclusiv cel din Mediaş, de a primi expoziţii de calibru mare, de valoare. În mod normal, un muzeu mic nu-şi poate permite, nu are ascendenţa de a solicita patrimoniu valoros de la muzeele mari, dar o astfel de acţiune făcută sub umbrela Reţelei are şanse mari de reuşită. S-ar putea să avem o surpriză plăcută în viitorii ani.
Monitorul de Mediaş: Una dintre ideile pe care le-aţi promovat este şi aceea a bursei de expoziţii. Ce este, de fapt, acest proiect?
Valer Rus: Nu ne cunoaştem prea bine oferta existentă pe piaţă şi cred că avem nevoie de o „bursă a expoziţiilor temporare”. De multe ori, colegii fac expoziţii interesante, valoroase, în ţară, dar nu afli de ele, n-ai informaţii dacă sunt sau nu disponibile pentru itinerare. În acest sens, deja am lansat pe site-ul nostru o invitaţie prin care le solicităm tuturor celor care au asemenea oferte funcţionale să pună la dispoziţia celorlalţi o serie de date legate de expoziţie, începând de la obiecte şi până la ce înseamnă transport, asigurări, participare delegaţi. Cred că e o bună şansă şi pentru creşterea predictibilităţii în meserie, în sensul în care sunt manageri care-şi fac programe de activitate de pe un an pe altul, dar, cu puţin noroc, am putea ajunge în 2-3 ani să avem proiecţii de activitate pe 5 ani. Adică să ai o coerenţă a programului, să ştii înainte cu 5 ani ce ai de făcut, cu cine lucrezi, despre ce e vorba, ce aduci. O altă propunere e creşterea mobilităţii interne. Aşa cum am fost la colegii din străinătate, e interesant să mergem şi la colegii din ţară. Sunt două-trei muzee care merg foarte bine, iar de aceea cred că e foarte important ca unul, doi, trei colegi să meargă în acele muzee şi să „fure” meserie. Trebuie să înveţi de la cei mai buni şi să încerci să implementezi aceleaşi soluţii, e o şansă în plus. E important să înţelegi din interior care sunt mecanismele, resorturile intime care aduc succesul şi performanţa. E spectaculos să vezi succesul Muzeului Brukenthal sau al Teatrului „Radu Stanca” din Sibiu, dar trebuie să vezi şi să înţelegi ce se întâmplă în spatele acestui succes.
Monitorul de Mediaş: Care credeţi că sunt cele mai mari provocări pe care muzeul, ca instituţie, le va avea de înfruntat în viitorul apropiat?
Valer Rus: Ne luptăm cu toţii pentru aceeaşi miză: petrecerea timpului liber. Iar aici ne confruntăm cu internetul, mall-urile, magazinele, cinematografele, cluburile, toţi luptăm pentru acelaşi lucru. Scazi 8 ore de somn, scazi 8 ore de muncă şi rămân 8 ore de petrecere a timpului liber. În condiţiile în care unii dintre competitori au resurse financiare aproape nelimitate, mă refer aici la internet, dar nici ceilalţi nu au resurse neglijabile, provocarea este mare pentru muzee. Trebuie să fim extrem de creativi şi extrem de harnici, altfel e complicat. Mai putem vorbi de o provocare ce ţine de mediul intern, care ţine de domeniul nostru, care trebuie să învingă conservatorismul şi să devină mai adecvat vremurile în care trăim.
Monitorul de Mediaş: Sunteţi medieşean, v-aţi implicat de multe ori în sprijinirea Muzeului municipal, aţi derulat proiecte comune. Cum se vede muzeul medieşean prin prisma RNMR?
Valer Rus: Muzeul din Mediaş este în continuare într-o fază de tranziţie. A avut un proces accelerat de cădere, din punctul meu de vedere, în primul rând prin pierderea de personal. S-a încercat recuperarea, dar o consider reuşită doar parţial, încă tot nu sunt suficienţi oameni. Trebuie să înţeleagă toată lumea că munca se face cu oameni, nu cu roboţi sau computere, e nevoie de personal uman calificat. În orice caz, Muzeul medieşean este una din puţinele instituţii de cultură ale oraşului, alături de Bibliotecă şi Sala Traube, dar pentru un oraş ca Mediaşul este extrem de puţin... Eu aş face apel la reprezentanţii partidelor politice, în primul rând, a celor de pe plan local, care trebuie să aibă în vedere că moştenirea culturală a muzeului, bibliotecii, va rămâne mult timp după ce ei nu vor mai fi, aşa că au o foarte mare responsabilitate. Societatea civilă, asociaţiile, ONG-urile trebuie să fie cu toţii aproape de moştenirea culturală; moştenirea culturală ajută Mediaşul să aibă o identitate. Nu e doar un alt oraş din România, sau al doilea oraş din judeţul Sibiu. E Mediaş, iar patrimoniul, cultura, ajută la creionarea acestei identităţi. Lăsaţi moştenirea culturală să lucreze pentru voi!
Monitorul de Mediaş: 2017 înseamnă anul în care Mediaşul aniversează 750 de ani. Cum vedeţi implicarea muzeului în cadrul unui asemenea eveniment?
Valer Rus: Am avut o discuție, planurile colegilor de la Muzeul Municipal Mediaş mi se par foarte interesante, inspirate. Sunt planuri legate de revitalizarea turnurilor, o abordare potrivită şi binevenită. Problema mea este de legată de tematică, iar părerea mea e că Mediaşul are o istorie valoroasă şi bogată care nu e spusă. De exemplu, mi-ar place să vin la o expoziţie în care să aflu despre Mediaşul copilăriei mele sau de Mediaşul tinereţii multor oameni plecaţi din oraş şi care poate se vor întoarce la anul, de Mediaşul din perioada comunistă. Mi-ar plăcea să revăd imagini, să aud mărturii de la cei care au locuit în Mediaş în anii ’60-’70, să nu uităm de tradiţia industrială a oraşului. Nu ştiu dacă toţi cei care merg azi la muzeu se regăsesc în poveştile de acolo, cu bresle, cu arme, dar s-ar putea regăsi în poveştile mai recente. Istoria nu se opreşte, a continuat, trăieşte, e vie, e lângă noi!
Monitorul de Mediaş: Cum vedeţi o relaţie normală între muzeu şi comunitate, nu mă refer doar la Mediaş, comunitatea vine spre muzeu sau muzeul spre comunitate?
Valer Rus: Muzeul este obligat să vină în întâmpinarea comunităţii! Comunitatea contribuie deja financiar la întreţinerea muzeului, mă refer la salarii, utilităţi, asta înseamnă că muzeul are obligaţia de a veni în întâmpinarea nevoilor comunităţii, sub toate aspectele. Absolut toată activitatea zilnică trebuie îndreptată spre comunitate.
Monitorul de Mediaş: Din multe puncte de vedere, se spune despre Mediaş că este o „haltă“ între Sighişoara şi Sibiu, cum se vede această afirmaţie de pe tărâm muzeal?
Valer Rus: E o provocare foarte mare! Spre exemplu, Muzeul Municipal Mediaş are un patrimoniu foarte valoros şi numeros. Cred că diferenţele vin dintr-o infrastructură de calitate, credeţi-mă că nici în Muzeul Brukenthal nu sunt expuse un milion de obiecte, sunt câteva mii de obiecte, dar e clădirea, e spaţiul cel care dă valoare şi importanţă. Muzeul din Mediaş este într-o situaţie mai complicată, e niţel peste mână, el ar trebui să fie într-o clădire foarte mare din zona centrală, chiar cu preţul unei chirii sau chiar cu preţul construirii unei clădiri noi, moderne. La ora actuală, chinezii sunt un exemplu de bună practică, pentru toată lumea muzeală, deoarece construiesc în fiecare an câteva zeci de muzee noi, sunt construite de la zero, pe principii arhitecturale moderne. De fapt, muzeele sunt nişte mall-uri în Occident şi în China, unde te duci dimineaţa şi pleci seara. Ai expoziţii, ai restaurante, ai cafenele, spaţii de teatru, de cinema. În Mediaş nu există un mall. Haideţi să facem un mall în Muzeu - dar trebuie construit de un om - şi atunci s-ar putea să fie interesant şi Mediaşul! Dintr-o clădire mică, ce nu a fost construită să fie muzeu nu ai cum să emiţi pretenţii culturale. Asta e diferenţa între ce e la Sibiu şi la Sighişoara. Sighişoara, tot oraşul, e un mega mall cultural, toată suprafaţa cetăţii e ticsită de magazine, restaurante, hoteluri, pub-uri, oamenii pot petrece o zi întreagă în Sighişoara, pot mânca o prăjitură bună, pot vedea o piesă de teatru, proiecţii de film, e un mall cultural în aer liber. Mediaşul ar trebui să forţeze cumva în direcţia aceasta. Medieşenii se duc la mall la Sibiu, dar trebuie să-i ţinem acasă. Pentru asta e nevoie de o investiţie, în care un element de legătură să fie cultura.
Zestre15milioane de bunuri culturale dețin, împreună, cele 66 de muzee membre ale RNMR
Valer Rus, un nume (re)cunoscut și respectat
La 40 de ani, CV-ul medieşeanului Valer Rus, directorul Muzeului „Casa Mureşenilor“ din Braşov, este impresionant: doctor în istorie modernă, absolvent de cursuri de manager de proiect la Centrul de Pregătire Profesională în Cultură, profesor la Universitate, lector la diferite cursuri de specialitate, membru în Consiliul Director al consorţiului cultural Corona şi, de câteva zile, şi director executiv al Reţelei Naţionale a Muzeelor din România. Înainte
de toate, Valer Rus este un om care face lucrurile să se întâmple şi pentru care provocările asociate fenomenului cultural nu sunt decât ştachete ridicate tot mai sus, pentru a putea fi mai apoi depăşite. Numele medieșeanului este respectat în comunitatea istoricilor din România şi în rândul promotorilor de cultură. În 2008, a devenit doctor cu teza „Imaginea românilor în cultura maghiară transilvăneană în a doua jumătate a secolului al XIX-lea”, fiind, totodată, autor a peste 30 de articole pe teme de istorie, muzeologie, management cultural, dar şi participant la conferinţe şi stagii internaţionale.
Conducere înnoită
Cea de-a 10-a ediție a Adunării Generale a RNMR a adus, în primul rând, o modificare de Consiliu Director. Dragoș Neamu a decis să se retragă din funcția de director exectiv al organizației și să-i cedeze locul, până la alegerile de anul viitor, lui Valer Rus, manager al Muzeului „Casa Mureșenilor“ din Brașov. Locul vacant din Consiliu lăsat de către Rus va fi ocupat, până la alegerile de anul viitor, de către Corina Bejinariu, manager al Muzeului de Istorie și Artă Zalău.
În cadrul organizației, Neamu preia funcția de secretar general, ocupându-se de asemenea de relația cu mediul muzeal extern, networking, Noaptea Muzeelor și dezvoltarea de proiecte și evenimente. Valer Rus va aborda probleme de comunicare cu mediul muzeal intern, dezvoltarea de alianțe strategice de creștere și reprezentare, cercetare și generare politici etc.
Membrii prezenți au agreat necesitatea RNMR de a deveni mai incisivă și mai prezentă în relația cu autoritățile statului - mediul legislativ și cel administrativ, să își identifice reprezentanții de imagine (personalități din diferite domenii care să acționeze ca ambasadori ai comunității muzeale românești) ce pot reprezenta și pot apăra interesele profesionale, să își plaseze mesajul și strategia către tot personalul muzeelor membre cu ajutorul managerilor care să devină mult mai eficienți în calitatea lor de mediatori între Rețea și angajații acestora.
A consemnat Milu OLTEAN
